Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc “toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe “cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
“Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a doua zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică depuse de cele două ţări.
Preşedintele american a spus, în grădina de trandafiri a Casei Albe, că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.
“Acesta este un moment istoric pentru Finlanda, Suedia și pentru întreaga lume – un moment care va transforma partenerii apropiați în aliați și va consolida securitatea noastră colectivă în acest moment crucial. Susțin cu tărie cererile lor de aderare la NATO și voi continua să le sprijin în demersurile lor de aderare”, a scris șeful statului american, ulterior, pe Twitter.
Invitându-i pe cei doi lideri la Washington a doua zi după depunerea cererilor oficiale de aderare, SUA îşi arată încă o dată nerăbdarea de a asista la extinderea Alianţei, comentează AFP.
“Suntem pregătiți să contribuim la securitatea întregii Alianțe: asumându-ne angajamentul de a oferi garanții reciproce de securitate pe care îl implică statutul de aliat al NATO”, a afirmat și președintele Finlandei, Sauli Niinisto.
Dacă marea majoritate a ţărilor membre NATO împărtăşesc acest entuziasm, Turcia a ameninţat că va bloca procesul.
Turcia le-a transmis aliaților că va respinge aderarea Suediei și Finlandei la NATO, a anunțat joi președintele turc Tayyip Erdogan
Poziția de neînduplecat a președintelui turc continuă și după ce Turcia a primit asigurări din partea SUA privind înlăturarea preocupărilor sale legate de aderarea Finlandei și Suediei la NATO, după cum a declarat ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu ca urmare a întrevederii pe care a avut-o cu omologul american Antony Blinken, miercuri, la New York, în cadrul primei reuniuni a Mecanismului Strategic SUA-Turcia.
Çavușoğlu a declarat anterior că discuțiile cu SUA privind vânzarea de avioane F-16 către Ankara au progresat pozitiv. El s-a referit la o scrisoare a Departamentului de Stat adresată Congresului SUA, în care se precizează că livrarea avioanelor „nu este importantă doar pentru Turcia, ci și pentru SUA”.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite., dar și că oferă sprijin YPG, ramura siriană a PKK.
În plus, în ultimii cinci ani, atât Suedia, cât și Finlanda nu au fost de acord cu cererile Ankarei de extrădare a zeci de teroriști, inclusiv membri ai PKK și ai grupului terorist Gülenist (FETÖ), grupul care s-ar afla în spatele loviturii de stat eșuate, din 2016, din Turcia.
Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei.
Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUA, Finlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice.