Connect with us

NATO

O săptămână crucială pentru securitatea europeană: Jens Stoltenberg avertizează Rusia că vor exista “costuri severe” dacă alege confruntarea în locul cooperării

Published

on

© NATO

Ucraina are “dreptul de a se apăra”, iar dacă Rusia decide să recurgă la forţă, ea va avea “un cost semnificativ de plătit”, a avertizat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în ajunul unei reuniuni a Comisiei NATO – Ucraina, care se desfășoară concomitent cu dialogul ruso-american de la Geneva privind stabilitatea strategică și garanțiile de securitate solicitate de Moscova la finele anului trecut, întruniri diplomatice care deschid o săptămână crucială pentru securitatea europeană.

Jens Stoltenberg a întâmpinat-o luni, la sediul NATO, pe Olga Ștefania, viceprim-ministrului ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefania, pentru o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, axată pe continuarea consolidării militare a Rusiei.

Descriind Ucraina drept “un partener valoros și de lungă durată” cu dreptul de a-și alege propria cale, secretarul general a menționat că reuniunea marchează “începutul unei săptămâni importante pentru securitatea europeană”, care include o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la 12 ianuarie, discuții bilaterale între Statele Unite și Rusia la Geneva și o reuniune a OSCE la Viena, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Stoltenberg a calificat Comisia NATO-Ucraina drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova. Organizarea acestei reuniuni înaintea Consiliului NATO-Rusia a fost decisă cu sprijinul președintelui SUA Joe Biden.

Noi trebuie să ajungem la o rezolvare politică, să evităm un conflict armat. Dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazul în care Rusia, din nou, ar alege să utilizeze forţa armată, ar alege confruntarea în locul cooperării. Aşadar, trebuie să transmitem un mesaj foarte clar Rusiei că suntem uniţi şi că vor exista costuri severe“, a declarat şeful alianţei nord-atlantice înaintea reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, informează Agerpres citând AFP.

 

Negocierile în materie de securitate între Rusia şi Occident nu vor rezolva toate problemele săptămâna aceasta, dar ar putea asigura o cale pentru evitarea conflictelor, a apreciat totodată secretarul general al NATO, citat de Reuters, în ziua în care la Geneva a debutat o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

Este posibil să încheiem acorduri cu Rusia“, nu a exclus Stoltenberg, însă a adăugat că nu crede “că ne putem aştepta ca aceste întâlniri să rezolve toate problemele”, referindu-se la negocierile ruso-americane de luni de la Geneva, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia de miercuri şi discuţiile programate pentru joi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.

Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat recent Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO.

Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe grave pentru Rusia, a avertizat duminică Josep Borrell, care a afirmat, totodată, că Uniunea Europeană se coordonează îndeaproape cu partenerii transatlantici și a denunțat abordarea “sferelor de influență”.

Avertismente au venit și din partea SUA, în ajunul dialogului de la Geneva, Washington-ul arătându-se pregătit să asculte ”preocupările” de securitate ale Rusiei, dar afirmând că nu va face compromisuri cu privire la ”libertatea țărilor suverane de a-și alege propriile alianțe”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Premierul Poloniei: Vom apăra Finlanda și Suedia în cazul în care sunt atacate în timpul procesului de aderare la NATO

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi că Varșovia va apăra Suedia și Finlanda dacă acestea vor fi atacate în timpul procesului de aderare la alianța militară NATO.

Vreau să precizez că, în cazul unui atac asupra Suediei și Finlandei în timpul procesului de aderare, Polonia le va veni în ajutor“, a declarat el, în cadrul conferinței Strategic Ark, organizată de un think tank la Varșovia, relatează Reuters și Politico Europe.

Consider că aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un semnal important de consolidare a securității în Europa“, a mai declarat el.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei, care încă se opune aderării celor două state.

Înainte de Polonia, Marea Britanie, Franța și Statele Unite au asigurat că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care sunt amenințate înainte de a deveni state membre NATO și a intra, implicit, sub umbrela de securitate a articolului 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Ulterior, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”. Palatul Elysee a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

Susținere neechivocă a venit și din partea Statelor Unite. Acompaniat joi în grădina cu trandafiri a Casei Albe de președintele Finlandei și premierul Suediei, președintele Joe Biden a asigurat că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, declarase, duminica trecută, și secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

NATO

Joe Biden declară susținerea SUA pentru aderarea cât mai rapidă a Finlandei și Suediei la NATO: Un moment istoric care va consolida securitatea noastră

Published

on

© President Biden/ Twitter

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc “toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe “cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

“Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a doua zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică depuse de cele două ţări.

Preşedintele american a spus, în grădina de trandafiri a Casei Albe, că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

“Acesta este un moment istoric pentru Finlanda, Suedia și pentru întreaga lume – un moment care va transforma partenerii apropiați în aliați și va consolida securitatea noastră colectivă în acest moment crucial. Susțin cu tărie cererile lor de aderare la NATO și voi continua să le sprijin în demersurile lor de aderare”, a scris șeful statului american, ulterior, pe Twitter.

Invitându-i pe cei doi lideri la Washington a doua zi după depunerea cererilor oficiale de aderare, SUA îşi arată încă o dată nerăbdarea de a asista la extinderea Alianţei, comentează AFP.

“Suntem pregătiți să contribuim la securitatea întregii Alianțe: asumându-ne angajamentul de a oferi garanții reciproce de securitate pe care îl implică statutul de aliat al NATO”, a afirmat și președintele Finlandei, Sauli Niinisto.

Dacă marea majoritate a ţărilor membre NATO împărtăşesc acest entuziasm, Turcia a ameninţat că va bloca procesul.

Turcia le-a transmis aliaților că va respinge aderarea Suediei și Finlandei la NATO, a anunțat joi președintele turc Tayyip Erdogan

Poziția de neînduplecat a președintelui turc continuă și după ce Turcia a primit asigurări din partea SUA privind înlăturarea preocupărilor sale legate de aderarea Finlandei și Suediei la NATO, după cum a declarat ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu ca urmare a întrevederii pe care a avut-o cu omologul american Antony Blinken, miercuri, la New York, în cadrul primei reuniuni a Mecanismului Strategic SUA-Turcia.

Çavușoğlu a declarat anterior că discuțiile cu SUA privind vânzarea de avioane F-16 către Ankara au progresat pozitiv. El s-a referit la o scrisoare a Departamentului de Stat adresată Congresului SUA, în care se precizează că livrarea avioanelor „nu este importantă doar pentru Turcia, ci și pentru SUA”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite., dar și că oferă sprijin YPG, ramura siriană a PKK.

În plus, în ultimii cinci ani, atât Suedia, cât și Finlanda nu au fost de acord cu cererile Ankarei de extrădare a zeci de teroriști, inclusiv membri ai PKK și ai grupului terorist Gülenist (FETÖ), grupul care s-ar afla în spatele loviturii de stat eșuate, din 2016, din Turcia.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice.

Continue Reading

NATO

Franța a amplasat în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generație

Published

on

© Statul Major al Forțelor Armate Franceze

Forțele armate franceze, prezente în România din 26 februarie 2022 prin dislocarea Forței de reacție rapidă a NATO în regim de urgență după atacarea Ucrainei de către Rusia, au început desfășurarea în țara noastră a unui sistem de apărare sol-aer de ultimă generație MAMBA, precum și un Centru de Management al Apărării în dimensiunea a 3-a (CMD 3D), au informat joi Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Forțelor Armate Franceze.

Cele două instituții au anunțat, de asemenea, că de la 1 mai batalionul multinațional franceză constituie în grupul de luptă cu prezență înaintată. BG FP va avea sediul la Cincu, în centrul țării. Prin alternanță, o companie belgiană sau olandeză se va alătura acestui batalion care este unul din cele 4 batalioane suplimentare dislocate de NATO pe flancul de est al Europei (Slovacia, Ungaria si Bulgaria).

Desfășurarea sistemului de armament face parte, de asemenea, din consolidarea posturii de descurajare și de apărare a NATO pe flancul estic al Europei, transmit MApN și Statul Major francez.

“El demonstrează capacitatea și voința Franței de a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților săi din Europa și permite consolidarea parteneriatului strategic care leagă Franța de România din 2007, în special în domeniul apărării sol-aer”, mai arată Statul Major al Forțelor Armate Franceze, conform unui comunicat al Ambasadei Franței în România remis CaleaEuropeană.ro.

Operat de o sută de aviatori, sistemul sol-aer cu rază medie de acțiune MAMBA este un sistem de armament sofisticat care poate oferi o bula de protecție în beneficiul forțelor care operează în zona de acoperire. Pentru a crește eficacitatea sistemului și pentru a răspunde nevoilor Integrated air and missile defence (IAMD) (Apărării integrate antiaeriene și antirachetă) ale NATO, el este conectat și integrat printr-o conexiune de date tactice cu sistemul de apărare al României și cu cel al NATO.

Aceste desfășurări marchează consolidarea cooperării în domeniul apărării și al relațiilor militare bilaterale dintre Franța și România, Belgia și Țările de Jos. Totodată, acestea sunt o dovadă a angajamentului real al Franței față de partenerii săi europeni.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de femei aflate în topul managementului companiilor

MAREA BRITANIE1 hour ago

Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

U.E.2 hours ago

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

U.E.2 hours ago

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

U.E.3 hours ago

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

Primul demers al comunității de afaceri din România pentru mediu: eMAG, GreenTech și Fundația Conservation Carpathia lansează Angajamentul pentru Mediu

U.E.20 hours ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU1 day ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA2 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO2 days ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.3 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Team2Share

Trending