Parlamentul Coreei de Sud a votat sâmbătă pentru suspendarea președintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma unei tentative controversate de a institui legea marțială, relatează CNN.

Decizia marchează o premieră politică tensionată, fiind pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu când un lider sud-coreean este supus procedurii de destituire.

Suspendarea lui Yoon, adoptată cu 204 voturi pentru și 85 împotrivă, a fost primită cu entuziasm de protestatarii adunați în fața parlamentului din Seul. Până la o decizie finală a Curții Constituționale, care poate dura până la șase luni, premierul Han Duck-soo va prelua atribuțiile prezidențiale.

Tentativa de impunere a legii marțiale a declanșat criza

Criza politică a escaladat pe 3 decembrie, când Yoon a decretat legea marțială și a trimis militari să blocheze accesul în parlament. Legea a fost respinsă de legislatori, iar gestul președintelui a provocat indignare publică. Yoon și-a apărat decizia într-un discurs de joi, acuzând opoziția de activități „anti-statale” și justificând măsura ca fiind necesară pentru depășirea blocajului politic din parlament.

Totuși, opoziția și o parte din propriii aliați ai lui Yoon l-au acuzat de abuz de putere. Înainte de votul de sâmbătă, liderul partidului său a cerut public demiterea președintelui, afirmând că aceasta este „singura cale de a apăra democrația”.

Investigații multiple și incertitudine politică

Yoon Suk Yeol se confruntă acum cu o serie de investigații, inclusiv acuzații de trădare și abuz de putere. Poliția a percheziționat biroul prezidențial, iar fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun, a fost reținut pentru presupusul său rol în decretarea legii marțiale.

Coreea de Sud, una dintre cele mai importante economii din Asia și un partener strategic al SUA și al UE, intră într-o perioadă de incertitudine politică, comparabilă cu criza din 2016-2017, când președinta Park Geun-hye a fost destituită pentru corupție.

Curtea Constituțională urmează să decidă dacă Yoon va fi definitiv demis, iar între timp, țara rămâne marcată de tensiuni politice și sociale.

Între timp, UE a transmis că a luat act de decizia Parlamentului de la Seul și a subliniat importanța unei „soluționări rapide și ordonate a actualei crize politice, în conformitate cu Constituția coreeană”. De asemenea, a reiterat faptul că „Republica Coreea este un partener strategic important pentru UE”.

Statele Unite au impus restricții de călătorie pentru 20 de persoane responsabile sau care au luat parte la ”subminarea democrației în Georgia”, informează Deutsche Welle.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA persoanele vizate ocupă funcția de ministru sau lucrează în Parlament, sunt funcționari publici din domeniul aplicării legii și securității sau sunt simpli cetățeni.

”Statele Unite condamnă ferm violența continuă, brutală și nejustificată a partidului Visul Georgian împotriva cetățenilor georgieni, inclusiv împotriva protestatarilor, a membrilor mass-media, a activiștilor pentru drepturile omului și a figurilor din opoziție.  Partidul Visul Georgian s-a îndepărtat de viitorul euro-atlantic al Georgiei, pe care poporul georgian îl dorește în mod covârșitor și pe care îl prevede constituția georgiană.   Ne-am angajat să ne asigurăm că înalții funcționari responsabili sau complici în subminarea democrației vor fi supuși restricțiilor privind vizele”, a subliniat Departamentul de Stat.

Acesta a anunțat că pregătește acțiuni suplimentare, inclusiv sancțiuni, pentru ”a-i trage la răspundere pe cei care subminează democrația în Georgia”.

La rândul său, Comisia Europeană ia în calcul suspendarea regimului de călătorii fără vize pentru anumite categorii de persoane din Georgia, țară unde au loc ample proteste împotriva Guvernului ca urmare a deciziei acestuia din urmă de a suspenda negocierile de aderare la UE.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an.

Drept răspuns, prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.

Majoritatea britanicilor care au votat pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană ar accepta acum o revenire la libera circulație în schimbul accesului la piața unică, potrivit unui studiu transeuropean care relevă, de asemenea, o dorință reciprocă în țări membre de a avea legături mai strânse cu Regatul Unit, arată The Guardian și Politico Europe.

Invazia Rusiei în Ucraina și alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA au ”schimbat fundamental contextul” relațiilor dintre UE și Regatul Unit, se arată în raportul think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR).

Pe baza unui eșantion de peste 9 000 de persoane din Regatul Unit și din cele mai populate cinci țări ale UE – Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia – în săptămânile de după victoria lui Trump în alegerile din noiembrie, studiul ECFR a constatat că cel mai mare entuziasm pentru relansarea relațiilor a fost în Regatul Unit.

Poate cea mai surprinzătoare constatare a fost aceea că 54% dintre britanicii care au votat pentru ieșirea din UE au declarat că, în schimbul accesului la piața unică, ar accepta acum libera circulație deplină a cetățenilor UE și ai Regatului Unit pentru a călători, a trăi și a lucra peste granițe.

În rândul tuturor alegătorilor britanici, 68% dintre respondenți ar susține acum libera circulație în schimbul accesului la piața unică, cu 19% împotrivă și un sprijin majoritar în rândul susținătorilor fiecărui partid, cu excepția Reform UK (44% dintre alegători au susținut, de asemenea, ideea).

În rândul alegătorilor britanici, a existat un sprijin clar pentru o relație mai strânsă cu UE, 55% dintre aceștia declarând că ar susține legături mai strânse cu blocul european, față de 10% care preferă o relație mai distantă și 22% care doresc să le păstreze așa cum sunt acum.

Această convingere a fost împărtășită de mulți susținători ai conservatorilor, în special în ceea ce privește migrația și securitatea. Majoritatea alegătorilor Reform UK au fost mai sceptici cu privire la beneficiile unor legături mai strânse cu UE.

Conform informațiilor oferite de autoritățile britanice, cetățenii europeni nerezidenți pot călători spre/tranzita Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/vizită pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză, în baza pașaportului valabil. Cu toate acestea, cetățenii din UE care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare, amintește MAE român.

Revenind la sondaj, în întreaga UE, majoritatea cetățenilor din fiecare țară intervievată a fost de acord: 45% dintre germani au declarat că doresc relații mai strânse cu Regatul Unit, precum și 44% dintre polonezi, 41% dintre spanioli, 40% dintre italieni și 34% dintre francezi.

Studiul a arătat că aproximativ jumătate dintre britanici consideră că o colaborare mai strânsă cu UE este cea mai bună modalitate de a susține economia Regatului Unit (50%), de a consolida securitatea (53%), de a gestiona eficient migrația (58%), de a aborda problema schimbărilor climatice (48%), de a permite Ucrainei să țină piept Rusiei (48%) și Marii Britanii să țină piept SUA (46%) și Chinei (49%).

Recent, premierul britanic Keir Starmer și și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

În virtutea acestei declarații, oficialul britanic urmează să participe în luna februarie la o reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE pentru discuții pe probleme de securitate, fiind prima astfel de întâlnire dintre un premier britanic și liderii europeni, după tensiuni generate de Brexit.

Ieșirea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană a avut loc la 31 ianuarie 2020, cu addendumul că a existat o perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2020, care a permis acestei țări să se bucure de piața unică și uniunea vamală. 

Considerată una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, piața unică a împlinit în 2023 vârsta rotundă de 30 de ani. Construită pe cei patru piloni ai libertății, ea asigură libera circulație a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor.

În 2021, PIB-ul pieței unice a fost de 14 522 de miliarde de euro, conform unor date oferite de Consiliu. 17 milioane de cetățeni ai UE locuiesc sau lucrează într-o altă țară din UE decât țara lor de origine, iar comerțul în cadrul pieței unice reprezintă 56 de milioane de locuri de muncă.