Connect with us

INTERNAȚIONAL

O reuniunea a comisiei mixte privind acordul nuclear iranian, programată pentru 1 septembrie la Viena în urma unei ședințe tensionate la ONU în cadrul căreia SUA au acuzat UE că a ales ”să se alinieze cu ayatollahii”

Published

on

© multimedia.europarl.europa.eu

Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell va prezida, în numele Uniunii Europeane, o reuniune a comisiei mixte din cadrul Acordului Nuclear nu Iranul (JCPOA), care va avea loc la 1 septembrie la Viena, a informat vineri Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) prin intermediul unui comunicat.

Întrevederea are loc într-un context tensionat în care Statele Unite, care s-au retras din aceast acord cu Iranul în 2018, au acuzat Regatul Unit, Franța și Germania, semnatare ale acestei înțelegeri alături de Rusia și China, că ”s-au aliniat cu ayatolahii”, după ce aceste state au contestat procesul demarat de Washington joi la ONU de reimpunere a sancțiunilor internaționale la adresa Iranului cunoscută sub numele de ”snapback”.

Procedura, niciodată utilizată, a avut loc după ce Statele Unite au suferit o înfrângere în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, săptămâna trecută, când nu au reușit să coaguleze în jurul lor sprijinul necesar pentru o rezoluție privind extinderea embargoului impus Iranului asupra armelor convenționale, care exprimă la data de 18 octombrie.

Prin aceast proces demarat de Washington, SUA urmăreau să reimpună toate sancțiunile internaționale asupra guvernului de la Teheran, care au fost ridicate ca parte a acordului nuclear, în cadrul căruia Iranul și-a luat angajamentul de a nu dezvolta și folosi arme nucleare.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Klaus Iohannis și Prințul Charles au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, cu ocazia unei vizite private în România, context în care șeful statului și moștenitorul Coroanei Britanice au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanică, despre sprijinirea Ucrainei și a refugiaților ucraineni, despre soluții pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice și pentru conservarea biodiversității și despre oportunitatea dezvoltării unor proiecte educaționale privind schimbările climatice, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele Klaus Iohannis a transmis felicitări Alteței Sale Regale cu ocazia Jubileului de Platină al Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a și a evocat excelentele relații bilaterale și Parteneriatul Strategic româno-britanic. Președintele României a subliniat rolul de liant al relației bilaterale pe care îl are comunitatea de români din Marea Britanie, bine integrată și având o contribuție pozitivă în sectoarele esențiale ale economiei și ale societății britanice.

În ceea ce privește situația gravă de securitate generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, președintele Klaus Iohannis l-a informat pe ASR Prințul de Wales despre ajutorul acordat Ucrainei și refugiaților ucraineni de către România, inclusiv privind coordonarea, prin hub-ul umanitar de la Suceava, a eforturilor de sprijin din partea mai multor state în beneficiul Ucrainei.

 

Șeful statului a apreciat dedicarea și implicarea Alteței Sale Regale în promovarea biodiversității și a mediului rural românesc, precum și în activități caritabile în țara noastră.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a discutat cu ASR Prințul de Wales despre soluții pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice și pentru conservarea biodiversității, aplicabile în România, Regatul Unit și la nivel internațional, subliniind angajamentul țării noastre în a atinge obiectivele europene în materie de schimbări climatice.

Iohannis a subliniat că finanțarea proiectelor verzi, inclusiv împădurirea terenurilor degradate și reconstrucția de habitate, sunt priorități prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu alocări financiare substanțiale.

Președintele Klaus Iohannis și ASR Prințul de Wales au discutat, de asemenea, despre oportunitatea dezvoltării unor proiecte educaționale privind schimbările climatice, menite a crește gradul de conștientizare, dar și pentru a pregăti tinerele generații pentru locurile de muncă verzi, disponibile pe piața muncii, capabile să genereze creștere economică sustenabilă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Natalia Gavrilița: Republica Moldova are o „șansă istorică” de a adera la UE. Vrem să facem parte din această familie

Published

on

© Natalia Gavrilița - Facebook

Republica Moldova are o „șansă istorică” de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters, citat de Agerpres

„Salutăm orice mecanism pentru a ne aduce împreună mai aproape, pentru a ne îmbunătăţi cooperarea, atât timp cât el nu înlocuieşte calea către aderare”, a declarat Gavriliţa în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. 

Ea a precizat că statutul de membru al Uniunii Europene este cel care aduce „pace, stabilitate şi prosperitate bazată pe valori”. 

„Noi vrem să fim parte a lumii libere şi a acestei familii a UE”, a adăugat premierul Republicii Moldova. 

Mai mult, șefa executivului de la Chişinău a spus că ţara sa are o „fereastră de oportunitate istorică” de a adera la Uniunea Europeană şi că statutul de candidat trebuie acordat nu doar Ucrainei.

„În acest moment de oportunitate istoric, statutul de candidat doar Ucrainei ar avea drept consecinţă crearea unei zone gri în Republica Moldova”, a explicat ea.

Săptămâna trecută, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a transmis „prietenei sale” , președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă susținute după un discurs istoric al liderului moldovean în plenul reunit al instituției legislative europene, că Republica Moldova își are locul în familia europeană, iar Europa nu poate să își dezamăgească vecinii care privesc spre ea.

Avizul Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre cu privire la acordarea de țări candidate la UE  Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt așteptate la summitul Consiliului European ce va avea loc în 23-24 iunie, înainte ca Franța să predea Cehiei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

Continue Reading

ENERGIE

A fost lansată “Casa celor Trei Mări” la Forumul Economic Mondial de la Davos. România, reprezentată de companiile Nuclearelectrica și Transgaz

Published

on

© Three Seas House

Inițiativa celor Trei Mări, platforma de cooperare regională alcătuită din 12 state membre ale UE situate între mările Adriatică, Baltică și Neagră, din care face parte și România, a lansat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Casa celor Trei Mări.

Casa celor Trei Mări a fost înființată pentru a evidenția progresele și potențialul Inițiativei celor Trei Mări, un efort central-european lansat în 2016 pentru a dezvolta legături transfrontaliere de infrastructură energetică, de transport și digitală între țările UE situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Casa celor Trei Mări este un loc de întâlniri și experiențe, unde vor avea loc discuții, precum și activități promoționale și de afaceri. Scopul este de a identifica oportunitățile de investiții cu cel mai semnificativ potențial din regiune.

Evenimentele care vor avea loc în cadrul Casei celor Trei Mări sunt oportunități esențiale pentru a sublinia viitorul Inițiativei celor Trei Mări, perspectivele financiare pentru investitori și implicațiile sale geo-economice.

La evenimentele din marja Forumului Economic Mondial de la Davos au luat parte președinții Poloniei, Andrzej Duda, Estoniei, Alar Karis și Letoniei, Egils Levits, dar și foștii președinți ai Estoniei și Croației Kersti Kaljulaid și Kolinda Grabar Kitarovic.

Au mai participat directorul FMI Kristalina Georgieva și președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări Beata Daszyńska-Muzyczka, iar majoritatea discuțiilor au fost moderate de Frederick Kempe, președintele think tank-ului Atlantic Council, și de Georgette Mosbacher, copreședinte al Programului celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Polonia.

România a fost reprezentată în două paneluri consacrate dimensiunii energetice de Ana Birchall, trimis special pentru afaceri strategice și internaționale al companiei Nuclearelectrica, și de Ion Sterian, directorul Transgaz.

De altfel, în acest context, Transgaz și Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări au semnat un acord de 626 de milioane de euro pentru proiecte de gaze naturale pentru hidrogen. Prin acest acord se anticipează că investițiile suplimentare în infrastructura de transport al gazelor naturale vor stimula dezvoltarea economică în regiune, sprijinind în același timp securitatea energetică europeană și tranziția energetică în regiunea celor Trei Mări.

Valoarea totală a proiectelor comune dintre fondul de investiții și Transgaz va fi de până la 626 de milioane de euro și, după finalizare, vor fi vândute către Transgaz. Se așteaptă ca documentația tranzacției să fie finalizată în al treilea trimestru al acestui an.

“Securitatea energetică în regiunea celor Trei Mări nu a fost niciodată mai importantă. Avem nevoie de o infrastructură energetică de ultimă generație pentru a continua creșterea economiilor noastre. Până în prezent, am fost economiile cu cea mai rapidă creștere din UE și cred cu tărie că acest lucru va continua să atragă capital privat pentru investiții în infrastructură în regiunea noastră”, a declarat Beata Daszyńska-Muzyczka, președinta Fondului 3SI.

De cealaltă parte, Ion Sterian, director general al Transgaz, a adăugat că Transgaz “este interesat să dezvolte proiecte strategice de infrastructură de gaze naturale în România, care să contribuie la securitatea energetică și la tranziția către neutralitatea emisiilor de carbon”.

© Transgaz

În ceea ce privește Nuclearelectrica, compania românească lucrează împreună cu firma americană NuScale Power pentru a construi în România primul reactor modular de mici dimensiuni din Europa, bazat pe tehnologie a Statelor Unite. De altfel, primul reactor modular mic-SMR din România va fi amplasat pe locul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița.

Prezentă în cadrul dezbaterilor, Ana Birchall a subliniat că România contribuie la securitatea energetică a regiunii investind în tehnologia nucleară americană, iar acum va face următorul pas investind în reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR). În acest sens, ea a pledat pentru crearea unui hub energetic în regiune, bazat pe excelența și expertiza SNN Cernavodă, subliniind că România este singura țară din estul Europei care operează de peste 25 de ani cu tehnologie nord-americană.

În afară de ceea ce face România pe cont propriu, Birchall a spus că votul din iulie al UE privind taxonomia energetică va fi crucial, deoarece va decide dacă UE va finanța proiecte de energie nucleară și gaze naturale. Astfel, Birchall a pledat pentru menținerea unui echilibru la nivelul mixului energetic, crearea rezilienței în sistemul energetic, ținându-se cont de realitățile din fiecare stat membre al UE, și a subliniat că regiunea celor trei mări poate beneficia de pe urma înființării unei piețe regionale pentru hidrogen

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei și un investitor privat.

Întrebată care sunt schimbările pe care le poate vedea pe piața energetică după invazia Ucrainei de către Rusia, Birchall a amintit că România a găzduit summitul Inițiativei celor Trei Mări din 2018, în timpul căruia au fost “plantate semințele” pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări.

© Ana Birchall

La Summitul de la București, din 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante).

Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) este un fond comercial dedicat investițiilor în infrastructura din Europa Centrală și de Est. Fondul va investi în infrastructura energetică, de transport și digitală din cele 12 state membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală și de Est care se învecinează cu Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, unde cererea de investiții comerciale pe termen lung în infrastructura națională este printre cele mai mari din UE.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Prințul Charles, primit la Palatul Victoria. Nicolae Ciucă: Companiile britanice sunt așteptate să investească în energia verde

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 300 milioane euro menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune norme pentru confiscarea activelor oligarhilor ruși și incriminarea încercărilor de eludare a măsurilor restrictive impuse de UE

MAREA BRITANIE15 hours ago

Klaus Iohannis și Prințul Charles au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Portugalia poate fi un exemplu pentru România în ceea ce privește energia regenerabilă

U.E.15 hours ago

Ministrul ungar de externe: Amenințările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului și gazului natural pun în pericol unitatea UE

CONSILIUL UE16 hours ago

UE pregătește Balcanii de Vest și Turcia pentru viitoarea lor participare la semestrul european: Dialogul privind politica economică are o importanță deosebită

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Fondul european de apărare: Comisia Europeană mobilizează un miliard de euro pentru a reduce decalajele și a stimula inovarea în domeniul apărării

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

REPowerEU: Comisia Europeană înființează Grupul operativ al platformei energetice a UE pentru a asigura aprovizionarea alternativă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Jurnaliștii de la New York Times, călătorie în ”Alpii transilvăneni, ascultând pașii zimbrilor”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

”Cooperarea globală reprezintă antidotul pentru șantajul Rusiei”, subliniază Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial, de unde a transmis că UE va sprijini ”Ucraina să renască din cenușă”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu pledează pentru o guvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre: Dacă un stat nu investește, atunci se blochează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va include hărțile de infrastructură din R. Moldova, Ucraina și Georgia în Regulamentul TEN-T. Parlamentul European va lucra rapid pe această propunere

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu reprezentanții OCDE: Măsurile de simplificare a licențierii activității mediului de afaceri aduc o creștere de 4% a PIB-ului pe cap de locuitor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G76 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.7 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO7 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU7 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

Team2Share

Trending