Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze economia mondială și, în ciuda semnelor recente de îmbunătățire, se preconizează o redresare moderată în următorii doi ani. Perspectivele rămân fragile, iar riscurile de scădere predomină pe fondul incertitudinii ridicate generate de război. În plus, deși inflația globală a început să scadă, aceasta rămâne ridicată și ar putea persista mai mult timp, a anunţat vineri Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
În raportul interimar privind perspectivele economice globale, publicat vineri, 17 martie, OCDE arată că creșterea globală a încetinit la 3,2% în 2022, mult sub așteptările de la începutul anului, frânată de impactul războiului din Ucraina, de criza costului vieții și de încetinirea creșterii economice în China. Totuși, în prezent au început să apară mai multe semne pozitive, întrucât încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a început să se îmbunătățească, prețurile la alimente și energie au scăzut, iar China s-a redeschis complet.
Astfel, se preconizează că în 2023 și 2024 creșterea globală va rămâne sub nivelul tendențial, de 2,6% și, respectiv, 2,9%, în condițiile în care înăsprirea politicilor economice își va face simțite efectele continuare, însă este prevăzută și o ameliorare treptată până în 2023-24, pe măsură ce efectul de antrenare a veniturilor din cauza inflației ridicate se diminuează.
OCDE mai previzionează o încetinire a creșterii anuale a PIB-ului în Statele Unite la 1,5% în 2023 și la 0,9% în 2024, pe măsură ce politica monetară va modera presiunile asupra cererii. În zona euro, se preconizează o creștere de 0,8% în 2023, urmată de o revenire la 1,5% în 2024, pe măsură ce efectele prețurilor ridicate ale energiei se estompează. În China, se estimează o revenire a creșterii la 5,3% în acest an și la 4,9% în 2024.
Deși inflația globală este în scădere, inflația de bază rămâne ridicată, susținută de creșterile puternice ale prețurilor la servicii, de marjele mai mari din anumite sectoare și de presiunile asupra costurilor generate de piețele de forță de muncă tensionate.
Pe parcursul anilor 2023 și 2024, se preconizează că inflația se va tempera treptat, dar va rămâne peste obiectivele băncilor centrale până în a doua jumătate a anului 2024 în majoritatea țărilor. Astfel, inflația globală asociată celor mai dezvoltate 20 de economii din lume va scădea la 4,5% în 2024, de la 8,1% în 2022. În schimb, inflația de bază în economiile avansate din G20 ar trebui să ajungă la o medie de 4,0% în 2023 și de 2,5% în 2024.
OCDE atrage atenția că îmbunătățirea perspectivelor este încă fragilă, riscurile devenind oarecum mai echilibrate, însă rămânând orientate în continuare pe o direcție negativă. Incertitudinea cu privire la evoluția războiului din Ucraina și la consecințele sale mai ample reprezintă o preocupare esențială. Forța impactului schimbărilor de politică monetară este dificil de evaluat și ar putea continua să expună vulnerabilitățile financiare generate de nivelul ridicat al datoriei și supraevaluarea activelor, precum și în segmente specifice ale pieței financiare. De asemenea, ar putea să reapară presiunile pe piețele globale de energie, ceea ce ar putea duce la noi vârfuri de prețuri și la o inflație mai mare.
În aceste condiții, OCDE recomandă ca politica monetară să rămână restrictivă până când vor exista semne clare că presiunile inflaționiste subiacente sunt reduse în mod durabil. În multe economii, inclusiv în Statele Unite și în zona euro, sunt încă necesare noi majorări ale ratelor dobânzilor. Având în vedere că inflația de bază se reduce lent, este probabil ca ratele de politică monetară să rămână ridicate până în 2024.
De asemenea, sprijinul fiscal pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la alimente și energie trebuie să se concentreze mai mult asupra celor care au cea mai mare nevoie de el. Astfel, o mai bună direcționare și o reducere în timp util a sprijinului global ar contribui la asigurarea sustenabilității fiscale, la menținerea stimulentelor pentru reducerea consumului de energie și la limitarea stimulării suplimentare a cererii într-o perioadă de inflație ridicată.
În plus, organizația mai subliniază că relansarea eforturilor de reformă structurală este esențială pentru a relansa creșterea productivității și pentru a atenua constrângerile legate de ofertă. În acest sens, sporirea dinamismului întreprinderilor, reducerea barierelor în calea comerțului transfrontalier și a migrației economice și promovarea unor piețe ale muncii flexibile și favorabile incluziunii sunt măsuri esențiale necesare pentru a stimula concurența, a atenua deficitul de ofertă și a consolida câștigurile obținute în urma digitalizării.
În cele din urmă, OCDE recomandă o cooperare internațională consolidată pentru a contribui la depășirea insecurității alimentare și energetice, pentru a ajuta țările cu venituri mici să își achite datoriile și pentru a realiza o abordare mai bine coordonată a eforturilor de atenuare a emisiilor de dioxid de carbon.
