Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile legate de situație din Orientul Mijlociu, după atacurile israeliene asupra Iranului, și și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice eforturi diplomatice pentru dezescaladare”.

”Informațiile provenite din Orientul Mijlociu sunt extrem de alarmante. Europa îndeamnă toate părțile să dea dovadă de maximă reținere, să renunțe imediat la escaladare și să se abțină de la represalii. O soluție diplomatică este acum mai urgentă ca niciodată, de dragul stabilității regiunii și al securității globale”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.

The reports emerging from the Middle East are deeply alarming.

Europe urges all parties to exercise maximum restraint, de-escalate immediately and refrain from retaliation.

A diplomatic resolution is now more urgent than ever, for the sake of the region’s stability and global…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 13, 2025

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat nevoia de a evita „o nouă escaladare periculoasă, care ar destabiliza întreaga regiune”, lansând, la rândul său, un apel la „reținere și diplomație”.

I’m deeply worried by the latest events in the Middle East.

A further dangerous escalation must be avoided, it would destabilise the whole region.

I urge for restraint and diplomacy.

— António Costa (@eucopresident) June 13, 2025

Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a arătat că „diplomația rămâne cea mai bună cale de urmat, iar eu sunt gata să sprijin orice eforturi diplomatice de dezescaladare”.

The situation in the Middle East is dangerous.

I urge all parties to exercise restraint and prevent further escalation.

Diplomacy remains the best path forward, and I stand ready to support any diplomatic efforts toward de-escalation.

— Kaja Kallas (@kajakallas) June 13, 2025

Citiți și: Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

Operațiunea Israelului, la care au participat peste 200 de avioane de luptă, a vizat mai multe ținte, inclusiv instalațiile nucleare ale Iranului și lideri militari de rang înalt. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, informează Politico Europe.

Ca represalii, Iranul a lansat un roi de peste 100 de drone către Israel, potrivit unui purtător de cuvânt militar israelian.

Conform The Guardian, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat pe cancelarul german Friedrich Merz cu privire la atacul Israelului asupra Iranului într-o convorbire telefonică vineri dimineață, a declarat Merz într-o declarație, potrivit Reuters.

În declarație se precizează că Israelul are dreptul să se apere, iar Iranul nu ar trebui să dezvolte arme nucleare, însă Merz a făcut apel la ambele părți să se abțină de la escaladare.

Escaladarea dramatică a situației generează temeri că Orientul Mijlociu ar putea fi în pragul unui nou conflict regional devastator.

Premierul chinez Li Qiang i-a transmis joi președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, că țara sa este deschisă să întărească cooperarea cu BCE, inclusiv în privința reformei sistemului monetar internațional. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri la Beijing, relatează Agerpres.

Lagarde se află în această săptămână într-o vizită de lucru în capitala Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale crescute dintre China, Uniunea Europeană și Statele Unite, generate de introducerea unor tarife vamale de către administrația Trump. 

„Pe fundalul sporirii rezistenței la adresa globalizării, doar cooperarea poate aduce beneficii reciproce”, a declarat Li citat de televiziunea de stat din China, CCTV.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Citiți și: De la Beijing, șefa BCE avertizează că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare”

Reamintim că un Summit UE-China este programat pentru 24-25 iulie, potrivit Politico.

Miniștrii de externe europeni și-au reiterat ”sprijinul neclintit pentru Ucraina”, în cadrul unei conferințe ce a avut joi la Roma, amfitrionul fiind ministrul italian de externe, Antonio Tanjani, anunță DPA, citat de Agerpres.

La întâlnirea centrată pe securitatea Uniunii Europene și pe războiul de agresiune rus din Ucraina au luat parte miniștrii de externe din Germania, Franța, Polonia, Spania, Regatul Unit, Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și secetarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se desfășoară cu mai puțin de o lună înainte de ce-a de patra Conferință privind redresarea Ucrainei, ce ar urma să aibă loc la 10-11 iulie, unde sunt așteptați aproximativ 2000 de reprezentanți din sfera politică, mediul de afaceri și organizații internaționale, care vor aborda perspectivele pe termen lung ale Ucrainei.

„Am subliniat încă o dată sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, poporul său, democrația sa, securitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea și securitatea zonei euro-atlantice”, menționează aliații Kievului într-o declarație comună publicată la finalul întrevederii.

Aceștia au salutat eforturile de pace conduse de SUA, reiterând că Europa „va continua să contribuie la aceste eforturi și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a unui acord de pace care să respecte principiile Cartei ONU”.

Ei au ținut să amintească și de rolul pe care Turcia îl joacă în acest proces, țară NATO care și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice alte inițiative relevante de facilitare care pot contribui la avansarea către o soluție echitabilă și durabilă”.

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina, începând cu o armată și o industrie de apărare ucrainene puternice. În acest scop și bazându-ne pe unitatea transatlantică, vom colabora cu Ucraina în ceea ce privește inițiativele de consolidare a forțelor armate ucrainene; suntem pregătiți să ne consolidăm sprijinul, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina și prin explorarea unor forme suplimentare de cooperare în domeniul securității și apărării, în conformitate cu sprijinul nostru pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei”, se arată în declarație.

Aliații Kievului au îndemnat Rusia să renunțe la „solicitările și condițiile maximaliste” pentru a arăta că își dorește cu adevărat pacea în Ucraina.

În contextul în care atacurile Moscovei nu contenesc, aceștia reafirmă că sunt pregătiți să sporească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni, în paralel cu acțiunile de contracarare a încercărilor de eludare a acestora, obiectivul fiind acela de a „submina abilitatea Rusiei de a continua războiul de agresiune și de a asigura Ucrainei cea mai bună poziție posibilă pentru a asigura o pace justă și durabilă.”

Întâlnirea de la Roma se desfășoară înainte de summitul NATO de la Haga, care va „demonstra unitatea noastră, bazată pe legătura transatlantică durabilă, pe un angajament ferm de a ne apăra reciproc și pe o împărțire echitabilă a sarcinilor”.

„Țările europene trebuie să joace un rol și mai important în asigurarea propriei noastre securități. Pentru ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, am solicitat o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare, sporind într-o manieră flexibilă și durabilă cheltuielile naționale pentru securitate și apărare, permițându-ne să descurajăm și să apărăm în mod eficient în toate domeniile din zona euro-atlantică”, este menționat în declarație.

Pentru a depăși consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a contracara amenințările și provocările în toate domeniile în vecinătatea estică și sudică, precum și în regiunea baltică, miniștrii de externe recunosc că este nevoie de „o abordare 360° a securității euro-atlantice”.

„Ne vom consolida parteneriatele în regiunile care au un impact asupra securității noastre pentru a combate instabilitatea și pentru a promova pacea și prosperitatea, în special în Mediterana, în Africa, în Balcanii de Vest, în regiunea Mării Negre și în regiunea MENA, într-un context profund marcat de atacul din 7 octombrie și de consecințele acestuia, cu necesitatea de a obține eliberarea tuturor ostaticilor luați de Hamas, o încetare imediată a focului în Gaza și o reluare urgentă a ajutoarelor”, mai este precizat în declarație.