Connect with us

CONSILIUL UE

O treime din PIB-ul mondial și 40% din comerțul global, reunite sub Acordul de parteneriat economic UE-Japonia. Înțelegerea va intra în vigoare la 1 februarie 2019

Published

on

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată de Uniunea Europeană, va intra în vigoare la 1 februarie 2019, a anunțat vineri Consiliul Uniunii Europene, precizând că pe 21 decembrie UE și Japonia și-au notificat reciproc încheierea procedurilor lor de ratificare.

De asemenea, Japonia a notificat Uniunea Europeană faptul că a încheiat și procedura de ratificare a Acordului de Parteneriat Strategic, în acest context o mare parte a acestei înțelegeri urmând a fi aplicată provizoriu tot de la 1 februarie 2019, mai anunță Consiliul.

Sursă foto: ec.europa.eu

Acordul de parteneriat economic dintre UE şi Japonia a fost aprobat săptămâna trecută și de Parlamentul European, înțelegerea urmând să elimine aproape toate taxele vamale pe care le plătesc companiile europene, în valoare totală de aproape 1 miliard de Euro/an. Aceasta reprezintă o atitudine clară în sprijinul unui comerţ liber şi echitabil, bazat pe reguli, „într-o perioadă plină de provocări serioase venite ca urmare a unor atitudini protecţioniste”.

Citiți și Europa rescrie istoria comerțului internațional: Parlamentul European a aprobat acordul de liber schimb UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată de UE

Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia vizează extinderea sferei de cooperare către domenii precum energie, cercetare-dezvoltare, educaţie, dezvoltare şi lupta contra schimbărilor climatice şi terorismului.

În timp ce sectoarele cele mai sensibile, precum producţia de orez, sunt protejate, produse precum vinul, brânzeturile, carnea de porc şi de vită, pastele, ciocolata şi biscuiţii vor fi scutite de taxe vamale, imediat, sau după o perioadă de tranziţie. 205 produse cu indicaţie geografică europeană vor fi protejate, pentru a sprijini IMM-urile, care reprezintă 78% din numărul exportatorilor către Japonia. Parlamentul cere Comisiei să instituie puncte de contact pentru acestea, astfel încât să poată beneficia rapid de pe urma acordului.

Japonia îşi deschide piaţa de achiziţii în domeniul feroviar şi piaţa de achiziţii publice din principalele oraşe pentru competiţia europeană. Comerţul electronic, transportul maritim internaţional şi serviciile poştale vor fi, de asemenea, liberalizate.

Anul trecut, în contextul summit-ului G20 din Germania, președinții Comisiei Europene și Consiliului European și premierul japonez au stabilit un acord de principiu asupra Acordului de Parteneriat Economic și a Acordului de Parteneriat Strategic între Uniunea Europeană și Japonia. La un an distanță, pe 17 iulie 2018, UE și Japonia au semnat un acord istoric de liber-schimb.

Acordul de parteneriat economic dintre UE şi Japonia creează o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Justiției, mesaj înaintea Consiliului JAI: Sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, participă astăzi, 6 iulie, la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care vor avea loc în format video-conferință pe parcursul întregii zile, fiind primul Consiliu JAI prezidat de președinția germană.

Pe agenda de lucru a miniștrilor Justiției din Uniunea Europeană se află gestionarea pandemiei de Covid-19 de către democrațiile europene, precum și măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură și la dezinformare, se arată în comunicatul oficial al Ministerul Justiției, remis Caleaeuropeana.ro.

Înaintea reuniunii, Cătălin Predoiu a precizat că de-a lungul pandemiei activitatea miniștrilor Uniunii Europene s-a îmbunătățit.

”Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat și ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul ședintelor online”.

De asemenea, ministrul român dorește sprijinirea unui mecanism ”Rule of Law” pentru toatel statele membre care să nu creeze un paralelism cu MCV pentru România: ”În acest context, reiterez poziția Ministerului Justiției din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre.”

”Nu dorim însă ca acest mecanism sa creeze un paralelism cu MCV pentru țara noastră. În ce privește MCV, dincolo de dificultățile din anii 2017-2018, nu ar trebui uitate progresele remarcabile făcute de România în cadrul MCV, în special în direcția combaterii corupției. Am exportat și putem exporta expertiză și bune practici, fapt demonstrat de-a lungul timpului de nenumărate dialoguri care au avut loc la nivel de Minister de Justiție și Minister Public, în cadrul cărora partenerii din statele membre s-au aratat impresionați de rezultatele din România”, a mai adăugat acesta.

Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre.

”Personal, am fost solicitat în primul meu mandat de colegii din Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Polonia, Italia să detaliem strategiile folosite de România în dezvoltarea sistemului judiciar și a combaterii corupției la toate nivelurile. De aceea, nu cred că sistemul judiciar românesc este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre, orice diferențieri în monitorizare din această perspectivă fiind inadecvate și ar apărea inechitabile. Firește, vom relua reformele oprite în anii 2017-2018, derapajele au fost oricum oprite în 2019, inclusiv grație Referendumului pe Justiție convocat de Președintele Klaus Iohannis anul trecut, iar lunile care vin vor marca reînceperea dezbaterilor publice în vederea reparării cadrului legislativ consacrat justiției și anticorupției”, se mai arată în comunicat.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Angela Merkel cere Europei să “vorbească ferm într-un singur glas” în relația cu China

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce cu China dacă vrea să încheie acorduri ambiţioase care să garanteze interesele blocului comunitar, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, exprimându-şi totodată îngrijorarea cu privire la noua lege asupra securităţii în Hong Kong, informează Reuters.

Pentru a avea relaţii de succes cu China şi pentru a reprezenta eficient interesele noastre europene, Europa trebuie să vorbească ferm într-un singur glas“, a afirmat Merkel, potrivit Agerpres, într-un discurs susţinut în Bundesrat, camera superioară a parlamentului, formată din delegaţi ai landurilor.

Merkel s-a adresat Bundesrat-ului la două zile distanță după ce Germania a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, perioadă în care s-a adresat și Bundestag-ului și a avut o videoconferință de lucru cu Comisia Europeană.

“Doar împreună cele 27 de ţări membre ale UE au suficientă greutate pentru a încheia acorduri ambiţioase cu China”, a subliniat şefa guvernului german.

“În baza unui dialog deschis, vorbim şi despre statul de drept şi drepturile omului, precum şi despre viitorul Hong Kong, unde suntem preocupaţi de faptul că principiul important ‘o ţară, două sisteme’ s-a erodat”, a adăugat ea.

Președinția germană a Consiliului UE și-a stabilit relațiile UE-China printre obiectivele sale cele mai importante în ce privește prioritatea unei responsabilități globale mai mari a Uniunii Europene.

Germania ar fi trebuit să găzduiască, în luna septembrie, la Leipzig, un summit al celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE împreună cu președintele chinez Xi Jinping, însă reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei. Scopul acelui summit ar fi fost acela de a oferi un nou impuls negocierilor dintre UE și China privind un acord cuprinzător de protejare a investițiilor.

Într-un amplu interviu acordat presei europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE, Angela Merkel s-a arătat îngrijorată de ascensiunea Chinei, pledând pentru menținerea unei comunități transatlantice de apărare, însă a subliniat că ar fi o idee proastă ca UE și Beijing-ul să nu aibă un dialog.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel atunci, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Published

on

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra spațiului de liberă circulație Schengen au arătat că “ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în timpul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.

“Sunt de acord că criza a creat statelor membre ale Schengen mai multe probleme decât erau înainte, dar în același timp, dacă ne uităm la lecțiile învățate din această criză, îmi amintesc cât de grea a fost închiderea granițelor diferitelor țări pentru a lua măsuri naționale de protecție, iar apoi, după o perioadă scurtă de timp, toate țările au descoperit că este imposibil să se izoleze perfect și că avem nevoie să negociem coridoare de tranzit, linii verzi. Criza ne-a arătat că menținerea controlului asupra granițelor interne ale UE afectează puternic funcționalitatea pieței unice și eficacitatea răspunsului nostru la o criză sanitară, atunci când avem nevoie de aprovizionare, de echipamente medicale sau de medicamente. Acest lucru în sine pledează mult pentru a fi luată în considerare o flexibilitate când abordăm reforma și extinderea spațiului Schengen. Cred că această criză ne-a arătat, și este o lecție bună învățată, dacă mă pot exprima astfel, că ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a spus Aurescu, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a afirmat că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending