Connect with us

NEWS

OCDE: Ce aduce nou criza refugiaților?

Published

on

Criza umanitară actuală este una fără precedent, cu un cost uman îngrozitor și inacceptabil. Numărul de refugiați este de neegalat în ultima vreme. Diversitatea de naționalități, motivele pentru migrație și profilurile individuale creează de asemenea o provocare uriașă pentru sistemele de azil și comunitățile de primire în principalele țări de destinație europeană. Mai mult decât atât, având în vedere complexitatea principalelor sale forțe de conducere, sunt din păcate puține speranțe că situația se va îmbunătăți în mod semnificativ în viitorul apropiat.

imigranti

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) analizează cele mai recente evoluții în criza umanitară a migrației și ceea ce face această criză diferită de cele anterioare:

Criza refugiaților în Europa este fără precedent în ceea ce privește numărul de persoane implicate

Europa va înregistra în 2015 un număr fără precedent de solicitanți de azil și refugiați, cu până la un milion de cereri de azil; aproximativ 350.000-450.000 de persoane vor putea primi statutul de refugiat sau unul similar, mai mult decât în ​​orice altă criză europeană anterioară de refugiați de la al doilea Război Mondial.

În Europa, cele mai multe persoane care caută azil au intrat prin treceri ilegale ale frontierei. Potrivit datelor Frontex pentru primele opt luni ale lui 2015, au fost detectate 500.000 de treceri ilegale ale frontierei, în comparație cu 280.000 pentru anul 2014. Mai mult de 330.000 de oameni au trecut în acest an prin Marea Mediterană. Potrivit datelor UNHCR, 15% dintre ei erau copii și mai mult de 80% dintre adulți au fost bărbați .

Apar noi rute de migrație

În ultimele luni rutele din Balcanii de Vest și coasta de est a Mediteranei au câștigat importanță cum un număr relativ mare de oameni încep să părăsească sau să tranziteze Turcia. Traseul central mediteranean,care duce în Italia, continuă să fie folosit intens. Conform celor mai recente estimări disponibile mai mult de 330.000 de persoane au ajuns pe mare în Europa începând cu luna ianuarie a acestui an, incluzând aproximativ 210.000 de debarcări în Grecia și 120.000 în Italia.

Cel de-al treilea canal, “traseul Mediteranei de Vest” trece prin enclavele spaniole Ceuta și Melilla sau prin Strâmtoarea Gibraltar. Acest traseu a fost folosit în mod tradițional de imigranții sub-saharieni, dar din cauza controalelor mai stricte la frontiere și cooperarea cu autoritățile marocane, acesta a devenit mai puțin accesibil.

Câteva țări sunt deosebit de expuse

Ca și în timpul crizelor de refugiati anterioare din anii 1990, impactul este concentrat în câteva țări. În OCDE, Turcia este cea mai afectată, realocând în prezent mai mult de 1.9 milioane de sirieni, precum și un număr mare de oameni din Irak. În cadrul UE, Italia, Grecia și Ungaria sunt în prima linie, dar principalele țări de destinație sunt Germania, în termeni absoluți dar și Suedia și Austria, în raport cu populația.

Dacă Germania primește 800.000 de persoane care intenționează să ceară azil în 2015, după cum a fost anunțat de către Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați în luna august, acest lucru ar fi echivalent cu 1% din populația sa. În numere absolute acesta ar reprezenta cel mai mare flux anual de persoane care solicită azil din orice țară OCDE înregistrat vreodată. Prin contrast, în septembrie 2015, Suedia a înregistrat o ușoară scădere a cererilor cu un număr de 74.000, în comparație cu 81.300 în 2014. Chiar și așa, Suedia ar rămâne în continuare printre primele trei țări de destinație pe cap de locuitor. Ungaria a primit, de asemenea un număr mare de cereri de azil în prima jumătate a anului 2015 (mai mult de 65.000), dar mulțe aplicații sunt respinse prematur pentru că oamenii părăsesc țara, cel mai probabil pentru a reaplica într-un alt stat membru al UE.

Originile solicitanților de azil din Europa sunt mai diverse decât în crizele anterioare ,iar mulți vin de departe

Mai mult decât în ​​crizele anterioare, solicitanții de azil sunt foarte diverși în ceea ce privește țara de origine, profilul și motivația. Acest lucru crește presiunea asupra sistemelor de azil în țările de destinație.

O mare parte din atenția publicului s-a concentrat pe intrările masive de refugiați sirieni în Europa; în realitate, originile refugiaților sunt foarte eterogene. În 2014, principalele țări și teritorii de origine ale solicitanților de azil în Uniunea Europeană au fost Siria (21%), Kosovo (9,6%), Eritreea (6,4%) și Irak (2,6%). În 2015 compoziția s-a schimbat. Acum, Siria, Eritreea și Irak, singurele naționalități acoperite de sistemul de realocare propus de Comisia Europeană la 9 septembrie 2015, au reprezentat împreună doar aproximativ un sfert din toate cererile de azil în primele șase luni ale anului. Cu toate acestea, acest procent a crescut la mai mult de o treime în iunie 2015 și este de așteptat să continue să crească.

Solicitanții de azil și refugiații sunt adesea subcalificați, dar există și numeroși cu o calificare bună

Contrar percepției publice, refugiații nu sunt, în general cei mai săraci din populația săracă din țara lor de origine și tind să aibă niveluri mai ridicate de calificare decât populația generală în țările de origine. Există însă variații în funcție de țările de origine și de destinație, precum și prin undele de migrație.

Refugiații recenți din Republica Arabă Siriană (Siria) sunt mai calificați decât alte grupuri sau decât cei care au venit, de exemplu, în timpul războaielor iugoslave din anii 1990. Sosesc mai mulți minori neînsoțiți (copii fără un adult responsabil să aibă grijă de ei) decât anterior.

Fluxurile de refugiați tind să se concentreze în țările cu condiții economice mai favorabile. O piață a forței de muncă puternică pare să fie cel mai important determinant al fluxurilor din marile grupe de refugiați.

Un context juridic și instituțional pentru azil și migrație mult îmbunătățit în Europa

Europa are sisteme juridice și instituționale în vigoare pentru solicitanții de azil și migranți mai bune decât în 1990. Cu toate acestea, ele nu au asigurat o repartizare echitabilă a sarcinilor între țări și nu au împiedicat oamenii să aleagă rutele de contrabandă.

În situația de urgență actuală, mai multe țări se luptă pentru a primi, a sprijini și a procesa un număr foarte mare de refugiați. Unele regiuni și localități sunt supuse unor presiuni intense. Coordonarea între diferitele niveluri de guvernare va fi esențială pentru a preveni ca și comunitățile locale să fie copleșite. Începând cu anii 1990, multe țări din UE au dezvoltat servicii pentru refugiați mai bune care ar trebui să ajute situația pe termen mediu.

Pentru mai multe țări din UE, intrările masive de refugiați reprezintă o experiență nouă. Este cazul Ungariei, de exemplu și într-o mai mică măsură a Poloniei și Bulgariei. Sprijinul financiar și tehnic de la alte țări UE și de la instituțiile UE este esențial pentru a le permite acestora să răspundă la situația de urgență.

Europa are atât capacitatea cât și experiența de a răspunde

Europa are atât obligația cât și capacitatea de a face față acestei crize tragice și fără precedent . Există asemănări puternice cu crizele de refugiati anterioare (doar câteva țări sunt puternic afectate și mai multe dintre ele sunt la fel ca în anii 1990), dar fluxurile sunt mai amestecate în ceea ce privește rutele de migrație, țările de origine și profilul de educație al migranților. Acest lucru pune probleme semnificative pentru sistemele de azil și politicile de integrare pentru cei care rămân.

Pe termen scurt, prelucrarea și sprijinirea unui număr mare de solicitanți de azil va fi costisitoare. Pe termen lung, succesul va depinde de cât de bine vor fi integrați solicitanții de azil. Acest lucru va necesita eforturi timpurii și intense pentru a oferi cursuri de limbă, evaluarea abilităților individuale, accesul la școală, accesul la asistență sanitară și socială și precum și negocieri cu angajatorii pentru a ajuta la creșterea șanselor de angajare ale refugiaților.

Experiența anterioară a crizelor de refugiați sugerează că migranții pot, în cele din urmă, să devină contribuabili valoroși la sănătatea economică și socială a țărilor.

Delia Radovan

 

.

.

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA19 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA58 mins ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G201 hour ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA2 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

NATO2 hours ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.4 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO4 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

ROMÂNIA19 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending