Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi regulamentul de instituire a instrumentului de recuperare și reziliență, care se află în centrul planului de redresare Next Generation EU, marcând ultima etapă de aprobare după votul dat miercuri de Parlamentul European asupra Mecanismului de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și din care România va avea la dispoziție 30,44 miliarde de euro. Vineri, prim-ministrul Portugaliei, țara care asigură președinția Consiliului UE, președintele Parlamentului European, David Sassoli, au semnat acordul acestui fond istoric.
Instrumentul “va pune la dispoziție 672,5 miliarde EUR subvenții și împrumuturi pentru investiții publice și reforme în cele 27 de state membre pentru a le ajuta să abordeze impactul pandemiei COVID-19, pentru a încuraja tranzițiile verzi și digitale și pentru a construi societăți rezistente și incluzive”, se arată într-un comunicat la Consiliului remis CaleaEuropeană.ro.
Statele membre vor primi sprijin din partea facilității pe baza planurilor lor naționale de redresare și reziliență, care sunt în curs de pregătire, mai indică sursa citată.
Pentru a marca momentul, prim-ministrul Portugaliei, țara care asigură președinția Consiliului UE, președintele Parlamentului European, David Sassoli, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au susținut vineri o conferință de presă comună pentru a marca “o zi istorică pentru Europa”. Ulterior acestui moment, von der Leyen va avea o întrevedere cu prim-ministrul român Florin Cîțu, aflat în prima sa vizită de lucru la Bruxelles și care a avut deja întâlniri cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, cu președintele Parlamentului European și cu președintele Consiliului European. În cadrul întâlnirilor avute, Cîțu a prezentat prioritățile României în ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență.
Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.
Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).
Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.
La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.
În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.
Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).