Connect with us

CONSILIUL UE

“O zi istorică pentru Europa”: Parlamentul European și Consiliul UE au semnat Mecanismul de redresare și reziliență din care România va putea accesa 30,44 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2021

Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi regulamentul de instituire a instrumentului de recuperare și reziliență, care se află în centrul planului de redresare Next Generation EU, marcând ultima etapă de aprobare după votul dat miercuri de Parlamentul European asupra Mecanismului de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și din care România va avea la dispoziție 30,44 miliarde de euro. Vineri, prim-ministrul Portugaliei, țara care asigură președinția Consiliului UE, președintele Parlamentului European, David Sassoli, au semnat acordul acestui fond istoric.

 

Instrumentul “va pune la dispoziție 672,5 miliarde EUR subvenții și împrumuturi pentru investiții publice și reforme în cele 27 de state membre pentru a le ajuta să abordeze impactul pandemiei COVID-19, pentru a încuraja tranzițiile verzi și digitale și pentru a construi societăți rezistente și incluzive”, se arată într-un comunicat la Consiliului remis CaleaEuropeană.ro.

Statele membre vor primi sprijin din partea facilității pe baza planurilor lor naționale de redresare și reziliență, care sunt în curs de pregătire, mai indică sursa citată.

Pentru a marca momentul, prim-ministrul Portugaliei, țara care asigură președinția Consiliului UE, președintele Parlamentului European, David Sassoli, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au susținut vineri o conferință de presă comună pentru a marca “o zi istorică pentru Europa”. Ulterior acestui moment, von der Leyen va avea o întrevedere cu prim-ministrul român Florin Cîțu, aflat în prima sa vizită de lucru la Bruxelles și care a avut deja întâlniri cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, cu președintele Parlamentului European și cu președintele Consiliului European. În cadrul întâlnirilor avute, Cîțu a prezentat prioritățile României în ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență.

 

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.

Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE dă undă verde pentru lansarea treptată, pe o perioadă de șase luni, a noului sistem digital de gestionare a frontierelor

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o lege care va permite lansarea treptată, pe o perioadă de șase luni, a noului sistem digital de gestionare a frontierelor la intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES).

Potrivit comunicatului oficial, EES va îmbunătăți eficacitatea și eficiența controalelor la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Noul sistem va înregistra digital intrările și ieșirile, datele din pașaport, amprentele digitale și imaginile faciale ale resortisanților din țări terțe care călătoresc pentru șederi de scurtă durată într-un stat membru al UE.

Datorită acestui sistem, autoritățile competente, de la poliția de frontieră până la organele de aplicare a legii, vor avea acces la date care le vor permite să verifice identitatea resortisanților țărilor terțe și să afle dacă aceștia respectă perioada de ședere autorizată în spațiul Schengen.

Drept urmare, EES va reduce semnificativ probabilitatea de fraudă de identitate și de depășire a perioadei de ședere.

Citiți și: Consiliul UE își adoptă poziția privind implementarea treptată a unui nou sistem digital de gestionare a frontierelor, care va înregistra electronic intrările și ieșirile cetățenilor non-UE

Principalele caracteristici ale noii legi:

  • Noile reguli permit statelor membre care doresc să implementeze treptat sistemul EES, pe o perioadă de 180 de zile, să facă acest lucru, oferind în același timp posibilitatea altor state să opereze sistemul la capacitate maximă încă din prima zi.

  • Până la finalul perioadei de tranziție de șase luni, toate țările UE trebuie să finalizeze înregistrarea completă în EES, inclusiv colectarea datelor biometrice, pentru toate persoanele vizate.

  • Pe durata acestei perioade de tranziție, statele membre vor continua să aplice manual ștampile pe documentele de călătorie.

  • Statele membre pot suspenda total sau parțial funcționarea sistemului EES la anumite puncte de trecere a frontierei în circumstanțe excepționale (de exemplu, în cazurile în care intensitatea traficului ar conduce la timpi de așteptare foarte mari).

Regulamentul EES, adoptat în 2017, impunea tuturor statelor membre să înceapă să utilizeze EES în mod complet și simultan. Pentru a asigura o lansare fără probleme a EES și a facilita implementarea sa în timp util în toate statele membre – și din cauza preocupărilor că o lansare completă a sistemului ar putea constitui un factor de risc pentru reziliența sistemului IT – Comisia Europeană a propus o lansare treptată.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE adoptă al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva mașinăriei de război a Rusiei, după ridicarea veto-ului Slovaciei. Sunt vizate țițeiul și băncile

Published

on

© European Union, 2024

Uniunea Europeană a convenit să impună un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectoarele energetic și financiar ale țării, într-un efort de a înăspri presiunea asupra mașinăriei de război a Kremlinului și de a forța o încetare temporară a focului în Ucraina.

Sancțiunile, aprobate vineri de ambasadorii la Bruxelles, interzic tranzacțiile cu 22 de bănci rusești, cu Fondul Rus de Investiții Directe și subsidiarele acestuia, precum și utilizarea directă și indirectă a conductelor submarine Nord Stream, care sunt în prezent închise, dar pe care Moscova intenționează să le repornească la un moment dat, relatează Euronews.

În plus, UE transformă plafonul de preț impus țițeiului rusesc, stabilit anterior la 60 de dolari pe baril, într-un mecanism dinamic care va rămâne cu 15% sub prețul mediu de piață, potrivit unor surse diplomatice. Noul plafon va intra în vigoare la nivelul de 47,6 dolari pe baril.

Statele Unite, care au fost un susținător principal al plafonului în cadrul G7 în timpul administrației anterioare, nu au sprijinit revizuirea descendentă.

Mai mult, încă 105 nave din „flota din umbră” — tancuri petroliere vechi folosite de Moscova pentru a ocoli plafonul de preț impus țițeiului — sunt interzise în porturile UE și nu vor mai avea acces la servicii oferite de Uniune. Astfel, lista neagră a „flotei din umbră” depășește 400 de nave.

Acordul reprezintă al 18-lea pachet de sancțiuni adoptat de la începutul războiului, în februarie 2022.

Blocajul politic a fost depășit doar după ce Slovacia a cedat și și-a retras dreptul de veto, care până acum împiedicase aprobarea noului set de sancțiuni.

Opoziția Slovaciei avea legătură cu o cu totul altă chestiune: eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili ruși până la sfârșitul anului 2027.

Comisia Europeană a prezentat foaia de parcurs în luna mai și a propus legislația în iunie, bazându-se pe interdicții progresive ale contractelor pe termen scurt și lung pentru gaze naturale.

Fiind o țară fără ieșire la mare, Slovacia s-a opus vehement planului, avertizând că acesta va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, va reduce competitivitatea și va pune în pericol securitatea energetică.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE nu a putut adopta noul pachet de sancțiuni contra Rusiei ca urmare a opoziției premierului slovac Robert Fico

Published

on

© European Union, 2025

Premierul slovac Robert Fico a blocat din nou aprobarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, motivând că nu a primit suficiente garanții că oprirea importurilor de gaz rusesc în UE începând cu 2028 nu va aduce prejudicii asupra economiei țării sale, anunță Reuters și EFE, citate de Agerpres.

Slovacia „respinge propunerea idioată a Comisiei Europene de a opri fluxurile de gaz rusesc începând din anul 2028”, a semnalat premierul social-democrat slovac Robert Fico.

Slovacia este dependentă de importurile de gaz rusesc ca urmare a geografiei sale: nu are ieșire la mare, fapt ce determină o aprovizionare limitată cu gaz natural lichefiat.

În acest context, Fico dorește garanții din partea Bruxelles-ului că economia țării sale nu va fi afectată de sistarea importurilor de gaze din Rusia. Mai mult, acesta solicită o prelungire a termenului de eliminare a importurilor de energie rusești până în 2034, dată care coincide cu expirarea contractului pe care Slovacia îl care cu compania Gazprom.

Doar că executivul european nu este de acord cu această cerință, acuză premierul slovac.

Cumulul de acești factori, motivează Robert Fico, a împins Slovacia să ceară amânarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni UE conta Rusiei.

În ultimele luni, Slovacia, secondată de cele mai multe ori de Ungaria, și-a intensificat criticile la adresa sancțiunilor, susținând că acestea aduc mai multe prejudicii economiei blocului decât Rusiei.

Pachetul de sancțiuni dezvăluit de Comisia Europeană pe 10 iunie vizează instituțiile financiare din Rusia și exporturile de energie din această țară care a invadat Ucraina în luna februarie 2022.

Ultima propunere, prezentată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, extinde numărul băncilor rusești și a petrolierelor ce fac parte din „flota fantomă” ce vor fi introduse pe lista neagră.

Până în prezent, Bruxelles-ul a vizat peste 350 de nave din această flotă, asupra căreia planează acuzațiile de implicare în acte de sabotaj și vandalism. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.3 hours ago

Friedrich Merz își exprimă o „anumită îngrijorare” cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din 2027, și consideră că UE trebuie să își facă „autocritica” pentru a se îmbunătăți

U.E.5 hours ago

Cehia incriminează promovarea propagandei comuniste. Legislația prevedere închisoare de până la 5 ani

FONDURI EUROPENE7 hours ago

AFIR depune eforturi pentru a absorbi până la finalul anului cele 800 de milioane de euro din fonduri europene destinate fermierilor, anunță directorul general al instituției

U.E.8 hours ago

Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la UE până în 2034: Pentru noi, prioritatea absolută este să punem capăt războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, trasează obiectivele misiunii parlamentare în SUA: Vom discuta despre crearea unui program „Erasmus transatlantic”, consolidarea bazei industriale, impactul tarifelor

U.E.11 hours ago

Bugetul multianual al UE pentru 2028-2034: Spania critică majorarea cheltuielilor pentru apărare în detrimentul Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune

ROMÂNIA1 day ago

Germania sprijină “cursul ambițios de reformă al guvernului român”, i-a transmis președintele Steinmeier omologului său român Nicușor Dan

ROMÂNIA1 day ago

Germania și România au semnat, la Berlin, un plan comun de acțiune axat pe UE, NATO, industria apărării, sprijin pentru Ucraina și R. Moldova și aderarea României la OCDE

ROMÂNIA1 day ago

Un “atac concret” prin care Rusia încearcă divizarea UE și NATO “s-a văzut în România”, afirmă Merz alături de Nicușor Dan. Șeful statului promite un raport “într-un termen rezonabil”

NATO1 day ago

România, menționată ca țintă a “atacurilor hibride sofisticate” ale Rusiei în declarații NATO și UE care condamnă acțiunile sponsorizate de GRU

INTERNAȚIONAL3 days ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

MAREA BRITANIE1 week ago

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

CHINA2 weeks ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA1 month ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.1 month ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL1 month ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 month ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Trending