Connect with us

U.E.

O țară din Parteneriatul Estic contestă dominația energetică a Rusiei: Azerbaidjan a inaugurat un tronson al coridorului care va alimenta Europa cu gaze din Marea Caspică

Published

on

Azerbaidjanul, o țară care face parte din inițiativa Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, a inaugurat, marţi, o instalaţie importantă a viitorului coridor de gaze ce va permite alimentarea Europei prin sud şi reducerea dependenţei continentului de gazele naturale ruseşti, dependenţă care a crescut în ultimii ani în pofida obiectivelor Bruxelles-ului, transmite AFP.

La câţiva zeci de kilometri de capitala Baku, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a deschis marţi vanele terminalului de petrol şi gaze de la Sangachal, pe coasta Mării Caspice, inaugurând un tronson important din gazoductul care ar urma să facă legătura cu conducta TANAP în Turcia, relatează Agerpres.

Acest terminal face parte dintr-un proiect mai amplu în valoare de 40 de miliarde de dolari şi o lungime de peste 3.500 de kilometri, denumit Coridorul Sudic de Gaze, care va permite transportul a peste 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică până în Italia, trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi Marea Adriatică.

Acest proiect care va permite Europei să îşi diversifice aprovizionarea cu gaze este compus din trei segmente: gazoductul Caucaz Sud (SCP), care ar urma să facă legătura între zăcămintele din Marea Caspică şi graniţa cu Turcia, gazoductul Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), care, începând din 2018, ar urma să traverseze întreg teritoriul Turciei până la graniţa cu Grecia, precum şi gazoductul Trans-Adriatic Gas Pipeline (TAP), care din Grecia va ajunge până în sudul Italiei şi ar urma să devină operaţional în 2019.

Anunțul privind finalizarea primului tronson din conducta TANAP survine într-un context în care proiectele energetice rusești se află la porțile sudice și nordice ale Europei.

Grupul rus Gazprom a anunţat luna trecută că a finalizat secţiunea subacvatică a primei conducte din cadrul proiectului TurkStream, care va face legătura între Rusia şi Turcia, via Marea Neagră, în vreme ce același gigant rus a demarat lucrările de construcție a gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale germane.

În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană a rezervat pentru statele membre încă 400 de milioane de doze ale unui potențial vaccin

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat vineri că a rezervat în numele statelor membre până la 400 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin anti-COVID-19 la care lucrează compania americană Johnson & Johnson.

Discuţiile exploratorii între Comisie şi Johnson & Johnson, care s-au încheiat vineri, au ca scop stabilirea unui cadru în vederea unei prime achiziţii de 200 de milioane de doze, care ar putea fi urmată de o a doua achiziţie pentru o cantitate similară de doze, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Contractul avut în vedere urmează să fie negociat de Comisie şi compania americană.

Executivul european “continuă discuţii intense” cu alţi producători de vaccinuri, se mai arată în comunicat, conform Agerpres.

Pe 31 iulie, Comisia Europeană a anunţat că a rezervat 300 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin produs de laboratorul francez Sanofi. În context, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin.

“Viaţa cetăţenilor şi a economiei noastre necesită un vaccin sigur şi eficient împotriva coronavirusului. Discuţiile de astăzi ne apropie de acest obiectiv”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

La jumătatea lunii iunie, Comisia Europeană a publicat o “strategie pentru vaccinuri”. Acest plan de acţiune prevede semnarea unor “contracte de achiziţie în avans” cu producătorii de vaccinuri, finanţate prin instrumentul pentru sprijin de urgenţă creat în perioada crizei, care are un buget de aproximativ 2.4 miliarde de euro. Obiectivul este de a “asigura o producţie suficientă de vaccinuri în UE” şi “o aprovizionare suficientă a statelor membre”.

Continue Reading

SUA

Statele Unite și Slovenia au semnat o declarație privind securitatea rețelei 5G: UE trebuie să lucreze cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei

Published

on

© US Department of State/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi ministrul de externe sloven Anze Logar au semnat joi, în oraşul sloven Bled, o declaraţie ”despre securitatea reţelei 5G” pentru protejarea spaţiului cibernetic local, în special contra influenţei Chinei, fără însă ca aceasta să fie menţionată explicit, relatează agenţia EFE.

”Partidul Comunist Chinez doreşte să restrângă libertatea voastră, a tuturor”, a spus Pompeo la o conferinţă de presă după ceremonia de semnare a documentului, asemănător celui pe care Washingtonul l-a impulsionat cu alte state precum România și Polonia.

Declaraţia, deşi nu menţionează explicit China sau compania Huawei, face de fapt referire la acestea, lucru pe care de altfel l-a transmis şi şeful diplomaţiei americane în comentariile sale, subliniază Agerpres.

Pentru Washington este vorba despre un răspuns în faţa faptului că ”oamenii doresc să trăiască în libertate” şi a insistat ca întreaga Uniune Europeană să coopereze îndeaproape cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei.

Washingtonul, care se confruntă cu Beijingul pentru controlul tehnologiei 5G, doreşte ca europenii să excludă orice cooperare cu Huawei pentru realizarea reţelelor 5G.

”SUA este unica forţă a lumii occidentale capabilă să se confrunte cu pericolul atacurilor hibride, care includ arme cibernetice, biologice”, printre altele, a spus la rândul său la aceeaşi conferinţă de presă premierul sloven Janez Jansa.

Șeful diplomației americane efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și continuă în Slovenia, în Austria și în Polonia. Miercuri, la Praga, Mike Pompeo a aprecizat că forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, acesta solicitând ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

În ce privește securitatea rețelei 5G, Pompeo a afirmat într-un articol publicat săptămâna trecută pe pagina Departamentului de Stat că țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională.

De altfel, SUA promovează în rândul țărilor aliate inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

 

Continue Reading

Trending