Agenția Spațială Europeană (ESA) a demarat discuțiile preliminare cu compania americană SpaceX, a miliardarului Elon Musk, pentru utilizarea rachetelor sale, după ce conflictul din Ucraina a blocat accesul Occidentului la rachetele rusești Soyuz, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Aş spune că sunt două opţiuni şi jumătate pe care le discutăm. Una este în mod clar SpaceX. Cealaltă ar putea fi Japonia”, a declarat Josef Aschbacher, directorul-general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). ”Japonia aşteaptă zborul inaugural al următoarei sale generaţii de rachete. O altă opţiune ar putea fi India”, a adăugat Aschbacher.

Acesta a apreciat că ”SpaceX este mai operaţională decât celelalte şi cu siguranţă una din variantele de rezervă pe care le analizăm”.

În urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina, clienții care au întrerupt colaborarea cu sectorul aerospațial rusesc s-au reorientat către compania Elon Musk.

Directorul ESA a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare, veche de câteva decenii, a Europei cu Rusia în domeniul livrărilor de gaze şi alte domenii, precum spaţiul, nu mai funcţionează. ”Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost mult prea dependenţi de Rusia. Şi cu acest semnal de alarmă sperăm că îi va face pe decidenţi să îşi dea seama, ca şi mine, că trebuie să consolidăm capabilităţile şi independenţa Europei”, a spus Josef Aschbacher.

Până acum, Europa a depins de racheta italiană Vega pentru lansarea în spaţiu a încărcăturilor mici, de racheta Soyuz pentru încărcăturile medii şi de racheta Ariane 5 pentru misiunile grele. Vega C, următoarea generaţie de rachete Vega, şi-a făcut debutul luna trecută în timp ce prima lansare a rachetei Ariane 6, care va succeda Ariane 5, a fost amânată pentru 2023.

Aschbacher a spus că un calendar mai clar cu privire la Ariane 6 va fi disponibil în luna octombrie. Abia atunci ESA va finaliza un plan de rezervă care va fi prezentat, în luna noiembrie, miniştrilor din cele 22 state membre ale agenţiei.

La mijlocul lunii februarie, Comisia Europeană a prezentat o serie de inițiative pe care le va coordona în domenii critice pentru apărarea și securitatea din cadrul UE.

Printre aceste inițiative se numără și consolidarea dimensiunii de apărare a activităților spațiale la nivelul UE prin promovarea abordării de tip ”dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spațiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic demisionar, Boris Johnson, au salutat marți, în cursul unei discuții telefonice, cooperarea lor din ultimii ani și au punctat importanța de a continua ”să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aceștia au discutat, de asemenea, despre criza alimentară provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Cei doi lideri și-au reiterat sprijinul pentru eforturile europene de a permite exportul pe cale rutieră și fluvială, în cadrul <<coridoarelor de solidaritate>>”, este menționat într-un comunicat al Palatului Elysee.

De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Downing Street a informat că cei doi ”s-au felicitat reciproc pentru prietenia și camaraderia lor” și au apreciat că a lor cooperare bilaterală ”a făcut diferența în multe probleme internaționale”.

”Aceștia au fost de acord că eforturile britanice și franceze de a instrui și echipa trupele ucrainene fac o diferență semnificativă în război și că nu se poate permite instalarea unei oboseli în Occident cu privire la război”, mai este menționat într-un comunicat al Downing Street.

Emmanuel Macron, aflat în vacanţă la Fort Brégançon, în sudul Franţei, şi Boris Johnson s-au declarat, de asemenea, ”convinşi că relaţia bilaterală va continua să se consolideze în anii următori”.

Un summit este prevăzut între cele două ţări în următoarele luni, dar Boris Johnson nu va mai fi atunci în funcţie.

În pofida discuției cordiale, relația dintre cei doi lideri a cunoscut piscuri și văi de-a lungul timpului ca urmare a disputelor alimentate de Brexit, cu precădere în aceea ce privește pescuitul.

Premierul britanic a demisionat la începutul lui iulie după luni de scandaluri. Membrii Partidului Conservator votează în august pentru desemnarea succesorului acestuia care va fi cunoscut la 5 septembrie. Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, este considerată favorită în faţa fostului ministru de finanţe.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a dat asigurări că țara sa este hotărâtă să asigure că crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina nu vor rămâne nepedepsite, reconfirmând intenția Parisului de a dona un laborator mobil de analize ADN autorităților de la Kiev, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul francez a avut luni o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul căreia a salutat plecarea primei nave cu un transport de cereale din Odesa și a subliniat că Europa va continua să contribuie la facilitarea exporturilor de cereale ucrainene atât pe mare, cât și pe uscat.

În cursul acestei convorbiri telefonice, care a durat o oră şi jumătate, preşedintele francez şi-a ”reafirmat sprijinul pentru poporul ucrainean şi rezistenţa acestuia”, reiterându-şi ”hotărârea de a asigura” că ”crimele de război” care ”s-au înmulţit” nu vor ”rămâne nepedepsite”, a indicat Palatul Elysee, citat de AFP.

La rândul său, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a punctat că țara sa duce ”un război împotriva unui stat terorist”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.  

Liderul de la Kiev a remarcat deciziile luate de Franța în ceea ce privește furnizarea de noi arme moderne, precum și asistența oferită în domeniul apărării.

Părțile au convenit să coordoneze acțiunile viitoare privind furnizarea de asistență de securitate Ucrainei atât de către Franța, cât și de către alți parteneri internaționali, în special în ceea ce privește satisfacerea nevoilor prioritare ale luptătorilor ucraineni în materie de arme moderne.