Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va întâlni marți, 28 ianuarie, cu ministrul afacerilor externe al României, Emil Hurezeanu, la sediul NATO din Bruxelles, a anunțat vineri Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Aceasta reprezintă prima întrevedere a înaltului oficial aliat cu un oficial al noii administrații de la București după alegerile parlamentare din 2024. Anterior scrutinului parlamentar și celui prezidențial anulat, Rutte l-a primit la sediul NATO pe premierul Marcel Ciolacu.

Săptămâna trecută, Mark Rutte a efectuat o vizită la sediul Delegației României la Alianță Nord-Atlantică, fiind primit de ambasadorul Dan Neculăescu și membrii delegației diplomatice a României.

Potrivit unui comunicat al Delegației României la NATO, întâlnirea a reprezentat o oportunitate ca secretarul general să cunoască echipa României la NATO și prioritățile pentru următoarea perioadă.

“Am scos în evidență contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Alianței și beneficiile pe care cei 20 de ani de apartenență la NATO le-au adus României. Datorită NATO, țara noastră este astăzi stabilă, sigură și mai prosperă. Am abordat teme esențiale pentru România: securitatea la Marea Neagră și nevoia de a ne dezvolta capabilitățile investind mai mult în propria apărare”, a transmis Delegația României la NATO, într-o postare pe Facebook.

Mark Rutte a preluat la 1 octombrie 2024 mandatul de secretarul general al Alianței în urma unei competiții cu președintele Klaus Iohannis, care s-a retras din cursă. Secretarul general al NATO este stabilit prin consens de toate statele membre ale Alianței.

Ulterior, înaltul oficial aliat l-a primit la cartierul general al NATO pe premierul Marcel Ciolacu, în luna noiembrie. Cei doi oficiali au discutat despre suplimentarea prezenței aliate în România, sprijinul aliat pentru Ucraina, investițiile în apărare, unde România alocă 2,5% din PIB, susținerea Republicii Moldova și situația de securitate la Marea Neagră din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina.

În context, secretarul general Rutte a declarat că România a fost “un prieten ferm al Ucrainei”, furnizând ajutor militar esențial, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și semnând un acord bilateral de securitate pe 10 ani.

Atunci, Rutte a condamnat încălcările spațiului aerian al NATO de către dronele și rachetele rusești, afirmând că acestea “sunt nesăbuite, periculoase și inacceptabile” și adăugând că “NATO și-a consolidat apărarea aeriană pe flancul său estic, iar aliații, în timp ce vorbim, achiziționează sute de avioane de luptă de generația a cincea”.

România și Mark Rutte au o relație de lungă durată, încă de când cel din urmă a fost prim-ministru al Olandei, o țară care s-a opus constant aderării României la spațiul Schengen, inclusiv din perspectiva statului de drept. În ultimii cinci ani, relațiile dintre România și Olanda, cu Klaus Iohannis și Mark Rutte la conducerea celor două țări aliate, au intrat pe o pantă ascendentă. Cei doi lideri s-au întâlnit constant în cadrul formatului de la Haga creat de premierul Țărilor de Jos și care reunea aliați NATO de pe flancul estic și din Europa Occidentală pentru a pregăti agenda comună a summit-urilor NATO.

Ulterior, Olanda s-a numărat printre primele națiuni contributoare la grupul de luptă al NATO din România, la Cincu, iar împreună România și Olanda au creat Centrul European de Instruire F-16, în care piloții ucraineni sunt antrenați în baze din România pe avioane de luptă F-16 olandeze.

 În 2022, în UE existau peste 1,4 milioane de profesioniști în domeniul sănătății care lucrau ca dentiști, fizioterapeuți sau farmaciști, arată cele mai recente date oferite de Eurostat.

Dintre cele 26 de țări pentru care sunt disponibile date, în 2022 existau 363 162 de medici stomatologi. Țara cu cea mai mare pondere a medicilor stomatologilor practicanți în raport cu populația a fost Cipru (cu 119,4 stomatologi la 100 000 de locuitori), urmată de Bulgaria (115,35 de medici stomatologi la 100 000 de locuitori) și România (114,73 de medici stomatologi la 100 000 de locuitori).

La celălalt capăt al ierarhiei, Irlanda a avut cei mai puțini dentiști la 100 000 de locuitori, cu 45,1, urmată de Malta cu 50,8 și Slovacia cu 54,7.

© Eurostat

În ceea ce privește ponderea medicilor stomatologi cu licență de practică, cea mai ridicată valoare din UE se înregistra în Suedia (179,13 medici stomatologi la 100 000 de locuitori), urmată de România ( 170,40 medici stomatologi la 100 000 de locuitori) și Lituania (150, 76 de medici stomatologi la 100 000 de locuitori).

© Eurostat

România stă bine și la capitolul numărului de absolvenți de stomatologie.

În anul 2022, peste 69.000 de medici au absolvit în Uniunea Europeană, adică 15,5 absolvenți de medicină la 100 000 de locuitori.

România a avut cea mai ridicată rată, cu 9,9 la 100 000 de locuitori, urmată de Portugalia (9,1) și Bulgaria (7,8).

Unirea Principatelor Române a deschis calea către legi și instituții moderne, către europenizarea țării, a ieșirii acesteia din feudalismul estic și oriental târziu și angajarea acesteia pe drumul modernității occidentale, a transmis vineri ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu.

„Modernizarea instituțională s-a împletit cu schimbarea mentalităților și îmbrățișarea de către societate, progresiv, a valorilor occidentale, libertăți, drepturi, egalitate și respect reciproc între cetățeni, între cetățeni și instituții de stat. Elitele politice ale acelor vremuri, cu toate scăderile și ezitările lor, au avut curajul și imaginația unor decizii politice salutare și orientate corect pentru interesul națiunii, alegerea unui singur Domn și, prin aceasta, Unirea Principatelor fiind cele mei bune exemple”, a scris Predoiu, pe Facebook.

El a amintit că elitele politice au reprezentat, atât atunci cât și în alte momente istorice semnificative care au urmat, până în prezent, „promotorul și motorul acestor înnoiri și progrese”.

„În cadrul acestor elite politice, figura Domnitorului Alexandru Ioan Cuza este una de referință. Cuza a fost un promotor al instituțiilor moderne europene occidentale, iar Codul Civil Cuza este una dintre cele mai importante realizări pentru organizarea relațiilor civile dintre oameni pe un prag superior de principii și instituții. Aceste instituții și valori stau și astăzi la baza organizării vieții civile și constituționale, de la reglementarea proprietății și a familiei, până la educație, ordine publică și finanțe”, a adăugat ministrul de interne.

Mai mult, Cătălin Predoiu a precizat că acestea au contribuit la depășirea regulilor, formelor și obiceiurilor învechite, permițând emanciparea românilor pe plan constituțional, civil, social și economic.

„Prin reformele sale, Cuza a scos Țara din cantonarea ei în forme și mentalități estice și asiatice, anacronice și orientarea clară către modul de viață european occidental. Această orientare, strategică i-am spune astăzi, a deschis un drum pe care, cu toată paranteza comunistă de 50 de ani, mergem și astăzi. Acest drum trebuie păstrat prin efort politic și național, prin curaj și inteligență politică”, a mai spus el.

Potrivit ministrului, orice persoană de bună credință poate observa că valorile, instituțiile și drumul occidental al României au adus țării noastre „cea mai mare și complexă rețea de drepturi și libertăți, cel mai ridicat nivel de dezvoltare economică, cel mai ridicat nivel de siguranță publică internă și cele mai puternice garanții de securitate externă, prin apartenența noastră la UE și NATO”.

„Recent, acest complex politico – instituțional al statutului nostru euroatlantic a fost consolidat prin accederea în Spațiul Schengen și reușita programului Visa Waiver”, a subliniat Predoiu.

De asemenea, Cătălin Predoiu a precizat că, fără îndoială, „multe lucruri rămân de făcut, multe lucruri rămân de îndreptat”.

„Modernizarea și perfecționarea partidelor ca instrumente politice în slujba interesului public, ancorarea lor mai fermă pe linia meritocrației și integrității, eficientizarea și simplificarea administrației publice, debirocratizarea acesteia pentru eliberarea vieții economice și sociale din chingi birocratice inutile, împărțirea mai echitabilă a veniturilor în societate, organizarea legilor și funcționarea instituțiilor astfel încât succesul economic, profesional și social să fie în legătură directă și exclusivă cu merite personale, efort, talent și muncă, sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le avem în față ca țară și societate”, a detaliat ministrul.

El a subliniat că aceste obiective pot fi atinse doar păstrând cursul democratic al țării, alinierea la valorile europene și occidentale, prin sporirea cooperării și a încrederii între cetățeni, instituții și liderii acestora, fiind nevoie de „un efort comun de dialog și încredere între toți”.

„Doar evitând întoarceri inutile pe drumul Istoriei, doar păstrând drumul deschis prin Unirea Principatelor putem continua modernizarea societății și a statului cu avantaje pentru toți, după merit, cu corectitudine. Fie ca inspirația și curajul înaintașilor care au făptuit Unirea Principatelor să guverneze spiritele și acțiunile noastre, pentru a continua opera lor. La mulți ani de Ziua Unirii Principatelor Române! La mulți ani, România!”, a conchis Cătălin Predoiu.