Statele Unite ale Americii au transmis condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord, a transmis Secretarul de Stat, Antony Blinken, informează Ambasada Statelor Unite la București.  

„Ne alăturăm partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei „Mercer Street”, o navă comercială care tranzita apele internaționale în nordul Mării Arabiei”, a punctat Secretarul de Stat.

Potrivit comunicatului oficial, în urma analizării informațiilor disponibile, SUA sunt sigure că Iranul a comis atacul, folosind UAV explozibil, o capacitate letală ce se utilizează din ce în ce mai mult în întreaga regiune.

„Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante. Aceste acțiuni amenință libertatea de navigație pe această cale crucială, transportul maritim și comerțul internațional, precum și viețile celor de pe navele implicate”, a adăugat Antony Blinken. 

În urma atacului, un cetățean omân și unul britanic și-au pierdut viața. Portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură. 

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu comis asupra vasului “Mercer Street”.

„Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a transmis NATO.

Având în vedere elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, România a solicitat prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, și își rezervă dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat. În acest scop, ambasadorul Republicii Islamice Iran la București a fost convocat de urgență la MAE român.

Gestul a fost replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Premierul Florin Cîţu a afirmat, joi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este în procent de 95% deja negociat cu Comisia Europeană şi sigur, în perioada următoare, va fi aprobat, informează Agerpres. 

„Este un document foarte bun. România îşi va aloca 29,2 miliarde de euro în perioada următoare. Este, dacă vreţi să ne gândim, ca o doză de adrenalină pentru această economie în următorii ani de zile. PNRR va fi aprobat… PNRR-ul României este 95% deja negociat cu Comisia Europeană. Sunt anumite detalii. În perioada următoare le vom discuta şi sunt sigur că vom avea PNRR aprobat în perioada următoare”, a declarat Florin Cîţu la Ministerul Finanţelor.

Întrebat dacă guvernanţilor li s-a cerut de la Comisia Europeană să refacă anumite proiecte din PNRR, premierul a explicat că există negocieri, aşa cum s-a întâmplat cu toate rapoartele.

„Poloniei i s-a prelungit perioada de negocieri, aşa că nu este un lucru neobişnuit să ai discuţii cu Comisia Europeană pe anumite proiecte”, a detaliat Cîţu.

Mai mult, premierul a transmis marți că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Versurile imnului nostru național, „Deșteaptă-te române”, i-au însuflețit pe români în cele mai importante momente ale istoriei de după perioada pașoptistă, transmițându-ne și astăzi mesajul mobilizator care a inspirat atâtea generații până acum, a transmis premierul Florin Cîţu, joi, cu ocazia Zilei Imnului Naţional. 

„Ori de câte ori îl auzim, Imnul Național trezește în noi încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru interesul comun, acela de a trăi într-o Românie democratică, modernă și dezvoltată, în care fiecare român să se simtă împlinit”, a declarat Florin Cîțu.

Mai mult, premierul României a subliniat că mesajul puternic al imnului național va continua să inspire valorile trainice ale libertății, dreptății și adevărului, apărate cu îndârjire de generații de români.

„Pentru generația din care fac parte, „Deșteaptă-te române” înseamnă, în primul rând, căderea regimului comunist și recâștigarea libertăților fundamentale. Uniți în cuget și-n simțiri, să le transmitem generațiilor de tineri respectul pentru acest simbol al statului român și pentru toate celelalte simboluri și valori naționale. La mulți ani, România! La mulți ani Imnului Național!”, a conchis premierul în mesajul său.

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.