Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi că Varșovia va apăra Suedia și Finlanda dacă acestea vor fi atacate în timpul procesului de aderare la alianța militară NATO.

“Vreau să precizez că, în cazul unui atac asupra Suediei și Finlandei în timpul procesului de aderare, Polonia le va veni în ajutor“, a declarat el, în cadrul conferinței Strategic Ark, organizată de un think tank la Varșovia, relatează Reuters și Politico Europe.

“Consider că aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un semnal important de consolidare a securității în Europa“, a mai declarat el.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei, care încă se opune aderării celor două state.

Înainte de Polonia, Marea Britanie, Franța și Statele Unite au asigurat că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care sunt amenințate înainte de a deveni state membre NATO și a intra, implicit, sub umbrela de securitate a articolului 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Ulterior, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”. Palatul Elysee a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

Susținere neechivocă a venit și din partea Statelor Unite. Acompaniat joi în grădina cu trandafiri a Casei Albe de președintele Finlandei și premierul Suediei, președintele Joe Biden a asigurat că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, declarase, duminica trecută, și secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc “toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe “cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

“Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a doua zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică depuse de cele două ţări.

Tune in as I deliver remarks with Prime Minister Magdalena Andersson of Sweden and President Sauli Niinistö of Finland. https://t.co/EaRI5mkhDA

— President Biden (@POTUS) May 19, 2022

Preşedintele american a spus, în grădina de trandafiri a Casei Albe, că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

“Acesta este un moment istoric pentru Finlanda, Suedia și pentru întreaga lume – un moment care va transforma partenerii apropiați în aliați și va consolida securitatea noastră colectivă în acest moment crucial. Susțin cu tărie cererile lor de aderare la NATO și voi continua să le sprijin în demersurile lor de aderare”, a scris șeful statului american, ulterior, pe Twitter.

This is a historic moment for Finland, Sweden, and the world — one that will turn close partners into Allies and strengthen our collective security at this crucial time. I strongly endorse their NATO applications and will continue to support them as they seek accession. pic.twitter.com/G45hDjVTqQ

— President Biden (@POTUS) May 19, 2022

Invitându-i pe cei doi lideri la Washington a doua zi după depunerea cererilor oficiale de aderare, SUA îşi arată încă o dată nerăbdarea de a asista la extinderea Alianţei, comentează AFP.

“Suntem pregătiți să contribuim la securitatea întregii Alianțe: asumându-ne angajamentul de a oferi garanții reciproce de securitate pe care îl implică statutul de aliat al NATO”, a afirmat și președintele Finlandei, Sauli Niinisto.

We are ready to contribute to the security of the whole Alliance: making the commitment to mutual security guarantees that being a NATO ally entails. https://t.co/dkKHHtp0GD

— Sauli Niinistö (@niinisto) May 19, 2022

Dacă marea majoritate a ţărilor membre NATO împărtăşesc acest entuziasm, Turcia a ameninţat că va bloca procesul.

Turcia le-a transmis aliaților că va respinge aderarea Suediei și Finlandei la NATO, a anunțat joi președintele turc Tayyip Erdogan

Poziția de neînduplecat a președintelui turc continuă și după ce Turcia a primit asigurări din partea SUA privind înlăturarea preocupărilor sale legate de aderarea Finlandei și Suediei la NATO, după cum a declarat ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu ca urmare a întrevederii pe care a avut-o cu omologul american Antony Blinken, miercuri, la New York, în cadrul primei reuniuni a Mecanismului Strategic SUA-Turcia.

Çavușoğlu a declarat anterior că discuțiile cu SUA privind vânzarea de avioane F-16 către Ankara au progresat pozitiv. El s-a referit la o scrisoare a Departamentului de Stat adresată Congresului SUA, în care se precizează că livrarea avioanelor „nu este importantă doar pentru Turcia, ci și pentru SUA”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite., dar și că oferă sprijin YPG, ramura siriană a PKK.

În plus, în ultimii cinci ani, atât Suedia, cât și Finlanda nu au fost de acord cu cererile Ankarei de extrădare a zeci de teroriști, inclusiv membri ai PKK și ai grupului terorist Gülenist (FETÖ), grupul care s-ar afla în spatele loviturii de stat eșuate, din 2016, din Turcia.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUA, Finlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice.

Forțele armate franceze, prezente în România din 26 februarie 2022 prin dislocarea Forței de reacție rapidă a NATO în regim de urgență după atacarea Ucrainei de către Rusia, au început desfășurarea în țara noastră a unui sistem de apărare sol-aer de ultimă generație MAMBA, precum și un Centru de Management al Apărării în dimensiunea a 3-a (CMD 3D), au informat joi Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Forțelor Armate Franceze.

Cele două instituții au anunțat, de asemenea, că de la 1 mai batalionul multinațional franceză constituie în grupul de luptă cu prezență înaintată. BG FP va avea sediul la Cincu, în centrul țării. Prin alternanță, o companie belgiană sau olandeză se va alătura acestui batalion care este unul din cele 4 batalioane suplimentare dislocate de NATO pe flancul de est al Europei (Slovacia, Ungaria si Bulgaria).

Desfășurarea sistemului de armament face parte, de asemenea, din consolidarea posturii de descurajare și de apărare a NATO pe flancul estic al Europei, transmit MApN și Statul Major francez.

“El demonstrează capacitatea și voința Franței de a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților săi din Europa și permite consolidarea parteneriatului strategic care leagă Franța de România din 2007, în special în domeniul apărării sol-aer”, mai arată Statul Major al Forțelor Armate Franceze, conform unui comunicat al Ambasadei Franței în România remis CaleaEuropeană.ro.

Operat de o sută de aviatori, sistemul sol-aer cu rază medie de acțiune MAMBA este un sistem de armament sofisticat care poate oferi o bula de protecție în beneficiul forțelor care operează în zona de acoperire. Pentru a crește eficacitatea sistemului și pentru a răspunde nevoilor Integrated air and missile defence (IAMD) (Apărării integrate antiaeriene și antirachetă) ale NATO, el este conectat și integrat printr-o conexiune de date tactice cu sistemul de apărare al României și cu cel al NATO.

Aceste desfășurări marchează consolidarea cooperării în domeniul apărării și al relațiilor militare bilaterale dintre Franța și România, Belgia și Țările de Jos. Totodată, acestea sunt o dovadă a angajamentului real al Franței față de partenerii săi europeni.