Connect with us

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

Published

on

Studiul „Economic Survey of Romania”, realizat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), lansat vineri, 28 ianuarie, insistă asupra aplicării eficiente a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reforma urgentă a sistemului de pensii, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală.

Studiul examinează performanța economică puternică a României din ultimii ani, impactul crizei COVID-19 și provocările structurale existente. Raportul conține capitole dedicate analizei în profunzime a mediului de afaceri și pieței muncii din România, cu propuneri de reformă în domenii care ar putea stimula productivitatea și dinamizarea creșterii economice, a transmis Guvernul.

Lansarea studiului „Economic Survey of Romania” are loc în contextul în care OCDE a decis, la 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România, pas important prin care țara noastră se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al acestui for economic interguvernamental.

De asemenea, lansarea studiului coincide cu vizita secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, în România, care a remarcat progresele economice semnificative realizate de România atât în perioada pre-pandemică, cât și ulterior, pentru redresarea socio-economică.

România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Citiți și

Nicolae Ciucă: Deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE, cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO și UE

Premierul Nicolae Ciucă, conferință de presă cu secretarul general al OCDE: Guvernul își focalizează atenția pe creșterea nivelului de trai al cetățenilor

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE – o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann.

Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, sunt prezentate mai jos:

Politici macroeconomice și financiare

În pofida redresării rapide, analiza OCDE avertizează asupra riscurilor ridicate în ceea ce privește perspectivele economice, în special din cauza noului val pandemic care amenință să perpetueze tendința de creștere a PIB-ului de la 6,3% în 2021 la 4,5% în 2022 și 2023.  Astfel, se recomandă reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează, direcționând în același timp măsurile către persoanele cele mai vulnerabile și afectate.

Studiul mai arată că deși datoria publică este încă scăzută, aceasta a crescut rapid, reducând spațiul fiscal și crescând riscurile de finanțare. Astfel, se recomandă stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului bugetar pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice în cazul în care redresarea se va desfășura conform așteptărilor.

De asemenea, capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor europene a fost limitată în comparație cu cea a țărilor similare din UE, ceea ce se reflectă în deficiențele înregistrate în implementarea proiectelor de investiții publice. Acest lucru ar putea afecta în mod negativ absorbția fondurilor din programul NextGenerationEU, care sunt esențiale pentru sprijinirea redresării. Prin urmare, se recomandă asigurarea unei puneri în aplicare eficiente a planului de redresare NextGenerationEU prin consolidarea coordonării între părțile interesate și a mecanismelor de monitorizare.

Avertismente sunt date și în ceea ce privește accentuarea presiunilor inflaționiste și a riscului ca așteptările inflaționiste să se îndepărteze de ținta băncii centrale, deși Banca Națională a României a început să majoreze rata dobânzii de politică monetară. Astfel, OCDE recomandă ca BNR să continue majorarea treptată a ratei dobânzii de politică monetară, dacă este necesar, pentru a menține așteptările inflaționiste bine ancorate în intervalul de variație al țintei.

Pe lângă aceasta, analiza arată că este probabil ca rata creditelor neperformante să crească după încetarea măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate. Soluția recomandată în acest caz este consolidarea regimului de insolvență pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare.

În ceea ce privește sistemul de pensii, studiul OCDE arată că acesta este deficitar, iar ratele de înlocuire pe piața muncii sunt scăzute, recomandând reforma urgentă a acestuia. Guvernul a demarat revizuirea sistemului public de pensii pentru a restabili sustenabilitatea financiară și a îmbunătăți gradul de adecvare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În context, OCDE recomandă creșterea stimulentelor pentru a munci mai mult timp, în special prin armonizarea vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților și creșterea acesteia în funcție de creșterea speranței de viață, precum și revizuirea formulei de acordare a contribuțiilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în același timp sărăcia la bătrânețe, conform PNRR.

Studiul mai atrage atenția că veniturile fiscale sunt scăzute din cauza respectării deficitare a legislației, ceea ce slăbește sustenabilitatea fiscală, recomandând continuarea modernizării și a informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special prin creșterea gradului de conformare fiscală.

Există, de asemenea, posibilitatea de a crește impozitele care denaturează mai puțin creșterea economică, în special impozitele pe proprietate, și de a lărgi baza de impozitare. Se mai recomandă eliminarea cotelor reduse de impozitare ineficiente și a dispozițiilor fiscale speciale, precum și creșterea impozitelor recurente pe bunurile imobiliare, exceptând în același timp gospodăriile cele mai sărace.

Consolidarea bunăstării, a incluziunii și a creșterii ecologice

Analiza OCDE atenționează asupra faptului că ritmul de vaccinare anti-COVID a fost lent, iar rata de imunizare rămâne relativ scăzută, în special în zonele rurale. În plus, accesul la anumite activități este condiționat de prezentarea certificatului COVID-19, de vaccinare sau de un test negativ. În acest caz, se recomandă ca autoritățile să ia în calcul extinderea certificatului COVID-19 pentru a avea acces la o gamă mai largă de activități și, pentru anumite profesii, să  intensifice eforturile de a ajunge la populația rurală prin multiplicarea numărului de centre mobile de vaccinare, apoi prin implicarea actorilor locali.

Totodată, se subliniază că prea puțini șomeri se înregistrează la serviciile publice de ocupare a forței de muncă, iar cheltuielile pentru politicile de activitate pe piața muncii sunt reduse, în special în ceea ce privește programele de formare profesională. Astfel, se recomandă ca autoritățile să aloce mai multe resurse pentru a ajunge la persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunitățile marginalizate, și pentru programele de formare.

În plus, analiza atenționează să asupra faptului că prea mulți tineri părăsesc școala fără să atingă un nivel de învățământ secundar superior. Închiderea școlilor a adâncit decalajele de învățare și a accentuat inegalitatea în ceea ce privește accesul la educație. În acest sens, OCDE amintește că PNRR include o serie de măsuri pentru a aborda aceste probleme, precum accelerarea măsurilor de sprijinire a elevilor care riscă să abandoneze școala și de abordare a decalajelor de învățare, în special în zonele defavorizate.

Studiul relevă că înscrierea în învățământul preșcolar este scăzută, în special în rândul romilor și în zonele rurale, iar serviciile de îngrijire pe termen lung sunt subdezvoltate, ceea ce subminează participarea femeilor pe piața muncii. Din nou se face referire la investițiile în serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire pe termen lung la prețuri accesibile și de bună calitate prevăzute în PNRR.

Analiza OCDE abordează și problemele de mediu din România, avertizând că expunerea la niveluri foarte ridicate de poluare a aerului și numărul aferent de decese premature depășesc în mod semnificativ mediile OCDE. Arderea combustibililor solizi pentru încălzire și gătit contribuie în mare măsură la acest fenomen. Se recomandă, astfel, extinderea sprijinului acordat gospodăriilor pentru a renunța la sobele poluante și îmbunătățirea izolării termice a clădirilor.

În plus, se atrage atenția că mixul energetic este dependent în proporție ridicată de cărbune, în timp ce ponderea energiei regenerabile, cu excepția biomasei, este încă redusă. Prin urmare, se recomandă creșterea investițiilor în producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, prin extinderea sprijinului pentru noile instalații.

Consolidarea productivității, a creșterii economice și a dinamismului întreprinderilor

Nu în ultimul rând, analiza OCDE privește și la justiția și cadrul legislativ din România, care adesea au efecte directe asupra productivității, creșterii economice și a mediului de afaceri. Astfel, se precizează că presiunea politică asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a slăbit lupta împotriva corupției și se recomandă, prin urmare, asigurarea resurselor necesare, a puterii autorizate și a independenței DNA pentru a desfășura investigații.

Totodată, se arată că instabilitatea legislativă deteriorează climatul de afaceri. O soluție propusă în acest sens ar fi reducerea în continuare a utilizării decretelor de urgență și efectuarea unei evaluări a impactului asupra proprietății înainte de punerea în aplicare a noilor legi.

În fine, studiul relevă și că sistemul de licențe și permise impune o povară asupra întreprinderilor, pentru aceasta recomandându-se simplificarea sistemului de licențe și autorizații sporind utilizarea serviciilor online.


Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

Pe 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru.

La ora actuală, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

Secretarul general al Guvernului îi îndeamnă pe funcționarii publici să le explice mai mult oamenilor beneficiile aderării României la OCDE: Nu se vorbeşte suficient despre acest proiect de ţară

Published

on

© Mircea Abrudean / Linkedin

Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, a reliefat că modernizarea și consolidarea administrației publice reprezintă o prioritate strategică a instituției din care face parte, mai ales în contextul discuțiile legate de PNRR, fonduri europene și aderarea țării la OCDE, informează Agerpres.

Acesta a participat luni, la Palatul Victoria, la ceremonia de acordare a diplomelor pentru absolvenţii Programelor de formare specializată pentru numirea într-o funcţie de demnitate publică de prefect şi subprefect 2023, respectiv pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici 2023, eveniment organizat de Institutul Naţional de Administraţie.

Mircea Abrudean a constat accelerarea acțiunilor în direcția modernizării administrației, salutând contribuția Institutului Naţional de Administraţie.

”S-au făcut paşi mărunţi sau mai puţin mărunţi în ultima perioadă sau în anii mai de demult. În ultima perioadă cred că se fac paşi destul de serioşi în direcţia modernizării administraţiei şi Institutul Naţional de Administraţie contribuie pe deplin la acest deziderat al nostru. Aşa că, vă felicit că aţi ales să faceţi parte din această reţea importantă a celor are au absolvit INA, fie că sunteţi prefecţi, subprefecţi, înalţi funcţionari publici, funcţionari sau contractuali”, a declarat Mircea Abrudean.

În egală măsură, acesta a pus accentul pe parteneriatul cu INA, dezvoltat în baza ”cursului de inovare în administraţia publică”.

”Inovarea nu înseamnă doar inteligenţă artificială, nu înseamnă doar digitalizare, înseamnă şi idei noi, pe care cei care lucrează în administraţie le pot pune sub umbrela laboratorului de inovare pe care noi îl avem la SGG şi care este o structură nou înfiinţată cu sprijinul OCDE”, a mai spus Abrudean.

Secretarul general al Guvernului i-a îndemnat pe cei prezenți la eveniment să le explice mai mult oamenilor beneficiile aderării României la OCDE.

”Vreau să vă rog să discutăm mai mult despre OCDE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Nu se vorbeşte suficient despre acest proiect de ţară al României, care este cel mai important după NATO şi Uniunea Europeană. Foarte puţină lume ştie ce înseamnă această organizaţie şi de ce vrem noi să intrăm acolo. Adică, nu este doar aşa, o discuţie sau un vis pe care-l avem din 2000 încoace, de când tot încercăm să ajungem pe acolo. Deci, vorbiţi mai mult despre OCDE, despre faptul că noi vrem să ajungem în OCDE, pentru că vrem o viaţă mai bună pentru români. Trebuie să le explicăm foarte simplu oamenilor de ce vrem în OCDE, pentru că avem acces la creditări mai bune, pentru că avem investiţii mult mai multe care vor veni în România”, a continuat Abrudean.

Digitalizarea administrației se numără și printre recomandările OCDE specificate în Studiul Economic pentru România.

Amintim că țara noastră a devenit stat candidat la această organizație în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

România a depus în decembrie 2022 Memorandumul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, țara noastră se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.

 

Continue Reading

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

România înaintează pe drumul aderării la OCDE/Președintele ARICE, Rareș Burlacu, în misiune pentru pregătirea evaluării PNC privind conduita responsabilă în afaceri

Published

on

© Rareș Burlacu/Facebook

Într-un mesaj transmis pe platforma Facebook, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a evidențiat importanța săptămânii precedente pentru România în contextul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Acest proces este crucial, având în vedere că membrii OCDE contribuie cu peste 90% din volumul investițiilor străine directe la nivel global”, a subliniat Rareș Burlacu.

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior este o componentă esențială a acestui efort de aderare, având responsabilitatea organizării unei misiuni de evaluare peer review a Punctului Național de Contact (PNC) al României în ceea ce privește conduita responsabilă în afaceri.

Această misiune a implicat membri guvernamentali ai PNC, reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile și mediului academic, precum și experți din cadrul OECD Watch, o organizație afiliată OCDE care reunește reprezentanții societății civile din statele membre.

Discuțiile au vizat funcționarea PNC în diverse aspecte, inclusiv procedurile de lucru, diseminarea îndrumărilor OECD în dialogul cu partenerii sociali, integrarea recomandărilor în politicile publice și asigurarea procesului de mediere conform ghidurilor OECD.

Această evaluare este considerată un pas esențial în consolidarea și îmbunătățirea procesului de conduită responsabilă în afaceri în România, constituind totodată o etapă semnificativă în drumul către aderarea țării la OCDE.

Această inițiativă subliniază angajamentul României față de standardele și valorile promovate de OCDE în domeniul afacerilor și evidențiază determinarea țării de a se alinia la cerințele și practicile internaționale în acest sens.

Continue Reading

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

Negociatorul șef al României pentru OCDE: 2026, anul în care țara noastră poate intra în acest ”club prestigios, al statelor democratice cu economii dezvoltate”

Published

on

© Guvernul României

Luca Niculescu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru procesul de aderare la OCDE, a declarat că anul 2026 poate fi și anul în care țara noastră să adere la OCDE, „acest club prestigios, al statelor democratice cu economii dezvoltate.”

Fostul ambasador al României în Franța a făcut aceste declarații în contextul în care Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, a efectuat o vizită de lucru la București.

„Două zile extrem de intense la București pentru Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, și delegația pe care a condus-o. […] M-a bucurat și că Secretarul General al OCDE a apreciat eforturile pe care le face România pentru aderarea la organizație. În întâlnirile avute, el și echipa sa au avut ocazia să vadă clar că aderarea la OCDE e un obiectiv susținut de întreaga societate românească. […] Și, daca ritmul bun pe care îl avem acum se păstrează, 2026 nu va fi numai anul în care OCDE lansează un nou studiu economic pentru România, ci și anul în care țara noastră poate intra în acest club prestigios, al statelor democratice cu economii dezvoltate”, a transmis oficialul român. 

Potrivit secretarului de stat, toate statele membre OCDE beneficiază o data la doi ani de un asemenea studiu, care reprezintă o imagine bine structurată a economiei și societății: „Fiecare astfel de exercițiu măsoară progresele realizate de la studiul precedent și apoi elaborează recomandări, bazate pe date și pe cele mai bune practici internaționale. Pentru fiecare stat, aceste studii reprezintă o oportunitate excelentă pentru a-și îmbunătăți politicile în beneficiul cetățenilor. De altfel, chiar în motto-ul OCDE despre aceasta este vorba – politici mai bune pentru vieți mai bune.”

„La realizarea studiului au contribuit sute de specialiști din instituțiile romanești și din OCDE. Multe mulțumiri pentru echipele implicate în acest exercițiu de amploare. A fost un flux continuu de informații, un efort meticulos, care a condus la elaborarea acestui ghid valoros pentru următorii doi ani”, a mai adăugat acesta.

În întâlnirea cu președintele României, Secretarul General Mathias Cormann a felicitat țara noastră pentru progresele îndeplinite până în prezent pe calea aderării la OCDE, arătând că țara noastră se numără printre cele mai active state candidate.

     Citiți și: Klaus Iohannis i-a reconfirmat secretarului general al OCDE angajamentul autorităților de a continua într-un ritm susținut procesul de aliniere la standardele și bunele practici ale organizației

Secretarul General OCDE a apreciat că rezultatele obținute până în prezent de România indică o tendință evidentă de accelerare a procesului de aderare, menținerea ritmului actual generând așteptări optimiste cu privire la încheierea acestuia cel mai târziu în prima jumătate a anului 2026. De asemenea, Secretarul General Mathias Cormann a exprimat deschiderea deplină a Organizației de a sprijini partea română în continuarea eforturilor de aliniere la normele OCDE, în vederea finalizării cu succes a procesului de aderare.

       Citiți și: Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România


Ce prevede Studiul Economic al OCDE pentru România pentru 2024

Economia României a înregistrat performanțe bune în ultimii ani, ceea ce a dus la creșterea nivelului de trai și a sprijinit convergența cu țările OCDE, însă inflația ridicată a afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, potrivit celui mai recent Studiu Economic al OCDE pentru România, publicat la scurtă vreme după ce țara noastră a primit primul Aviz Formal în procesul de aderare la acest for format din 38 de state dezvoltate, răspunzătoare pentru aproximativ 70% din producția și comerțul globale și pentru 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe.

OCDE se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% în 2025, față de 2,0% în 2023.

Nivelurile ridicate de investiții vor susține economia, împreună cu redresarea cererii externe, în timp ce presiunile asupra costurilor pentru gospodării se vor atenua treptat, este precizat în studiu, care mai relevă că inflația a scăzut de la vârful de 16,8% atins în noiembrie 2022, în timpul crizei energetice, la 7,4% în ianuarie 2024, dar presiunile subiacente asupra prețurilor din economie rămân puternice.

OCDE preconizează că inflația globală va continua să scadă până la 5,0% în 2024 și la 3,7% în 2025.

Organizația recomandă o consolidare a finanțelor publice prin creșterea veniturilor fiscale și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, acțiune necesară pentru a menține datoria publică la niveluri gestionabile și pentru a crea spațiu pentru presiunile tot mai mari asupra cheltuielilor, cum ar fi cele generate de îmbătrânirea populației și de tranziția ecologică.

Consolidarea fiscală este necesară pentru a reduce deficitul bugetar și totodată va contribui la sprijinirea politicii monetare restrictive prin reducerea presiunilor asupra cererii într-o perioadă de inflație ridicată”, arată studiul.

În viziunea OCDE, „creșterea vârstei de pensionare va atenua presiunea fiscală datorată îmbătrânirii populației”, dar ”veniturile guvernamentale rămân prea limitate pentru a finanța noile priorități de cheltuieli”.

„Este nevoie de o administrație fiscală digitală pentru a combate evaziunea și a crește veniturile fiscale”, reclamă organizația.

Alte priorități sunt ”trecerea unui număr mai mare de bunuri și servicii la cota standard a taxei pe valoarea adăugată și eliminarea cheltuielilor fiscale distorsionate și inechitabile legate de impozitul pe venit”, este precizat în document.

Tablou general 

Studiul are loc în contextul în care România se află în proces de aderare la OCDE. Țara noastră a devenit stat candidat la această organizație în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

România a depus în decembrie 2022 Memorandumul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, țara noastră se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending