Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030, remarcă Agerpres. 

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu încheiat astăzi. UE se angajează cu tărie să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și astăzi putem fi mândri că avem un obiectiv climatic ambițios care poate obține sprijinul tuturor. Prin acest acord, trimitem un semnal puternic întregii lumi”, a declarat ministrul portughez al mediului, Joao Pedro Matos Fernandes, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. 

„Este un moment istoric pentru UE (…) Acordul ne consolidează poziţia în lume ca lider al luptei împotriva crizei climatice”, a transmis într-un comunicat Frans Timmermans, vicepreşedinte execurtiv al Comisiei responsabil cu Pactul Verde european.

Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula  von der Leyen a salutat acordul politic. „Angajamentul nostru politic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 este, de asemenea, un angajament juridic. Legislația privind schimbările climatice stabilește UE pe o cale ecologică pentru o generație. Este angajamentul nostru obligatoriu față de copiii și nepoții noștri”, a punctat aceasta.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. 

Ținta de 55% avansată de Comisia Europeană fusese majorată la 60% de Parlamentul European, într-o rezoluție adoptată la începutul lunii octombrie 2020, spre nemulțumirea mai multor state din estul Uniunii Europene. În schimb, în concluziile lor din luna octombrie 2020, liderii europeni au arătat că au discutat comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, inclusiv obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. 

De asemenea, Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Consolidarea, protejarea și promovarea justiției, a egalității și a drepturilor, cât și a valorilor Uniunii Europene, sunt câteva dintre obiectivele întâlnite în cele două programe adoptate luni de către Consiliul UE, programe care constituie fondul UE pentru justiție, drepturi și valori, ca parte a cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.

Acestea vor sprijini în continuarea dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, informează Consiliul UE într-un comunicat. 

Programul pentru drepturi și valori va avea un buget global de maximum 1.55 miliarde de euro (un buget de 641.7 milioane de euro, cu o alocare suplimentară de maximum 912 milioane de euro) și stabilește patru obiective specifice:

• protejarea și promovarea valorilor UE
• promovarea egalității și a drepturilor, inclusiv egalitatea de gen, antidiscriminarea și drepturile copiilor
• promovarea implicării cetățenilor și a participării la viața democratică a UE și sensibilizarea publicului cu privire la istoria europeană
• lupta împotriva violenței, în special împotriva copiilor și a femeilor

Programul în domeniul justiției va avea un buget de 305 milioane de euro și stabilește următoarele obiective specifice:

• facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală, cât și promovarea independenței statului de drept și imparțialitatea sistemului judiciar
• sprijinirea și promovarea formării judiciare, în vederea încurajării unei culturi juridice și a statului de drept
• facilitarea accesului efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți, inclusiv prin mijloace electronice, și sprijinirea drepturilor victimelor criminalității, precum și a drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate

„Pandemia COVID-19 ne-a lovit în multe feluri, de la sănătatea noastră la structura noastră economică și socială, iar eforturile de redresare vor construi Europa în care vom trăi în deceniile următoare. Este extrem de important să ne asigurăm că, în acest sens, ne consolidăm societățile democratice și deschise, construim un viitor bazat pe valorile noastre comune și promovăm dreptul cetățenilor noștri la justiție prin dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție modern și funcțional. Finanțarea în cadrul acestor programe va fi esențială pentru a ne ajuta să realizăm acest lucru”, a declarat ministrul portughez al justiției, Francisca Van Dunem.