INTERNAȚIONAL
OCDE: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri
Published
1 month agoon

Utilizarea restricțiilor la exportul de materii prime industriale a crescut de peste cinci ori între 2009 și 2023, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Creșterea accentuată din 2023 sugerează o schimbare majoră în modul în care guvernele gestionează resursele critice, pe fondul cererii tot mai mari generate de tranziția verde și digitală și al tensiunilor geopolitice.
„Mineralele sunt esențiale pentru securitate și prosperitate, iar cererea pentru ele crește exponențial odată cu dezvoltarea energiei regenerabile, digitalizării și industriei de apărare”, notează OECD. De exemplu, un vehicul electric necesită de șase ori mai multe resurse minerale decât unul clasic, iar o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe decât una pe gaze naturale.
China și alți actori cheie își întăresc controlul
Șapte țări au fost responsabile pentru 94% dintre noile restricții la export introduse în 2023. China, Vietnam și Burundi au impus cele mai multe măsuri, urmate de Rusia, Republica Democrată Congo, Zimbabwe și Laos. Cele mai frecvente instrumente utilizate au fost taxele la export și interdicțiile totale, justificate prin motive strategice și obiective de procesare locală.
Conform datelor OECD, China produce aproximativ 70% din aprovizionarea globală cu germaniu, grafit, pământuri rare și magneziu, consolidându-și poziția dominantă pe lanțurile de aprovizionare critice.
Materiile prime afectate: molibden, germaniu, zirconiu și altele
Printre materiile prime care au înregistrat cele mai mari creșteri ale restricțiilor se numără: molibdenul, potasiul, tungstenul, zirconiu și germaniul. Alte metale importante, precum manganul, titanul, cuprul, vanadiul, galiul și niobiul, se confruntă cu un grad ridicat de restricționare la export.
În perioada 2021–2023, aproximativ 14% din comerțul global cu materii prime industriale (excluzând deșeurile și resturile) a fost afectat de cel puțin o restricție, în creștere de la 12% în perioada 2009–2011. Cazuri extreme includ cobaltul (67%) și pământurile rare (46%), unde proporția exporturilor restricționate aproape s-a dublat față de începutul deceniului trecut.
OECD atrage atenția că restricțiile unilaterale tind să creeze efecte în lanț: măsura unei țări determină răspunsuri similare în altele, ceea ce duce la scumpiri și o disponibilitate globală redusă. În plus, cele mai frecvente justificări în 2023 nu au fost legate de politici industriale sau ecologice, ci de generarea de venituri la bugetul de stat și de monitorizarea exporturilor.
„Deși scopurile variază de la protejarea mediului până la atragerea investițiilor, eficacitatea acestor restricții în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă rămâne discutabilă”, se menționează în raport.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Oficiul Federal de Statistică: Germania pierde tot mai mult din competitivitatea sa industrială în fața Chinei
Donald Trump critică UE pentru că nu a avansat o ofertă comercială favorabilă SUA: Ori propun un „acord corect, ori vor plăti ceea ce spunem noi că trebuie să plătească”
Von der Leyen îl provoacă pe Trump să se alieze împotriva Chinei: Donald are dreptate – există o problemă serioasă
Ursula von der Leyen le prezintă liderilor G7 trei priorități pentru a contracara intenția Chinei de a denatura piața printr-un „model de creștere condus de stat”
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană
NATO
Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă
Published
6 hours agoon
June 19, 2025
Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis joi un mesaj ferm secretarului general al NATO, Mark Rutte, în care respinge propunerea de a majora cheltuielile de apărare ale statelor membre la 5% din PIB, calificând obiectivul drept „nerezonabil”, informează Politico.
Într-o scrisoare citată de Politico, Sánchez afirmă că „Spania nu poate să își asume un obiectiv specific de cheltuieli raportat la PIB” în cadrul summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, în Olanda.
„Pentru Spania, asumarea unei ținte de 5% nu doar că ar fi nerezonabilă, ci și contraproductivă, deoarece ne-ar îndepărta de un nivel optim de cheltuieli și ar împiedica eforturile UE de consolidare a ecosistemului său de securitate și apărare”, a scris premierul spaniol.
Spania a fost în 2023 cel mai mic contributor la apărare din cadrul alianței NATO, cu cheltuieli sub pragul actual de 2% din PIB. Totuși, în aprilie, guvernul Sánchez a anunțat o creștere cu 10,5 miliarde de euro a bugetului apărării în 2025, pentru a îndeplini ținta de 2%.
În scrisoarea transmisă lui Rutte, premierul spaniol a cerut „o formulă mai flexibilă” pentru noua țintă de cheltuieli, una care să o lase opțională sau să excludă Spania de la aplicare. „Suntem pe deplin angajați față de NATO”, a subliniat Sánchez, „dar atingerea unei ținte de 5% ar fi incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră despre lume”. În opinia sa, o astfel de cheltuială ar necesita reduceri ale serviciilor publice și renunțări la investițiile pentru tranziția verde.
Potrivit estimărilor guvernamentale, atingerea pragului de 5% ar presupune pentru Spania o majorare anuală a bugetului apărării cu 80 de miliarde de euro – aproape jumătate din ceea ce statul cheltuiește pentru pensii.
Spania estimează că pentru a-și acoperi nevoile reale de apărare, ar fi necesar un buget echivalent cu 2,1% din PIB.
Planul discutat în cadrul NATO presupune ca 3,5% din PIB să fie direcționat către cheltuieli directe de apărare (tancuri, avioane, sisteme antiaeriene, trupe), iar restul de 1,5% să acopere infrastructura de sprijin (poduri, porturi, căi ferate, aeroporturi), necesară pentru mobilizarea rapidă a forțelor și pregătirea societăților pentru un posibil atac.
Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au anunțat deja sprijinul pentru noul prag de 5%, iar Mark Rutte a declarat că „majoritatea aliaților sunt pregătiți să susțină obiectivul”. De asemenea, la începutul lunii iunie, Suedia și Țările de Jos au declarat că își propun să îndeplinească noul obiectiv.
Totuși, Spania nu este singura țară care ezită. Belgia, Canada și Italia se confruntă la rândul lor cu dificultăți majore în a-și majora rapid bugetele de securitate. Noua țintă de cheltuieli trebuie aprobată în unanimitate de statele membre NATO.
Rămâne de stabilit și termenul-limită pentru atingerea noii ținte. Inițial, a fost avansat anul 2032, dar Rutte a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac asupra teritoriului NATO până în 2030, accelerând astfel presiunea pentru un angajament rapid.
NATO
Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO
Published
9 hours agoon
June 19, 2025
Statele Unite și România își consolidează cooperarea în cadrul exercițiului multinațional SEA BREEZE 25, informează MApN într-un comunicat în care precizează că exercițiul militar, condus de Flota a Șasea a SUA și găzduit de Forțele Navale Române, se desfășoară în perioada 9-20 iunie la Brăila.
Manevrele militare reunesc forțe destinate pentru operațiuni integrate de comandă și control maritim, aerian și terestru, cu accent pe misiuni de deminare, operațiuni de scufundare și acțiuni amfibii.
Militari din Bulgaria, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și Turcia participă la antrenamente care includ trageri reale și simularea unui raid amfibiu în regiunea Mării Negre.
Exercițiul SEA BREEZE 25 contribuie la dezvoltarea parteneriatului dintre Statele Unite și România, precum și la consolidarea măsurilor de descurajare pe flancul estic al NATO.
Participarea Forțelor Navale Române confirmă angajamentul constant al României față de securitatea colectivă și de stabilitatea regională.
INTERNAȚIONAL
Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”
Published
11 hours agoon
June 19, 2025By
Teodora Ion
Parlamentul Finlandei a votat joi, cu 157 la 18, în favoarea retragerii țării din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de amenințarea militară reprezentată de Rusia vecină, informează Reuters.
Parliament of Finland voted on the withdrawal from the Ottawa Treaty in a plenary session on June 19. The vote was 157-18 in favour of the withdrawal.
The next plenary session is on Tuesday, 2 September.
📰 Read more: https://t.co/MxdWCWErmg
— SuomenEduskunta (@SuomenEduskunta) June 19, 2025
Finlanda se alătură altor membri ai Uniunii Europene și ai NATO care se învecinează cu Rusia – Lituania, Letonia, Estonia și Polonia – care au părăsit sau intenționează să părăsească tratatul, pe măsură ce cresc temerile cu privire la vecinul lor mult mai mare.
Președintele Alexander Stubb, responsabil pentru politica externă și de securitate a Finlandei, a apărat măsura.
„Realitatea este că avem ca țară vecină un stat agresiv și imperialist numit Rusia, care nu este membru al Tratatului de la Ottawa și care utilizează fără milă minele terestre”, a declarat el.
Tratatul a fost convenit în 1997, iar de atunci 164 de state l-au semnat, inclusiv toate statele membre ale UE, precum și majoritatea țărilor africane, asiatice și americane.
Cele 33 de state care nu l-au semnat sunt China, India, Iran, Israel, Coreea de Nord, Rusia, Coreea de Sud și SUA, împreună cu mai multe țări arabe, arată Euronews.
Minele antipersonal au fost utilizate pe scară largă în întreaga lume în 2024, potrivit raportului Monitorul minelor antipersonal 2024, publicat de Campania internațională pentru interzicerea minelor antipersonal – Coaliția pentru muniții cu dispersie (ICBL-CMC).
În unele cazuri, armatele naționale sau forțele guvernamentale le-au folosit, cum ar fi Myanmar, care le-a desfășurat cel puțin din 1999, iar Rusia le-a folosit pe scară largă în invazia sa din Ucraina.
Conform Monitorului minelor antipersonal 2024, minele antipersonal au făcut 833 de victime în 2023, cel mai mare număr de victime înregistrat anual din 2011.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

ICI București este partener academic la programul 1Health Biotech Startup Bootcamp

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

Parlamentul European pledează pentru creșterea investițiilor și simplificarea procedurilor de autorizare pentru modernizarea rețelelor electrice europene

Volumul schimburilor comerciale între România și Germania a scăzut cu 6,1% în primul trimestru al acestui an, arată AHK România

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare avans al lucrărilor în construcții în aprilie

Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania
Trending
- NATO1 week ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA1 week ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ROMÂNIA1 week ago
Tranzacție majoră pe piața de curierat din România: Sameday cumpără Cargus, prima companie privată de curierat din România
- ROMÂNIA3 days ago
Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice
- NATO1 week ago
Regele Spaniei, primul lider extern primit de Nicușor Dan, la grupul de luptă NATO de la Cincu: Prezența militarilor spanioli în România, o dovadă clară a angajamentului față de apărarea colectivă