Utilizarea restricțiilor la exportul de materii prime industriale a crescut de peste cinci ori între 2009 și 2023, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Creșterea accentuată din 2023 sugerează o schimbare majoră în modul în care guvernele gestionează resursele critice, pe fondul cererii tot mai mari generate de tranziția verde și digitală și al tensiunilor geopolitice.
„Mineralele sunt esențiale pentru securitate și prosperitate, iar cererea pentru ele crește exponențial odată cu dezvoltarea energiei regenerabile, digitalizării și industriei de apărare”, notează OECD. De exemplu, un vehicul electric necesită de șase ori mai multe resurse minerale decât unul clasic, iar o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe decât una pe gaze naturale.
China și alți actori cheie își întăresc controlul
Șapte țări au fost responsabile pentru 94% dintre noile restricții la export introduse în 2023. China, Vietnam și Burundi au impus cele mai multe măsuri, urmate de Rusia, Republica Democrată Congo, Zimbabwe și Laos. Cele mai frecvente instrumente utilizate au fost taxele la export și interdicțiile totale, justificate prin motive strategice și obiective de procesare locală.
Conform datelor OECD, China produce aproximativ 70% din aprovizionarea globală cu germaniu, grafit, pământuri rare și magneziu, consolidându-și poziția dominantă pe lanțurile de aprovizionare critice.
Materiile prime afectate: molibden, germaniu, zirconiu și altele
Printre materiile prime care au înregistrat cele mai mari creșteri ale restricțiilor se numără: molibdenul, potasiul, tungstenul, zirconiu și germaniul. Alte metale importante, precum manganul, titanul, cuprul, vanadiul, galiul și niobiul, se confruntă cu un grad ridicat de restricționare la export.
În perioada 2021–2023, aproximativ 14% din comerțul global cu materii prime industriale (excluzând deșeurile și resturile) a fost afectat de cel puțin o restricție, în creștere de la 12% în perioada 2009–2011. Cazuri extreme includ cobaltul (67%) și pământurile rare (46%), unde proporția exporturilor restricționate aproape s-a dublat față de începutul deceniului trecut.
OECD atrage atenția că restricțiile unilaterale tind să creeze efecte în lanț: măsura unei țări determină răspunsuri similare în altele, ceea ce duce la scumpiri și o disponibilitate globală redusă. În plus, cele mai frecvente justificări în 2023 nu au fost legate de politici industriale sau ecologice, ci de generarea de venituri la bugetul de stat și de monitorizarea exporturilor.
„Deși scopurile variază de la protejarea mediului până la atragerea investițiilor, eficacitatea acestor restricții în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă rămâne discutabilă”, se menționează în raport.
