Connect with us

NEWS

OCDE: Ce aduce nou criza refugiaților?

Published

on

Criza umanitară actuală este una fără precedent, cu un cost uman îngrozitor și inacceptabil. Numărul de refugiați este de neegalat în ultima vreme. Diversitatea de naționalități, motivele pentru migrație și profilurile individuale creează de asemenea o provocare uriașă pentru sistemele de azil și comunitățile de primire în principalele țări de destinație europeană. Mai mult decât atât, având în vedere complexitatea principalelor sale forțe de conducere, sunt din păcate puține speranțe că situația se va îmbunătăți în mod semnificativ în viitorul apropiat.

imigranti

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) analizează cele mai recente evoluții în criza umanitară a migrației și ceea ce face această criză diferită de cele anterioare:

Criza refugiaților în Europa este fără precedent în ceea ce privește numărul de persoane implicate

Europa va înregistra în 2015 un număr fără precedent de solicitanți de azil și refugiați, cu până la un milion de cereri de azil; aproximativ 350.000-450.000 de persoane vor putea primi statutul de refugiat sau unul similar, mai mult decât în ​​orice altă criză europeană anterioară de refugiați de la al doilea Război Mondial.

În Europa, cele mai multe persoane care caută azil au intrat prin treceri ilegale ale frontierei. Potrivit datelor Frontex pentru primele opt luni ale lui 2015, au fost detectate 500.000 de treceri ilegale ale frontierei, în comparație cu 280.000 pentru anul 2014. Mai mult de 330.000 de oameni au trecut în acest an prin Marea Mediterană. Potrivit datelor UNHCR, 15% dintre ei erau copii și mai mult de 80% dintre adulți au fost bărbați .

Apar noi rute de migrație

În ultimele luni rutele din Balcanii de Vest și coasta de est a Mediteranei au câștigat importanță cum un număr relativ mare de oameni încep să părăsească sau să tranziteze Turcia. Traseul central mediteranean,care duce în Italia, continuă să fie folosit intens. Conform celor mai recente estimări disponibile mai mult de 330.000 de persoane au ajuns pe mare în Europa începând cu luna ianuarie a acestui an, incluzând aproximativ 210.000 de debarcări în Grecia și 120.000 în Italia.

Cel de-al treilea canal, “traseul Mediteranei de Vest” trece prin enclavele spaniole Ceuta și Melilla sau prin Strâmtoarea Gibraltar. Acest traseu a fost folosit în mod tradițional de imigranții sub-saharieni, dar din cauza controalelor mai stricte la frontiere și cooperarea cu autoritățile marocane, acesta a devenit mai puțin accesibil.

Câteva țări sunt deosebit de expuse

Ca și în timpul crizelor de refugiati anterioare din anii 1990, impactul este concentrat în câteva țări. În OCDE, Turcia este cea mai afectată, realocând în prezent mai mult de 1.9 milioane de sirieni, precum și un număr mare de oameni din Irak. În cadrul UE, Italia, Grecia și Ungaria sunt în prima linie, dar principalele țări de destinație sunt Germania, în termeni absoluți dar și Suedia și Austria, în raport cu populația.

Dacă Germania primește 800.000 de persoane care intenționează să ceară azil în 2015, după cum a fost anunțat de către Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați în luna august, acest lucru ar fi echivalent cu 1% din populația sa. În numere absolute acesta ar reprezenta cel mai mare flux anual de persoane care solicită azil din orice țară OCDE înregistrat vreodată. Prin contrast, în septembrie 2015, Suedia a înregistrat o ușoară scădere a cererilor cu un număr de 74.000, în comparație cu 81.300 în 2014. Chiar și așa, Suedia ar rămâne în continuare printre primele trei țări de destinație pe cap de locuitor. Ungaria a primit, de asemenea un număr mare de cereri de azil în prima jumătate a anului 2015 (mai mult de 65.000), dar mulțe aplicații sunt respinse prematur pentru că oamenii părăsesc țara, cel mai probabil pentru a reaplica într-un alt stat membru al UE.

Originile solicitanților de azil din Europa sunt mai diverse decât în crizele anterioare ,iar mulți vin de departe

Mai mult decât în ​​crizele anterioare, solicitanții de azil sunt foarte diverși în ceea ce privește țara de origine, profilul și motivația. Acest lucru crește presiunea asupra sistemelor de azil în țările de destinație.

O mare parte din atenția publicului s-a concentrat pe intrările masive de refugiați sirieni în Europa; în realitate, originile refugiaților sunt foarte eterogene. În 2014, principalele țări și teritorii de origine ale solicitanților de azil în Uniunea Europeană au fost Siria (21%), Kosovo (9,6%), Eritreea (6,4%) și Irak (2,6%). În 2015 compoziția s-a schimbat. Acum, Siria, Eritreea și Irak, singurele naționalități acoperite de sistemul de realocare propus de Comisia Europeană la 9 septembrie 2015, au reprezentat împreună doar aproximativ un sfert din toate cererile de azil în primele șase luni ale anului. Cu toate acestea, acest procent a crescut la mai mult de o treime în iunie 2015 și este de așteptat să continue să crească.

Solicitanții de azil și refugiații sunt adesea subcalificați, dar există și numeroși cu o calificare bună

Contrar percepției publice, refugiații nu sunt, în general cei mai săraci din populația săracă din țara lor de origine și tind să aibă niveluri mai ridicate de calificare decât populația generală în țările de origine. Există însă variații în funcție de țările de origine și de destinație, precum și prin undele de migrație.

Refugiații recenți din Republica Arabă Siriană (Siria) sunt mai calificați decât alte grupuri sau decât cei care au venit, de exemplu, în timpul războaielor iugoslave din anii 1990. Sosesc mai mulți minori neînsoțiți (copii fără un adult responsabil să aibă grijă de ei) decât anterior.

Fluxurile de refugiați tind să se concentreze în țările cu condiții economice mai favorabile. O piață a forței de muncă puternică pare să fie cel mai important determinant al fluxurilor din marile grupe de refugiați.

Un context juridic și instituțional pentru azil și migrație mult îmbunătățit în Europa

Europa are sisteme juridice și instituționale în vigoare pentru solicitanții de azil și migranți mai bune decât în 1990. Cu toate acestea, ele nu au asigurat o repartizare echitabilă a sarcinilor între țări și nu au împiedicat oamenii să aleagă rutele de contrabandă.

În situația de urgență actuală, mai multe țări se luptă pentru a primi, a sprijini și a procesa un număr foarte mare de refugiați. Unele regiuni și localități sunt supuse unor presiuni intense. Coordonarea între diferitele niveluri de guvernare va fi esențială pentru a preveni ca și comunitățile locale să fie copleșite. Începând cu anii 1990, multe țări din UE au dezvoltat servicii pentru refugiați mai bune care ar trebui să ajute situația pe termen mediu.

Pentru mai multe țări din UE, intrările masive de refugiați reprezintă o experiență nouă. Este cazul Ungariei, de exemplu și într-o mai mică măsură a Poloniei și Bulgariei. Sprijinul financiar și tehnic de la alte țări UE și de la instituțiile UE este esențial pentru a le permite acestora să răspundă la situația de urgență.

Europa are atât capacitatea cât și experiența de a răspunde

Europa are atât obligația cât și capacitatea de a face față acestei crize tragice și fără precedent . Există asemănări puternice cu crizele de refugiati anterioare (doar câteva țări sunt puternic afectate și mai multe dintre ele sunt la fel ca în anii 1990), dar fluxurile sunt mai amestecate în ceea ce privește rutele de migrație, țările de origine și profilul de educație al migranților. Acest lucru pune probleme semnificative pentru sistemele de azil și politicile de integrare pentru cei care rămân.

Pe termen scurt, prelucrarea și sprijinirea unui număr mare de solicitanți de azil va fi costisitoare. Pe termen lung, succesul va depinde de cât de bine vor fi integrați solicitanții de azil. Acest lucru va necesita eforturi timpurii și intense pentru a oferi cursuri de limbă, evaluarea abilităților individuale, accesul la școală, accesul la asistență sanitară și socială și precum și negocieri cu angajatorii pentru a ajuta la creșterea șanselor de angajare ale refugiaților.

Experiența anterioară a crizelor de refugiați sugerează că migranții pot, în cele din urmă, să devină contribuabili valoroși la sănătatea economică și socială a țărilor.

Delia Radovan

 

.

.

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO7 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO8 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA9 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA13 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA1 day ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu1 day ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA9 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța3 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ3 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending