Connect with us

NEWS

OCDE: Ce aduce nou criza refugiaților?

Published

on

Criza umanitară actuală este una fără precedent, cu un cost uman îngrozitor și inacceptabil. Numărul de refugiați este de neegalat în ultima vreme. Diversitatea de naționalități, motivele pentru migrație și profilurile individuale creează de asemenea o provocare uriașă pentru sistemele de azil și comunitățile de primire în principalele țări de destinație europeană. Mai mult decât atât, având în vedere complexitatea principalelor sale forțe de conducere, sunt din păcate puține speranțe că situația se va îmbunătăți în mod semnificativ în viitorul apropiat.

imigranti

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) analizează cele mai recente evoluții în criza umanitară a migrației și ceea ce face această criză diferită de cele anterioare:

Criza refugiaților în Europa este fără precedent în ceea ce privește numărul de persoane implicate

Europa va înregistra în 2015 un număr fără precedent de solicitanți de azil și refugiați, cu până la un milion de cereri de azil; aproximativ 350.000-450.000 de persoane vor putea primi statutul de refugiat sau unul similar, mai mult decât în ​​orice altă criză europeană anterioară de refugiați de la al doilea Război Mondial.

În Europa, cele mai multe persoane care caută azil au intrat prin treceri ilegale ale frontierei. Potrivit datelor Frontex pentru primele opt luni ale lui 2015, au fost detectate 500.000 de treceri ilegale ale frontierei, în comparație cu 280.000 pentru anul 2014. Mai mult de 330.000 de oameni au trecut în acest an prin Marea Mediterană. Potrivit datelor UNHCR, 15% dintre ei erau copii și mai mult de 80% dintre adulți au fost bărbați .

Apar noi rute de migrație

În ultimele luni rutele din Balcanii de Vest și coasta de est a Mediteranei au câștigat importanță cum un număr relativ mare de oameni încep să părăsească sau să tranziteze Turcia. Traseul central mediteranean,care duce în Italia, continuă să fie folosit intens. Conform celor mai recente estimări disponibile mai mult de 330.000 de persoane au ajuns pe mare în Europa începând cu luna ianuarie a acestui an, incluzând aproximativ 210.000 de debarcări în Grecia și 120.000 în Italia.

Cel de-al treilea canal, “traseul Mediteranei de Vest” trece prin enclavele spaniole Ceuta și Melilla sau prin Strâmtoarea Gibraltar. Acest traseu a fost folosit în mod tradițional de imigranții sub-saharieni, dar din cauza controalelor mai stricte la frontiere și cooperarea cu autoritățile marocane, acesta a devenit mai puțin accesibil.

Câteva țări sunt deosebit de expuse

Ca și în timpul crizelor de refugiati anterioare din anii 1990, impactul este concentrat în câteva țări. În OCDE, Turcia este cea mai afectată, realocând în prezent mai mult de 1.9 milioane de sirieni, precum și un număr mare de oameni din Irak. În cadrul UE, Italia, Grecia și Ungaria sunt în prima linie, dar principalele țări de destinație sunt Germania, în termeni absoluți dar și Suedia și Austria, în raport cu populația.

Dacă Germania primește 800.000 de persoane care intenționează să ceară azil în 2015, după cum a fost anunțat de către Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați în luna august, acest lucru ar fi echivalent cu 1% din populația sa. În numere absolute acesta ar reprezenta cel mai mare flux anual de persoane care solicită azil din orice țară OCDE înregistrat vreodată. Prin contrast, în septembrie 2015, Suedia a înregistrat o ușoară scădere a cererilor cu un număr de 74.000, în comparație cu 81.300 în 2014. Chiar și așa, Suedia ar rămâne în continuare printre primele trei țări de destinație pe cap de locuitor. Ungaria a primit, de asemenea un număr mare de cereri de azil în prima jumătate a anului 2015 (mai mult de 65.000), dar mulțe aplicații sunt respinse prematur pentru că oamenii părăsesc țara, cel mai probabil pentru a reaplica într-un alt stat membru al UE.

Originile solicitanților de azil din Europa sunt mai diverse decât în crizele anterioare ,iar mulți vin de departe

Mai mult decât în ​​crizele anterioare, solicitanții de azil sunt foarte diverși în ceea ce privește țara de origine, profilul și motivația. Acest lucru crește presiunea asupra sistemelor de azil în țările de destinație.

O mare parte din atenția publicului s-a concentrat pe intrările masive de refugiați sirieni în Europa; în realitate, originile refugiaților sunt foarte eterogene. În 2014, principalele țări și teritorii de origine ale solicitanților de azil în Uniunea Europeană au fost Siria (21%), Kosovo (9,6%), Eritreea (6,4%) și Irak (2,6%). În 2015 compoziția s-a schimbat. Acum, Siria, Eritreea și Irak, singurele naționalități acoperite de sistemul de realocare propus de Comisia Europeană la 9 septembrie 2015, au reprezentat împreună doar aproximativ un sfert din toate cererile de azil în primele șase luni ale anului. Cu toate acestea, acest procent a crescut la mai mult de o treime în iunie 2015 și este de așteptat să continue să crească.

Solicitanții de azil și refugiații sunt adesea subcalificați, dar există și numeroși cu o calificare bună

Contrar percepției publice, refugiații nu sunt, în general cei mai săraci din populația săracă din țara lor de origine și tind să aibă niveluri mai ridicate de calificare decât populația generală în țările de origine. Există însă variații în funcție de țările de origine și de destinație, precum și prin undele de migrație.

Refugiații recenți din Republica Arabă Siriană (Siria) sunt mai calificați decât alte grupuri sau decât cei care au venit, de exemplu, în timpul războaielor iugoslave din anii 1990. Sosesc mai mulți minori neînsoțiți (copii fără un adult responsabil să aibă grijă de ei) decât anterior.

Fluxurile de refugiați tind să se concentreze în țările cu condiții economice mai favorabile. O piață a forței de muncă puternică pare să fie cel mai important determinant al fluxurilor din marile grupe de refugiați.

Un context juridic și instituțional pentru azil și migrație mult îmbunătățit în Europa

Europa are sisteme juridice și instituționale în vigoare pentru solicitanții de azil și migranți mai bune decât în 1990. Cu toate acestea, ele nu au asigurat o repartizare echitabilă a sarcinilor între țări și nu au împiedicat oamenii să aleagă rutele de contrabandă.

În situația de urgență actuală, mai multe țări se luptă pentru a primi, a sprijini și a procesa un număr foarte mare de refugiați. Unele regiuni și localități sunt supuse unor presiuni intense. Coordonarea între diferitele niveluri de guvernare va fi esențială pentru a preveni ca și comunitățile locale să fie copleșite. Începând cu anii 1990, multe țări din UE au dezvoltat servicii pentru refugiați mai bune care ar trebui să ajute situația pe termen mediu.

Pentru mai multe țări din UE, intrările masive de refugiați reprezintă o experiență nouă. Este cazul Ungariei, de exemplu și într-o mai mică măsură a Poloniei și Bulgariei. Sprijinul financiar și tehnic de la alte țări UE și de la instituțiile UE este esențial pentru a le permite acestora să răspundă la situația de urgență.

Europa are atât capacitatea cât și experiența de a răspunde

Europa are atât obligația cât și capacitatea de a face față acestei crize tragice și fără precedent . Există asemănări puternice cu crizele de refugiati anterioare (doar câteva țări sunt puternic afectate și mai multe dintre ele sunt la fel ca în anii 1990), dar fluxurile sunt mai amestecate în ceea ce privește rutele de migrație, țările de origine și profilul de educație al migranților. Acest lucru pune probleme semnificative pentru sistemele de azil și politicile de integrare pentru cei care rămân.

Pe termen scurt, prelucrarea și sprijinirea unui număr mare de solicitanți de azil va fi costisitoare. Pe termen lung, succesul va depinde de cât de bine vor fi integrați solicitanții de azil. Acest lucru va necesita eforturi timpurii și intense pentru a oferi cursuri de limbă, evaluarea abilităților individuale, accesul la școală, accesul la asistență sanitară și socială și precum și negocieri cu angajatorii pentru a ajuta la creșterea șanselor de angajare ale refugiaților.

Experiența anterioară a crizelor de refugiați sugerează că migranții pot, în cele din urmă, să devină contribuabili valoroși la sănătatea economică și socială a țărilor.

Delia Radovan

 

.

.

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic deblochează 1,74 de miliarde de euro pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată de pandemia de COVID-19

Published

on

©Oliver Dowden/ Twitter

Guvernul britanic a anunțat duminică deblocarea unui ajutor de 1,57 de miliarde de lire sterline (1,74 de miliarde de euro) pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată în contextul pandemiei de coronavirus, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul de la Londra a anunțat duminică printr-un comunicat că ”domeniile artelor, culturii și patrimoniului britanic, de renume mondial, vor primi 1,57 de miliarde de lire în cadrul unui plan de salvare pentru a le ajuta să treacă peste impactul coronavirusului”.

Documentul punctează că ”este cea mai mare investiție punctuală realizată vreodată în cultura britanică”.

Teatrele, muzeele, galeriile, palatele istorice vor fi eligibile, ca şi organismele care ţin de muzica ”live”, patrimoniu sau de cinema-ul independent.

O mare parte din această sumă, și anume 1,15 miliarde de lire sterline, va fi direcționată către instituțiile culturale din Anglia, sub formă de subvenții, a căror valoare se ridică la 880 de milioane de lire sterline, și de împrumuturi, în valoare de 270 de milioane de lire.

Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor vor beneficia de 33,97, respectiv 59 de milionae de lire sterline.

”Am spus că nu voi lăsa să se prăbuşească domeniul cultural şi această investiţie masivă arată angajamentul nostru”, a subliniat ministrul culturii, Oliver Dowden, care a adăugat că înţelege ”marile provocări” cărora trebuie să le facă faţă în prezent cei 700.000 de angajaţi din acest domeniu.

Sectorul cultural a fost profund afectat, fiind privat de orice venit după ce au fost introduse măsurile restrictive la 23 martie menite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, muzeele şi cinematografele au primit autorizaţia să redeschidă. Din cauza măsurilor de distanţare fizică, viitorul concertelor şi festivalurilor este mult mai nesigur.

Continue Reading

NEWS

Celebrul compozitor italian Ennio Morricone a încetat din viață la vârsta de 91 de ani

Published

on

© Wikipedia

Compozitorul italian Ennio Morricone, celebru pentru coloanele sonore a numeroase de filme, a încetat din viață la vârsta d 91 de ani, la o clinică din Roma, anunță presa italiană, potrivit Digi24.

Compozitorul a căzut zilele trecute și a suferit o fractură de femur, în urma căreia a fost internat în spital.

Morricone a murit ”în zorii zilei de 6 iulie, la Roma, cu mângâierea credinței”, se arata în declarația familiei.

Assumma mai arată că maestrul ”și-a păstrat până în ultima clipă deplina luciditate și o mare demnitate”.

Înmormântarea lui Ennio Morricone va avea loc într-un cadru privat ”în respectul sentimentului de smerenie care i-a inspirat întotdeauna faptele”, a transmis familia prin intermediul avocatului lor, Giorgio Assumma.

Morricone, câștigător al unui Oscar în 2016 pentru coloana sonoră a filmului ”The Hateful Eight”, a devenit cunoscut pentru muzica unor filme celebre precum ”For a Fistful of Dollars”, ”Mission” sau ”Once Upon a Time in America”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Organizația Mondială a Sănătății anunță că 17 potențiale vaccinuri împotriva COVID-19 se află în etapa de testare pe oameni

Published

on

17 potențiale vaccinuri împotriva noului coronavirus se află în prezent în etapa testelor clinice pe oameni, a precizat Organizația Mondială a Sănătății, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Vaccinul care se află în cel mai avansat stadiu este în curs de dezvoltare la Universitatea Oxford din Regatul Unit, a precizat OMS la finalul unei conferințe de cercetare cu o durată de două zile.

Organizația Mondială a Sănătății și-a arătat optimismul, chiar dacă testele curente nu sunt încununate de succes.

”Avem o reţea variată cu patru tipuri diferite de vaccinuri”, a precizat Ana Maria Henao Restrepo, conducătoarea departamentului pentru cercetare şi dezvoltare din cadrul OMS.

Peste 150 de substanțe active se află în prezent în faza de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin contra noului coronavirus.

Vaccinul AZD1222, creat de cercetătorii de la Oxford, este primul ajuns în cea de-a treia etapă a testelor clinice, care implică desfășurarea unor teste la scară largă pe un grup numeros de perosane în scopul stabilirii eficacității și siguranței produsului.

În cea de-a doua fază se află, de asemenea, alte cinci vaccinuri potențiale, în cadrul căreia încercările se desfășoară pe un număr mai mic de pacienți a căror stare de sănătate sugerează că substanța ar trebui să producă efecte.

În primă instanță, substanțele active sunt testate de obicei pe persoane sănătoase pentru a testa nivelul de toleranță.

Teste clinice pentru vaccinuri sunt de asemenea în desfăşurare în Germania, inclusiv la compania Biontech, cu sediul în oraşul Mainz, şi la CureVac, în Tuebingen.

De obicei, dezvoltarea unui vaccin durează între 10 şi 15 ani. Cu toate acestea, transmiterea globală a noului coronavirus a determinat numeroşi cercetători, companii farmaceutice şi autorităţi de reglementare să facă eforturi fără precedent pentru a accelera dezvoltarea unui vaccin.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană privind vaccinurile prin care urmărește să dezvolte, fabrice și distribuie vaccinuri împotriva COVID-19.

Comisia își propune astfel să asigure: vaccinuri sigure, de calitate și eficiente, acces rapid la astfel de vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora, fiind vârf de lance al solidarității la nivel global, acces echitabil, cât mai curând posibil, la un vaccin accesibil ca preț.

Strategia UE este fundamentată pe doi piloni: 1. asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. Pe lângă aceste angajamente, producătorii pot avea acces la fonduri suplimentare și la alte forme de sprijin, 2. adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor.

Pentru a sprijini companiile în dezvoltarea și producerea rapidă a unui vaccin, Comisia Europeană va încheia, în numele statelorm mebre, acorduri cu producători individuali de vaccinuri.

Astfel, pentru a-și asigura dreptul de a achiziționa un anumit număr de doze e vaccin într-un interval de timp dat, Comisia va finanța o parte din costurile inițiale pe care producătorii de vaccinuri trebuie să le asigure, sub forma unor angajamente prealabile de achiziție.

Finanțarea oferită inițial va fi considerată un acont pentru vaccinurile care vor fi cumpărate efectiv de statele membre.

O parte din fonduri va proveni din Instrumentul pentru sprijin de urgență al UE, în valoare de 2,7 miliarde de euro, urmând ca un sprijin financiar adițional să fie disponibil prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending