Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru un nou mandat, este de părere că a venit momentul edificării unei veritabile Uniuni Europene a Apărării și a unei piețe unice pentru apărare.
În cursul discursului său din sesiunea inaugurală a Parlamentului European de la Strasbourg, unde solicită un vot de încredere pentru un nou mandat la șefia executivului european, Ursula von der Leyen a subliniat că este responsabilitatea și datoria Europei de a proteja Europa, dar a evidențiat că NATO va rămâne pilonul apărării colective a securității europene.
“Trebuie să oferim Ucrainei tot ceea ce are nevoie pentru a rezista și a învinge. Acest lucru presupune să facem alegeri fundamentale pentru viitorul nostru. Pentru prima dată în ultimele decenii, libertatea noastră este amenințată. Este responsabilitatea noastră să facem tot ceea ce este necesar pentru a ne proteja cetățenii europeni. Protejarea Europei este datoria Europei. Prin urmare, cred că acum este momentul să construim o veritabil[ Uniune Europeană de Apărare” a declarat Ursula von der Leyen, vorbind în limba franceză, în ceea ce pare a fi un semnal pentru audiența de la Paris, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, fidel pionier al acestui concept.
Într-un discurs însoțit și de orientările politice pentru mandatul următor, ea a recunoscut cu există state membre care nu se simt “confortabile” cu această idee, dar a opinat că “ceea ce ar trebui să ne deranjeze sunt amenințările la adresa securității noastre.
von der Leyen a asigurat că “statele membre își vor păstra responsabilitatea pentru securitatea lor națională și pentru armatele lor”, într-o precizare necesare după ce dorința ei de a crea un post de comisar european pentru apărare, care să se ocupe de impulsionarea industriei europene în materie, a stârnit reacții diferite.
“NATO va rămâne pilonul apărării noastre colective”, a asigurat ea, o mențiune care se regăsește și în Agenda Strategică a Uniunii Europene 2024-2029, adoptată de liderii europeni la finalul lunii iunie.
În continuarea acestei propuneri, președinta Comisiei Europene a avansat în propuneri îndrăznețe, referindu-se la o piață unică pentru apărare și un scut aerian european, având în vedere că țările europene cheltuiesc prea puțin pentru armata lor și “cheltuiesc prea mult în străinătate”, von der Leyen făcând referire la ponderea covârșitoare a contractorilor americani în achizițiile europene de apărare.
“Trebuie să creăm o piață unică pentru apărare. Trebuie să investim mai mult în capacități de apărare de vârf. Cu alte cuvinte, Europa trebuie să continue pe calea stabilită de Declarația de la Versailles. Trebuie să investim mai mult. Trebuie să investim împreună. Și trebuie să punem la punct proiecte europene comune. De exemplu, un sistem global de apărare aeriană – un scut aerian european, nu numai pentru a ne proteja spațiul aerian, ci și ca un simbol puternic al unității europene în materie de apărare”, a conchis ea.
Citiți și
Primul test major al noului Parlament European are loc joi, când eurodeputații sunt chemați să voteze alegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, după o dezbatere cu aceasta.
Ursula von der Leyen a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
Pentru a fi președintă a Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, von der Leyen (PPE) are nevoie de o majoritate de 361 de voturi pentru. În 2019, actuala șefă a executivului european a obținut o majoritate fragilă, cu doar nouă voturi peste limita minimă.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene din 6-9 iunie cu rezultate finale care l-au plasat la 188 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de Patrioții Europei, alianța de extremă-dreapta a premierului maghiar Viktor Orban, cu 84 de mandate, de ECR cu 78 de mandate, de Renew Europe cu 77 de mandate, de Verzi cu 53 de mandate, de Stânga Europeană cu 46 de mandate și de grupul Europa Națiunilor Suverane cu 25 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii de la Renew Europe pierd 25 de mandate, ajungând a cincea forță politică europeană. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (401 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.
