Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare au adoptat ieri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică și financiară.

Poziția cuprinde și amendamentul europarlamentarului Siegfried Mureșan (PNL, PPE) prin care cere ca la FME să poată participa și statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar și-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Înființarea Fondului Monetar European a fost propusă inițial cu scopul de a proteja statele din zona euro de o eventuală nouă criză economică și financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Din momentul în care s-a pus în discuție acest fond am spus foarte clar că el trebuie să fie deschis și statelor UE care nu sunt membre ale zonei euro, dar și-au asumat aderarea la moneda unică, așa cum este cazul României. Astfel, prin adoptarea amendamentului meu, poziția oficială a Parlamentului European este ca România și celelalte țări care se află în aceeași situație să poată contribui la acest fond și să poată beneficia de acest fond alături de statele din zona euro”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, raportor al Grupului PPE pe raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea FME.

”Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgență, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de reformă economică pentru a evita intrarea în criză și pentru a reveni la creșterea economică. Cu toate acestea, nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o au statelor membre la nivel național asupra disciplinei fiscal-bugetare”, a mai spus Mureșan.

Raportul preliminar adoptat ieri este poziția politică oficială a Parlamentului European (PE) privind înființarea FME. Raportul urmează a fi adoptat formal și în plenul PE. Ulterior, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene urmează să ajungă la un consens privind cadrul legal al FME, ținând cont și de poziția politică a PE. După ce Consiliul ajunge la un acord în unanimitate, Parlamentul European va trebui să adopte sau să respingă decizia Consiliului.

Europarlamentarul Claudia Țapardel (PSD, S&D) consideră că decizia privind funcția de șef al Parchetului European ar trebui să fie luată de toţi membrii Comisiei LIBE şi de toţi membrii Parlamentului European, aşa cum se iau deciziile legate de directive sau alte numiri la nivel european în cadrul instituţiilor, precum Curtea Europeană de Conturi sau Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Redăm mai jos comunicatul integral:

”O situaţie cel puţin la fel de revoltătoare o găsim şi în cazul fostului procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care încearcă prin toate mijloacele să câştige funcţia de şef al Parchetului European. Din păcate, eforturile disperate ale fostei şefe DNA sunt susţinute în mod incorect şi netransparent de unii dintre factorii de decizie de la Bruxelles.

Fiind eurodeputat şi crezând ferm că Parlamentul European reprezintă simbolul democraţiei, mi se pare nefiresc ca decizia privind funcţia de şef al Parchetului European să se ia la masa verde de către coordonatorii Comisiei LIBE. Este absolut necesar ca o asemenea decizie să fie luată de toţi membrii Comisiei LIBE şi, de asemenea, de toţi membrii Parlamentului European, aşa cum se iau deciziile legate de directive sau alte numiri la nivel european în cadrul instituţiilor, precum Curtea Europeană de Conturi sau Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

De asemenea, este la fel de anormal şi ceea ce face candidata Laura Codruţa Kovesi, care trimite scrisori Comisiei LIBE exact înainte de audierea sa. Kovesi, anchetată în România pentru fapte grave de corupţie, precum luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă, are oportunitatea de a se prezenta pe 26 februarie în faţa acestei comisii şi îşi poate pleda atunci cauza, dar mai ales va trebui să răspundă întrebărilor colegilor din Comisia LIBE. Am convingerea că întrebările vor fi fundamentate pe eşecul managerial de care a dat dovadă în funcţia de şef al DNA din care a fost revocată, dar şi pe dosarele deschise pe numele său, aflate în lucru la Inspecţia Judiciară şi la noua Secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Sper că un prim semnal pozitiv că Laura Codruţa Kovesi nu va câştiga competiţia europeană a fost deja dat. Procurorul francez Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene. În urma acestui vot, Bohnert a obţinut 50 de puncte, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi şi de Andres Ritter cu un scor egal, de 29 de puncte”.

În cadrul comunicatului amintit mai sus, europarlamentarul român a atins și subiectul legat de recentele poziții ale Comisiei Europene privind ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul României privind modificarea legilor justiției.

„Vreau să cred că reprezentanţii Comisiei Europene sunt sub efectul manipulărilor grosolane şi al proastei informări cu privire la ceea ce se întâmplă în România. Altfel nu îmi explic noul atac venit de la Bruxelles, dar şi tonul imperativ folosit de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Din nou este foarte grav ceea ce se întâmplă, pentru că în loc să se informeze corect şi la prima mână asupra lucrurilor pozitive generate de Ordonanţa de Urgenţă, Comisia Europeană intervine încă o dată în treburile interne ale statului român.

Nu acesta este rolul Comisiei, iar atunci când doresc să aibă o poziţie vis-a-vis de o măsură decisă la Bucureşti, reprezentanții Executivului european ar trebui să fie mult mai informaţi şi să aibă o comunicare directă cu reprezentanții Guvernului României, nu să se lase manipulaţi de cei care au interese în a lovi Statul Român, așa cum sunt dezinformatorii de serviciu Macovei, Preda și Mureșan”, a declarat Claudia Ţapardal.

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) a susținut o abordare mai fermă din partea Comisiei Europene în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor, în cadrul reuniunii de astăzi a Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a politicianului român.

,,În cadrul reuniunii Comisiei de Dezvoltare Regională, a avut loc o dezbatere pe marginea raportului privind „Resursele destinate alocării specifice pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”. Am intervenit în cadrul dezbaterii și am subliniat faptul că instituțiile europene, în special Comisia Europeană, trebuie să treacă la un alt nivel de abordare a șomajului în rândul tinerilor.”, scrie Daniel Buda

Acesta susține locuri de muncă bine remunerate pentru tineri care să le permită un trai decent și care să contribuie la reducerea fenomenului de migrație a forței de muncă care afectează statele membre din Estul Europei.

,,Tinerii au nevoie de locuri de muncă bine plătite care să le permită acestora să aibă un trai decent, să își plătească chiria pentru locuință, rata la bancă, școlarizarea copiilor sau să își permită cel puțin un concediu pe an. Asistăm la o migrație a forței de muncă, iar tocmai din această cauză, Comisia Europeană trebuie să fie preocupată de chestiunea aceasta.”

Eurodeputatul român subliniază că și alți colegi din Parlamentul European au observat că, prin migrarea forței de muncă, în special a tinerilor, în statele din Vestul Europei, statele estice au de suferit din punct de vedere economic în urma investițiilor în educația unor tineri care-și părăsesc țara de origine în căutarea unui trai mai bun.

,,Colegul Bronis ROPĖ a subliniat un alt aspect legat de acest fenomen migraționist, și anume, că din păcate, tinerii din estul Europei sunt atrași de mirajul unor locuri de muncă bine plătite din vestul Europei, iar statele membre au de suferit foarte mult din acest motiv deoarce ele au investit sume consistente în școlarizarea acestora. Tinerii ar trebui să întoarcă societății din care provin cunoștințele și abilitățile deprinse în școli. Aceștia sunt furați pur și simplu de economiile mult mai dezvoltate.”

Daniel Buda consideră că, în acest context, ,,statele membre ar trebui să fie obligate să despăgubească statele de proveniență a acestor tineri, care au cheltuit enorm de mult cu creșterea și educarea acestora”.

Eurodeputatul își încheie postarea printr-un atac la adresa guvernului PSD-ALDE, pe care îl acuză de incompetență cu privire la crearea de locuri de muncă pentru tineri.

,,Dincolo de orice, în mod clar, tinerii și orice cetățean al Uniunii Europene, trebuie să se bucure de libertatea de mișcare, care este una dintre valorile fundamentale ale UE. În același timp, nu putem ignora incapacitatea guvernului PSD-ALDE de a nu valorifica resursele financiare puse la dispoziție de Uniunea Europeană în acest sens. Iar faptul că am avut 302 milioane de euro alocate țării noastre prin Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor, iar guvernul PSD-ALDE nu a cheltuit un cent în această direcție, mi se pare o crimă împotriva tineretului!”, conchide Daniel Buda. 

Daniel Buda (PNL, PPE) este membru cu drepturi depline în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a PE, precum și membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI).