Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

“O zi istorică” și un “pas enorm pentru Europa”: Parlamentul European a aprobat reforma politicii de migrație și azil a UE, deși țări precum Polonia spun că nu vor aplica mecanismul de relocare

Published

on

© European Union 2024 - Source: EC

Parlamentul European a adoptat miercuri zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii, în conformitate cu acordul istoric împreună cu statele membre în decembrie 2023, o decizie apreciată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept “un enorm pas pentru Europa” și “o zi istorică”.

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Spania în a doua jumătate a lui 2023, și Parlamentul European au ajuns pe 20 decembrie la un acord calificat drept “istoric” privind Pactul pentru migrația și azilul, o înțelegere considerată crucială pentru viitorul UE și importantă pentru alte dosare precum extinderea spațiului Schengen cu România și cu Bulgaria, având în vedere opoziția Austriei în acest sens.

Această zi este într-adevăr istorică!“, a declarat Ursula von der Leyen, miercuri, în cursul unei conferinţe de presă cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu premierul belgian Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului, cei trei exprimându-şi satisfacţia că acest Pact privind migraţia şi azilul “devin realitate”.

“Este un pas enorm pentru Europa!”, a reiterat şefa executivului european, în timp ce state precum Grecia, una dintre ţările cele mai afectate de sosirile unui număr crescând de migranţi, a calificat miercuri drept “zi istorică” adoptarea reformei politicii europene privind migraţia.

Pe de altă parte, premierul polonez Donald Tusk, un pro-european convins, a dat asigurări miercuri că Polonia va refuza aplicarea mecanismului obligatoriu de relocare a migranţilor, în pofida adoptării de către Parlamentul European a pactului UE privind migraţia şi azilul, care cuprinde şi respectivul mecanism de solidaritate, relatează Reuters.

Potrivit unui comunicat remis de Parlamentul European, următoarele decizii au fost luate:

Solidaritate și responsabilitate

Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).

Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație, întocmit de raportorul Tomas Tobe (Suedia, PPE), a fost aprobat cu 322 voturi pentru, 266 împotrivă și 31 abțineri. Aflați mai multe.

Gestionarea situațiilor de criză

Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.

Regulamentul, întocmit de raportorul Juan Fernando Lopez Aguilar (Spania, S&D), a fost aprobat cu 301 voturi pentru, 272 împotrivă și 46 abțineri. Aflați mai multe despre Regulamentul privind situațiile de criză.

Verificarea resortisanților din țări terțe la granițele Uniunii

Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă (screening). Astfel, li se va verifica identitatea, li se vor colecta date biometrice și vor fi supuse unui control de securitate și unui examen medical. Întreaga procedură va dura maximum șapte zile. Statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.

Textul raportoarei Birgit Sippel (Germania, S&D) a fost aprobat cu 366 voturi pentru, 229 împotrivă și 26 abțineri. Eurodeputații au aprobat și norme noi referitoare la sistemul centralizat de informații despre cazierele judiciare (ECRIS-TCN), cu 414 voturi pentru, 182 împotrivă și 29 abțineri. Mai multe informații despre noul regulament privind verificarea prealabilă sunt disponibile aici.

Proceduri de azil mai rapide

La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile.

Proiectul raportoarei Fabienne Keller (Franța, Renew Europe) a fost adoptat cu 301 voturi pentru, 269 împotrivă și 51 abțineri. Procedura de returnare la frontieră a primit 329 voturi pentru, 253 împotrivă și 40 abțineri. Aflați mai multe despre Regulamentul privind procedura de azil.

Regulamentul Eurodac

Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în Uniune, inclusiv amprentele digitale și imaginile faciale pentru cei cu vârsta de peste șase ani, vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată. Autoritățile vor putea să menționeze și dacă o persoană poate reprezenta un risc de securitate, a avut un comportament violent sau arme asupra sa.

Textul raportorului Jorge Buxade Villalba (Spania, CRE) a fost adoptat cu 404 voturi pentru, 202 împotrivă și 16 abțineri. Mai multe informații despre noile norme Eurodac sunt disponibile aici.

Standardele de calificare pentru obținerea protecției internaționale

Parlamentul a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care se califică pentru protecție vor beneficia totodată de o serie de drepturi conform acelorași standarde. Statele membre vor evalua situația din țara de origine pe baza informațiilor primite de la Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Statutul de refugiat va fi reexaminat periodic. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.

Textul raportorului Matjaž Nemec (Slovenia, S&D) a fost aprobat cu 340 voturi pentru, 249 împotrivă și 34 abțineri. Aflați mai multe despre Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale.

Primirea solicitanților de azil

Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară a Uniunii în alta.

Textul raportoarei Sophia In t’Veld (Olanda, Renew Europe) a fost aprobat cu 398 voturi pentru, 162 împotrivă și 60 abțineri. Citiți mai multe despre directiva privind condițiile de primire aici.

O cale sigură și legală de intrare în Europa

Un nou cadru legislativ privind relocarea și admisia umanitară va permite țărilor Uniunii să primească voluntar refugiați din țări terțe recunoscuți ca atare de Agenția pentru refugiați a ONU (UNHCR). Aceștia ar urma să ajungă pe teritoriul UE în mod legal, organizat și sigur. Textul raportoarei Malin Bjork (Suedia, Stânga) a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 154 împotrivă și 14 abțineri. Citiți mai multe despre cadrul UE privind relocarea.

Etapele următoare

După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani. În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională.

Prin adoptarea acestor rapoarte, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor de a consolida rolul UE în abordarea tuturor formelor de migrație ilegală și de a consolida protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene, respectând în același timp drepturile omului, de a aplica reguli comune în mod uniform în toate statele membre cu privire la primirea migranților, de a consolida rolul UE și a reforma sistemul european de azil, bazat pe principiile solidarității și al responsabilității echitabile, exprimate în propunerile 42(2), 43(1), 43(2), 44( 1), 44(2), 44(3), 44(4) din concluziile Conferinței privind Viitorul Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

Published

on

România și alte state membre UE ar putea beneficia de o prelungire cu 18 luni a termenului de implementare a proiectelor din PNRR, potrivit unei propuneri incluse în raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), coordonat de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în calitate de responsabil al Comisiei pentru Bugete.

„Miliarde de euro și proiectele din PNRR ar putea fi salvate”, a anunțat eurodeputatul român într-un mesaj postat luni, 12 mai, pe Facebook. Potrivit acestuia, după „intense negocieri” s-a ajuns la un compromis prin care se solicită o prelungire de 18 luni a perioadei de implementare pentru proiectele mature – cele care au șanse reale să fie finalizate, conform evaluării Comisiei Europene – și posibilitatea transferului acestora către alte surse de finanțare europeană.

Inițial, raportorul social-democrat a solicitat ca perioada de finanțare a proiectelor mature din cadrul acestui mecanism să poată fi prelungită cu 12 luni sau ca acestea să fie fazate spre alte resurse financiare europene. Totodată, eurodeputatul a propus mai multă flexibilitate în revizuirea planurilor naționale și reducerea birocrației aferente acestora.

În februarie, Victor Negrescu informa că statele membre au încasat prin MRR 55% din subvențiile disponibile, însumând 197,5 miliarde de euro, și 37% din împrumuturile disponibile, mai exact 108,7 miliarde de euro. Cu un grad mediu de realizare a reformelor și țintelor de 28%, există state care au performat, precum Franța (76,6%) și Germania (65,2%), și țări care întâmpină dificultăți, cum este cazul Luxemburgului (13,4%), Ungariei (8,8%) sau Suediei (0%).

Însă, conform datelor comunicate Parlamentului European, doar în ultimele luni au fost propuse zeci de modificări ale planurilor, ca urmare a inadvertenței obiectivelor inițiale cu nevoile actuale sau din cauza dificultăților birocratice, care echivalează cu sute de reforme și ținte specifice. Totodată, peste jumătate din statele membre au avut probleme în a depune cererile de plată în timp util, în timp ce Comisia Europeană a depășit perioada disponibilă de evaluare pentru o parte dintre ele.

„Legislativul european va solicita Comisiei Europene și statelor membre revizuirea regulamentului MRR, deschizând calea unor negocieri decisive care pot ajuta enorm România”, a precizat Negrescu.

Propunerea urmează să fie votată în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice din Parlamentul European.

România se confruntă cu întârzieri majore în implementarea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Fără o extindere a termenului de execuție, există riscul real de pierdere a fondurilor europene, ceea ce ar afecta negativ investițiile în infrastructură, educație, sănătate și dubla tranziție. Cu o anvelopă financiară de 28,5 miliarde de euro, România este al cincilea beneficiar din Uniunea Europeană ca sumă alocată prin MRR.

„Sper ca celelalte grupuri politice să susțină acest pas esențial, care salvează nu doar fondurile europene, ci și rezultatele unui mecanism vital pentru Europa”, a mai transmis vicepreședintele Parlamentului European.

Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență este în lucru în cadrul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, urmând a fi supus la vot în plenul Parlamentului European în luna iunie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: De Ziua Europei celebrăm și parcursul României într-un proiect de cooperare, valori și viitor comun

Published

on

© Gheorghe Falcă - Arhivă Personală

De Ziua Europei, eurodeputatul Gheorghe Falcă a subliniat că se celebrează atât unitatea europeană, cât și parcursul țării noastre în acest proiect politic unic. 

„Din 2007 până astăzi, România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene – investiții care au modernizat drumuri, spitale, școli și au sprijinit mii de afaceri locale. Peste 86.000 de studenți români au beneficiat de burse Erasmus+ – oameni care deja se bucură în viața lor de noi moduri de a vedea și trăi viața, inspirați de diversitatea și deschiderea europeană. Europa înseamnă șanse egale, educație, solidaritate și democrație. Mă bucur să fac parte din acest proiect european și sunt onorat pentru cel de-al doilea mandat în Parlamentul European, o responsabilitate pe care o prețuiesc și o îndeplinesc cu seriozitate și dedicare”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Ziua Europei: 75 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi
 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

De Ziua Europei, vicepreședintele PE, Victor Negrescu, lansează seria ”EU Story”, un proiect prin care își propune să explice, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă concret apartenența la UE

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, lansează de Ziua Europei seria ”EU Story”, un proiect prin care își propune să explice, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă concret apartenența la Uniunea Europeană.

”9 Mai – Ziua Europei este mai mult decât o dată în calendar. Este amintirea vie a curajului de a construi pacea, a speranței că unitatea e mai puternică decât ura și a credinței că, împreună, putem depăși orice criză”, a evidențiat Negrescu.

Acesta a amintit că data are o semnificație istorică importantă și pentru România.

”Tot în această zi, România sărbătorește independența obținută în secolul XIX, moment în care și-a afirmat cu demnitate locul între națiunile libere. Astăzi, cu această suveranitate câștigată cu greu am ales să fim parte din cel mai mare proiect de solidaritate și cooperare din lume, Uniunea Europeană”, a subliniat eurodeputatul.

Victor Negrescu a criticat ascensiunea extremismului care ”neagă existența Uniunii Europene” și care manipulează ”frustrarea legitimă a oamenilor” pentru ”a slăbi tocmai ce ne ține împreună”.

”Europa nu este un dat. Este o alegere. O construcție vie, care trebuie apărată în fiecare zi, cu fapte, cu solidaritate și cu vocea noastră. Europa nu este vinovatul de serviciu. Europa suntem noi. Cu tot ce facem bine. Cu toate șansele pe care le avem. Cu tot ce putem construi împreună. Tocmai de aceea lansez seria <<EU Story>>, un proiect prin care vreau să spunem, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă concret apartenența la Uniunea Europeană. Cu exemple clare. Cu rost. Cu inimă”, a anunțat vicepreședintele Parlamentului European.

Acesta a conchis printr-un mesaj de evidențiere a importanței României în UE.

”Europa are nevoie de România. Iar România trebuie să creadă mai mult în ea însăși. La mulți ani, Europa! La mulți ani, români care credeți în binele comun”, a încheiat Victor Negrescu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA47 minutes ago

Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi

INTERNAȚIONAL7 hours ago

OECD: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri

U.E.7 hours ago

“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

MAREA BRITANIE9 hours ago

UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra

POLITICĂ9 hours ago

Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

INTERNAȚIONAL10 hours ago

UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

ROMÂNIA11 hours ago

ICI București este partener al celei de-a 9-a ediții Smart City Industry Awards (SCIA)

U.E.3 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA4 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending