Connect with us

ROMÂNIA

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

Published

on

Studiul „Economic Survey of Romania”, realizat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), lansat vineri, 28 ianuarie, insistă asupra aplicării eficiente a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reforma urgentă a sistemului de pensii, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală.

Studiul examinează performanța economică puternică a României din ultimii ani, impactul crizei COVID-19 și provocările structurale existente. Raportul conține capitole dedicate analizei în profunzime a mediului de afaceri și pieței muncii din România, cu propuneri de reformă în domenii care ar putea stimula productivitatea și dinamizarea creșterii economice, a transmis Guvernul.

Lansarea studiului „Economic Survey of Romania” are loc în contextul în care OCDE a decis, la 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România, pas important prin care țara noastră se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al acestui for economic interguvernamental.

De asemenea, lansarea studiului coincide cu vizita secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, în România, care a remarcat progresele economice semnificative realizate de România atât în perioada pre-pandemică, cât și ulterior, pentru redresarea socio-economică.

România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Citiți și

Nicolae Ciucă: Deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE, cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO și UE

Premierul Nicolae Ciucă, conferință de presă cu secretarul general al OCDE: Guvernul își focalizează atenția pe creșterea nivelului de trai al cetățenilor

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE – o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann.

Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, sunt prezentate mai jos:

Politici macroeconomice și financiare

În pofida redresării rapide, analiza OCDE avertizează asupra riscurilor ridicate în ceea ce privește perspectivele economice, în special din cauza noului val pandemic care amenință să perpetueze tendința de creștere a PIB-ului de la 6,3% în 2021 la 4,5% în 2022 și 2023.  Astfel, se recomandă reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează, direcționând în același timp măsurile către persoanele cele mai vulnerabile și afectate.

Studiul mai arată că deși datoria publică este încă scăzută, aceasta a crescut rapid, reducând spațiul fiscal și crescând riscurile de finanțare. Astfel, se recomandă stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului bugetar pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice în cazul în care redresarea se va desfășura conform așteptărilor.

De asemenea, capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor europene a fost limitată în comparație cu cea a țărilor similare din UE, ceea ce se reflectă în deficiențele înregistrate în implementarea proiectelor de investiții publice. Acest lucru ar putea afecta în mod negativ absorbția fondurilor din programul NextGenerationEU, care sunt esențiale pentru sprijinirea redresării. Prin urmare, se recomandă asigurarea unei puneri în aplicare eficiente a planului de redresare NextGenerationEU prin consolidarea coordonării între părțile interesate și a mecanismelor de monitorizare.

Avertismente sunt date și în ceea ce privește accentuarea presiunilor inflaționiste și a riscului ca așteptările inflaționiste să se îndepărteze de ținta băncii centrale, deși Banca Națională a României a început să majoreze rata dobânzii de politică monetară. Astfel, OCDE recomandă ca BNR să continue majorarea treptată a ratei dobânzii de politică monetară, dacă este necesar, pentru a menține așteptările inflaționiste bine ancorate în intervalul de variație al țintei.

Pe lângă aceasta, analiza arată că este probabil ca rata creditelor neperformante să crească după încetarea măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate. Soluția recomandată în acest caz este consolidarea regimului de insolvență pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare.

În ceea ce privește sistemul de pensii, studiul OCDE arată că acesta este deficitar, iar ratele de înlocuire pe piața muncii sunt scăzute, recomandând reforma urgentă a acestuia. Guvernul a demarat revizuirea sistemului public de pensii pentru a restabili sustenabilitatea financiară și a îmbunătăți gradul de adecvare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În context, OCDE recomandă creșterea stimulentelor pentru a munci mai mult timp, în special prin armonizarea vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților și creșterea acesteia în funcție de creșterea speranței de viață, precum și revizuirea formulei de acordare a contribuțiilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în același timp sărăcia la bătrânețe, conform PNRR.

Studiul mai atrage atenția că veniturile fiscale sunt scăzute din cauza respectării deficitare a legislației, ceea ce slăbește sustenabilitatea fiscală, recomandând continuarea modernizării și a informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special prin creșterea gradului de conformare fiscală.

Există, de asemenea, posibilitatea de a crește impozitele care denaturează mai puțin creșterea economică, în special impozitele pe proprietate, și de a lărgi baza de impozitare. Se mai recomandă eliminarea cotelor reduse de impozitare ineficiente și a dispozițiilor fiscale speciale, precum și creșterea impozitelor recurente pe bunurile imobiliare, exceptând în același timp gospodăriile cele mai sărace.

Consolidarea bunăstării, a incluziunii și a creșterii ecologice

Analiza OCDE atenționează asupra faptului că ritmul de vaccinare anti-COVID a fost lent, iar rata de imunizare rămâne relativ scăzută, în special în zonele rurale. În plus, accesul la anumite activități este condiționat de prezentarea certificatului COVID-19, de vaccinare sau de un test negativ. În acest caz, se recomandă ca autoritățile să ia în calcul extinderea certificatului COVID-19 pentru a avea acces la o gamă mai largă de activități și, pentru anumite profesii, să  intensifice eforturile de a ajunge la populația rurală prin multiplicarea numărului de centre mobile de vaccinare, apoi prin implicarea actorilor locali.

Totodată, se subliniază că prea puțini șomeri se înregistrează la serviciile publice de ocupare a forței de muncă, iar cheltuielile pentru politicile de activitate pe piața muncii sunt reduse, în special în ceea ce privește programele de formare profesională. Astfel, se recomandă ca autoritățile să aloce mai multe resurse pentru a ajunge la persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunitățile marginalizate, și pentru programele de formare.

În plus, analiza atenționează să asupra faptului că prea mulți tineri părăsesc școala fără să atingă un nivel de învățământ secundar superior. Închiderea școlilor a adâncit decalajele de învățare și a accentuat inegalitatea în ceea ce privește accesul la educație. În acest sens, OCDE amintește că PNRR include o serie de măsuri pentru a aborda aceste probleme, precum accelerarea măsurilor de sprijinire a elevilor care riscă să abandoneze școala și de abordare a decalajelor de învățare, în special în zonele defavorizate.

Studiul relevă că înscrierea în învățământul preșcolar este scăzută, în special în rândul romilor și în zonele rurale, iar serviciile de îngrijire pe termen lung sunt subdezvoltate, ceea ce subminează participarea femeilor pe piața muncii. Din nou se face referire la investițiile în serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire pe termen lung la prețuri accesibile și de bună calitate prevăzute în PNRR.

Analiza OCDE abordează și problemele de mediu din România, avertizând că expunerea la niveluri foarte ridicate de poluare a aerului și numărul aferent de decese premature depășesc în mod semnificativ mediile OCDE. Arderea combustibililor solizi pentru încălzire și gătit contribuie în mare măsură la acest fenomen. Se recomandă, astfel, extinderea sprijinului acordat gospodăriilor pentru a renunța la sobele poluante și îmbunătățirea izolării termice a clădirilor.

În plus, se atrage atenția că mixul energetic este dependent în proporție ridicată de cărbune, în timp ce ponderea energiei regenerabile, cu excepția biomasei, este încă redusă. Prin urmare, se recomandă creșterea investițiilor în producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, prin extinderea sprijinului pentru noile instalații.

Consolidarea productivității, a creșterii economice și a dinamismului întreprinderilor

Nu în ultimul rând, analiza OCDE privește și la justiția și cadrul legislativ din România, care adesea au efecte directe asupra productivității, creșterii economice și a mediului de afaceri. Astfel, se precizează că presiunea politică asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a slăbit lupta împotriva corupției și se recomandă, prin urmare, asigurarea resurselor necesare, a puterii autorizate și a independenței DNA pentru a desfășura investigații.

Totodată, se arată că instabilitatea legislativă deteriorează climatul de afaceri. O soluție propusă în acest sens ar fi reducerea în continuare a utilizării decretelor de urgență și efectuarea unei evaluări a impactului asupra proprietății înainte de punerea în aplicare a noilor legi.

În fine, studiul relevă și că sistemul de licențe și permise impune o povară asupra întreprinderilor, pentru aceasta recomandându-se simplificarea sistemului de licențe și autorizații sporind utilizarea serviciilor online.


Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

Pe 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru.

La ora actuală, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

Published

on

© MAI

O delegație formată din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, condusă de ministrul Lucian Bode, efectuează, în perioada 16-18 mai 2022, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat.

Vizita se desfășoară într-un an în care se aniversează 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, o bornă semnificativă a relațiilor bilaterale dintre cele două state.

În cadrul vizitei Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, are întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și Congresul SUA.

Discuțiile cu oficialii americani vizează eforturile instituționale în acord cu recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane (TiP Report), România dispunând de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune.

Întâlnirile constituie o excelentă oportunitate de reconfirmare a cooperării foarte bune dintre autoritățile române și agențiile de aplicare a legii din SUA în domeniul combaterii criminalității organizate, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității cibernetice, precum și a intensificări schimbului de informații.

În cadrul întrevederilor cu membri ai Congresului SUA, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, va discuta provocările actualului context regional atât din perspectiva gestionării crizei umanitare generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și în plan securitar.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

Published

on

Premierul Nicolae Ciucă a solicitat instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții Comisiei Europene astfel încât România să poată accesa resursele puse la dispoziție în cadrul acestui plan, în contextul în care, săptămâna trecută.

Potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a prezidat luni reuniunea de la Palatul Victoria a Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Cu acest prilej, a fost analizată situația apelurilor de proiecte competitive necesare pentru investițiile prevăzute și aprobate în cadrul PNRR.

Prin activitatea de până acum, Guvernul a dovedit că și-a îndeplinit obiectivele pentru fiecare etapă a PNRR și o va face în continuare, a subliniat șeful Executivului.

”Vrem să ne asigurăm că pașii pe care îi parcurgem sunt optimi pentru atingerea țintelor și jaloanelor asumate de România. Continuarea dialogului cu Comisia Europeană ne dă posibilitatea să clarificăm din timp toate acele elemente luate în considerare de experți la evaluarea apelurilor de proiecte finanțate prin PNRR. Timpul și ritmul în care acționăm acum sunt decisive pentru ca reformele și investițiile pe care România și le-a propus să se concretizeze cât mai repede în beneficiul românilor și economiei naționale”, a subliniat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Citiți și:
Nicolae Ciucă: A fost accesat deja primul miliard de euro din PNRR. România începe să valorifice cele aproape 30 de mld. de euro

În cadrul PNRR, în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României (CID), sunt prevăzute și aprobate investiții care includ 69 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,462 miliarde de euro (reprezentând aprox. 47% din valoarea totală a PNRR), din care 28 au termen de lansare în primele două trimestre ale acestui an.

Până acum au fost identificate 20 de apeluri care includ scheme care trebuie notificate la Consiliul Concurenței, a rezultat din analiza datelor puse la dispoziție de ministere și celelalte instituții care gestionează implementarea PNRR. Dintre acestea, 8 au fost avizate sau sunt în curs de avizare la Consiliul Concurenței, iar restul de 12 se află în diverse stadii de elaborare.

Este vorba despre proiecte de investiții care vizează pădurile și protecția biodiversității, managementul deșeurilor, eficiența energetică și  reziliența clădirilor, domeniul energiei, transformarea digitală, sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare, dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde, turismul, cultura și buna guvernanță.

”Felicit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru că azi, în primele trei ore de la lansarea proiectelor, a înregistrat deja cereri de finanțare pentru peste 800 de milioane de euro din bugetul total de 2,7 miliarde al Fondului Local, componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procedurile transparente și buna organizare sunt necesare pentru a ne asigura că reușim să accesăm fiecare euro din cele 30 de miliarde”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a dat undă verde mai multor măsuri propuse de România pentru implementarea PNRR și schemelor de ajutor de stat așteptate de IMM-uri, anunț făcut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, după efectuarea unei vizite la Bruxelles.

De altfel, după vizita care a avut loc în perioada 10-12 mai, ministrul Marcel Boloș a și semnat angajamentele operaționale pentru PNRR ca pas esențial și condiție obligatorie pentru transmiterea primei cereri de plată, în valoare de 2,944 miliarde euro, din care 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență, nu înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să evalueze pozitiv, la București, acest document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Acest lucru a permis Comisiei Europene să transfere țării noastre, la 2 decembrie 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). 

Ccea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, alocată la 12 ianuarie, a venit să întregească prefinanțarea acordată României, lucru posibil după ce Guvernul a aprobat, la 22 decembrie, Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și țara noastrăsemnat anterior acestui moment de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, pentru cele 14,94 miliarde de euro din PNRR, care cuprinde 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente. 

În tot acest proces de implementare, țara noastră va beneficia de sprijinul Comisiei Europene printr-un proiect în colaborare cu Banca Mondială

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului Strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geopolitic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA18 mins ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA27 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA38 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO48 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO2 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA3 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

ROMÂNIA27 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending