Connect with us

ROMÂNIA

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

Published

on

Studiul „Economic Survey of Romania”, realizat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), lansat vineri, 28 ianuarie, insistă asupra aplicării eficiente a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reforma urgentă a sistemului de pensii, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală.

Studiul examinează performanța economică puternică a României din ultimii ani, impactul crizei COVID-19 și provocările structurale existente. Raportul conține capitole dedicate analizei în profunzime a mediului de afaceri și pieței muncii din România, cu propuneri de reformă în domenii care ar putea stimula productivitatea și dinamizarea creșterii economice, a transmis Guvernul.

Lansarea studiului „Economic Survey of Romania” are loc în contextul în care OCDE a decis, la 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România, pas important prin care țara noastră se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al acestui for economic interguvernamental.

De asemenea, lansarea studiului coincide cu vizita secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, în România, care a remarcat progresele economice semnificative realizate de România atât în perioada pre-pandemică, cât și ulterior, pentru redresarea socio-economică.

România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Citiți și

Nicolae Ciucă: Deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE, cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO și UE

Premierul Nicolae Ciucă, conferință de presă cu secretarul general al OCDE: Guvernul își focalizează atenția pe creșterea nivelului de trai al cetățenilor

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE – o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann.

Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, sunt prezentate mai jos:

Politici macroeconomice și financiare

În pofida redresării rapide, analiza OCDE avertizează asupra riscurilor ridicate în ceea ce privește perspectivele economice, în special din cauza noului val pandemic care amenință să perpetueze tendința de creștere a PIB-ului de la 6,3% în 2021 la 4,5% în 2022 și 2023.  Astfel, se recomandă reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează, direcționând în același timp măsurile către persoanele cele mai vulnerabile și afectate.

Studiul mai arată că deși datoria publică este încă scăzută, aceasta a crescut rapid, reducând spațiul fiscal și crescând riscurile de finanțare. Astfel, se recomandă stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului bugetar pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice în cazul în care redresarea se va desfășura conform așteptărilor.

De asemenea, capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor europene a fost limitată în comparație cu cea a țărilor similare din UE, ceea ce se reflectă în deficiențele înregistrate în implementarea proiectelor de investiții publice. Acest lucru ar putea afecta în mod negativ absorbția fondurilor din programul NextGenerationEU, care sunt esențiale pentru sprijinirea redresării. Prin urmare, se recomandă asigurarea unei puneri în aplicare eficiente a planului de redresare NextGenerationEU prin consolidarea coordonării între părțile interesate și a mecanismelor de monitorizare.

Avertismente sunt date și în ceea ce privește accentuarea presiunilor inflaționiste și a riscului ca așteptările inflaționiste să se îndepărteze de ținta băncii centrale, deși Banca Națională a României a început să majoreze rata dobânzii de politică monetară. Astfel, OCDE recomandă ca BNR să continue majorarea treptată a ratei dobânzii de politică monetară, dacă este necesar, pentru a menține așteptările inflaționiste bine ancorate în intervalul de variație al țintei.

Pe lângă aceasta, analiza arată că este probabil ca rata creditelor neperformante să crească după încetarea măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate. Soluția recomandată în acest caz este consolidarea regimului de insolvență pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare.

În ceea ce privește sistemul de pensii, studiul OCDE arată că acesta este deficitar, iar ratele de înlocuire pe piața muncii sunt scăzute, recomandând reforma urgentă a acestuia. Guvernul a demarat revizuirea sistemului public de pensii pentru a restabili sustenabilitatea financiară și a îmbunătăți gradul de adecvare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În context, OCDE recomandă creșterea stimulentelor pentru a munci mai mult timp, în special prin armonizarea vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților și creșterea acesteia în funcție de creșterea speranței de viață, precum și revizuirea formulei de acordare a contribuțiilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în același timp sărăcia la bătrânețe, conform PNRR.

Studiul mai atrage atenția că veniturile fiscale sunt scăzute din cauza respectării deficitare a legislației, ceea ce slăbește sustenabilitatea fiscală, recomandând continuarea modernizării și a informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special prin creșterea gradului de conformare fiscală.

Există, de asemenea, posibilitatea de a crește impozitele care denaturează mai puțin creșterea economică, în special impozitele pe proprietate, și de a lărgi baza de impozitare. Se mai recomandă eliminarea cotelor reduse de impozitare ineficiente și a dispozițiilor fiscale speciale, precum și creșterea impozitelor recurente pe bunurile imobiliare, exceptând în același timp gospodăriile cele mai sărace.

Consolidarea bunăstării, a incluziunii și a creșterii ecologice

Analiza OCDE atenționează asupra faptului că ritmul de vaccinare anti-COVID a fost lent, iar rata de imunizare rămâne relativ scăzută, în special în zonele rurale. În plus, accesul la anumite activități este condiționat de prezentarea certificatului COVID-19, de vaccinare sau de un test negativ. În acest caz, se recomandă ca autoritățile să ia în calcul extinderea certificatului COVID-19 pentru a avea acces la o gamă mai largă de activități și, pentru anumite profesii, să  intensifice eforturile de a ajunge la populația rurală prin multiplicarea numărului de centre mobile de vaccinare, apoi prin implicarea actorilor locali.

Totodată, se subliniază că prea puțini șomeri se înregistrează la serviciile publice de ocupare a forței de muncă, iar cheltuielile pentru politicile de activitate pe piața muncii sunt reduse, în special în ceea ce privește programele de formare profesională. Astfel, se recomandă ca autoritățile să aloce mai multe resurse pentru a ajunge la persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunitățile marginalizate, și pentru programele de formare.

În plus, analiza atenționează să asupra faptului că prea mulți tineri părăsesc școala fără să atingă un nivel de învățământ secundar superior. Închiderea școlilor a adâncit decalajele de învățare și a accentuat inegalitatea în ceea ce privește accesul la educație. În acest sens, OCDE amintește că PNRR include o serie de măsuri pentru a aborda aceste probleme, precum accelerarea măsurilor de sprijinire a elevilor care riscă să abandoneze școala și de abordare a decalajelor de învățare, în special în zonele defavorizate.

Studiul relevă că înscrierea în învățământul preșcolar este scăzută, în special în rândul romilor și în zonele rurale, iar serviciile de îngrijire pe termen lung sunt subdezvoltate, ceea ce subminează participarea femeilor pe piața muncii. Din nou se face referire la investițiile în serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire pe termen lung la prețuri accesibile și de bună calitate prevăzute în PNRR.

Analiza OCDE abordează și problemele de mediu din România, avertizând că expunerea la niveluri foarte ridicate de poluare a aerului și numărul aferent de decese premature depășesc în mod semnificativ mediile OCDE. Arderea combustibililor solizi pentru încălzire și gătit contribuie în mare măsură la acest fenomen. Se recomandă, astfel, extinderea sprijinului acordat gospodăriilor pentru a renunța la sobele poluante și îmbunătățirea izolării termice a clădirilor.

În plus, se atrage atenția că mixul energetic este dependent în proporție ridicată de cărbune, în timp ce ponderea energiei regenerabile, cu excepția biomasei, este încă redusă. Prin urmare, se recomandă creșterea investițiilor în producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, prin extinderea sprijinului pentru noile instalații.

Consolidarea productivității, a creșterii economice și a dinamismului întreprinderilor

Nu în ultimul rând, analiza OCDE privește și la justiția și cadrul legislativ din România, care adesea au efecte directe asupra productivității, creșterii economice și a mediului de afaceri. Astfel, se precizează că presiunea politică asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a slăbit lupta împotriva corupției și se recomandă, prin urmare, asigurarea resurselor necesare, a puterii autorizate și a independenței DNA pentru a desfășura investigații.

Totodată, se arată că instabilitatea legislativă deteriorează climatul de afaceri. O soluție propusă în acest sens ar fi reducerea în continuare a utilizării decretelor de urgență și efectuarea unei evaluări a impactului asupra proprietății înainte de punerea în aplicare a noilor legi.

În fine, studiul relevă și că sistemul de licențe și permise impune o povară asupra întreprinderilor, pentru aceasta recomandându-se simplificarea sistemului de licențe și autorizații sporind utilizarea serviciilor online.


Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

Pe 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru.

La ora actuală, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

UE va avea o nouă legislație care îi va consolida capacitatea de a preveni și gestiona epidemiile de boli transmisibile

Published

on

© European Union, 2014

Parlamentul European a aprobat astăzi, 4 octombrie, noi măsuri care consolidează capacitatea Uniunii de a preveni și controla focarele de boli transmisibile și de a aborda amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro

Eurodeputații au aprobat acordul încheiat cu Consiliul referitor la extinderea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), cu 542 voturi pentru, 43 împotrivă și 9 abțineri. Noua legislație urmărește să consolideze capacitatea Uniunii de a preveni și gestiona epidemiile de boli transmisibile și de a se pregăti pentru acestea.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) va coopera cu Comisia Europeană, cu autoritățile naționale, cu organismele Uniunii și cu organizațiile internaționale pentru a garanta că activitățile lor sunt coerente și se completează reciproc. Pentru a genera date comparabile și în timp util, Centrul va coordona standardizarea procedurilor de colectare a datelor, dar și validarea, analizarea și diseminarea datelor la nivelul Uniunii.

În plus, ECDC va monitoriza îndeaproape capacitatea sistemelor naționale de sănătate de a detecta și de a preveni epidemiile de boli transmisibile, dar și capacitatea lor de a răspunde la aceste epidemii și de a se redresa în urma lor. De asemenea, va identifica lacunele existente și va oferi recomandări bazate pe date științifice.

Cu 544 voturi pentru, 50 împotrivă și 10 abțineri, Parlamentul a adoptat și acordul privind o serie de măsuri care vor permite Uniunii Europene să anticipeze și să răspundă mai bine la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.

Noile norme includ o mai bună planificare a prevenirii, pregătirii și răspunsului la nivelul Uniunii și la nivel național. Comisia va fi în măsură să recunoască în mod oficial o urgență de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene, care ar declanșa o cooperare mai strânsă în interiorul Uniunii și ar permite dezvoltarea și stocarea în timp util a contramăsurilor medicale.

Legislația clarifică și procedurile pentru a achiziționa în comun medicamente și dispozitive medicale, inclusiv posibilitatea de a limita achizițiile paralele și activitățile de negociere ale țărilor participante în cazul produselor achiziționate în comun la nivelul Uniunii.


În urma voturilor finale din plen, textele vor trebui acum să fie aprobate oficial și de Consiliu, urmând să fie apoi publicate în scurt timp în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ca parte a construirii unei uniuni europene a sănătății, Comisia a propus, la 11 noiembrie 2020, un nou cadru de securitate sanitară, pe baza lecțiilor învățate din combaterea COVID-19. Pachetul include trei acte legislative: un rol mai important pentru Agenția Europeană pentru Medicamenteextinderea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și o propunere de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate.

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă: Miercuri se va semna Acordul de Parteneriat pentru 2021-2027. România va beneficia de 31 mld. euro prin Politica de Coeziune

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat astăzi, 4 octombrie, că mâine România va face un pas decisiv prin semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027. 

„Cele 31 de miliarde euro fonduri europene de care vom beneficia prin Politica de Coeziune vor însemna un salt uriaș pentru dezvoltarea României. Acesta va fi transpus în sprijin pentru o viață mai bună pentru cetățenii noștri, investiții în sănătate, în mediul de afaceti și pentru un mediu mai curat”, a transmis șeful Executivului.

Potrivit prim-ministrului, Planul Național de Redresare și Reziliență, principalul plan de reformă și investiții al României pentru următorii patru ani, este corelat cu noile strategii sectoriale, cu obiectivele de dezvoltare durabilă: „Valorificăm oportunitățile oferite de resursele europene atât prin exercițiul bugetar precedent, cât și prin noul cadru multianual.”

„Cu toții am înțeles că, în vremuri de criză, este important să investim în proiecte pentru viitor. Iar Guvernul României are voința politică și capacitatea instituțională să susțină concretizarea acestor proiecte. Îi felicit pe toți cei care și-au adus contribuția la finalizarea acestui demers și îmi exprim încrederea că vor duce la bun sfârșit obiectivele pe care le-am asumat”, a conchis Nicolae Ciucă. 


Sub Înaltul Patronaj al domnului Nicolae-Ionel Ciucă, Primul-Ministru al României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care răspunde de implementarea politicii europene de coeziune în România, va organiza Festivitatea de semnare oficială a Acordului de Parteneriat dintre Comisia Europeană și România – eveniment programat a se desfășura în Sala Unirii din Alba Iulia, în data de 5 octombrie 2022, începând cu ora 15.45.

Continue Reading

MEDIU

Klaus Iohannis, mesaj la Climate Change Summit: Administrația Prezidențială sprijină efortul național de răspuns la schimbările climatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 4 octombrie 2022, un mesaj în cadrul Climate Change Summit, eveniment regional pe tema schimbărilor climatice organizat la București, prilej cu care a reiterat că „stimularea efortului național de limitare a schimbărilor climatice și de creștere a calității mediului înconjurător reprezintă o prioritate” pentru acesta.

„Schimbările climatice au implicații directe asupra siguranței și bunăstării cetățenilor din România, Europa și întreaga lume. Acumularea dovezilor științifice cu privire la accelerarea acestor schimbări mă preocupă ca cetățean, ca specialist în fizică, precum și ca Președinte. Stimularea efortului național de limitare a schimbărilor climatice și de creștere a calității mediului înconjurător reprezintă pentru mine o prioritate”, a transmis șeful statului. 

De asemenea, acesta a informat că susține „politicile publice de atenuare și de adaptare la schimbările climatice”: „În același timp, mă implic în cadrul Consiliului European și în diferite structuri internaționale, împreună cu alți șefi de stat, în identificarea unor soluții pentru această provocare majoră cu care ne confruntăm.”

Potrviti președintelui, ăn România, problematica schimbărilor climatice se bucură de un interes crescut, cu un număr considerabil de inițiative din zona instituțională, academică, asociativă, neguvernamentală și de business: „Acest eveniment de anvergură regională reprezintă un exemplu elocvent.”

„Abordarea eficientă a schimbărilor climatice este una integrată, cu intervenții pe mai multe paliere și soluții adaptate contextului regional, național și local. Administrația Prezidențială sprijină efortul național de răspuns la schimbările climatice cu raportul Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România, lansat pe 8 septembrie și aflat în prezent în dezbatere publică. Mă bucur că discuțiile pentru identificarea unor soluții concrete continuă în aceste zile în societate, în cadrul evenimentului dumneavoastră”, a conchis președintele României în mesajul său. 

 

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

Șefa diplomației germane, la Varșovia: Vom obține securitatea doar fără Rusia lui Putin. Germania nu a ascultat vocile din Europa Centrală și de Est care spuneau că Nord Stream 2 este o armă politică

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Biden l-a anunțat pe Zelenski că SUA trimit Ucrainei un nou ajutor militar de 625 de milioane de dolari care include și rachete HIMARS

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a avut prima discuție telefonică cu Giorgia Meloni, viitorul premier italian: Italia va sprijini ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Anul european al tineretului: UE adoptă primul Plan de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE pentru a consolida cooperarea cu tinerii din întreaga lume

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Țările și regiunile UE vor beneficia de sprijin suplimentar pentru a atenua consecințele războiului rus împotriva Ucrainei, după ce Parlamentul European a adoptat o nouă legislație în acest sens

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Siegfried Mureșan solicită creșterea sancțiunilor UE pentru a-l constrânge pe Putin să se retragă din Ucraina și așteaptă măsuri de sprijin energetic din partea UE pentru R. Moldova

CONSILIUL UE10 hours ago

REPowerEU: România a obținut aproape 1,4 miliarde de euro pentru proiecte de independență energetică și combaterea sărăciei energetice, după ce Consiliul UE a convenit asupra poziției sale, anunță Adrian Câciu

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Războiul Rusiei în Ucraina: Volodimir Zelenski a adoptat un decret prin care exclude negocieri de pace cu Vladimir Putin

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

PE: Până la sfârșitul anului 2024, cetățenii UE își vor încărca telefonalele și tabletele cu un încărcător comun

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

UE va avea o nouă legislație care îi va consolida capacitatea de a preveni și gestiona epidemiile de boli transmisibile

INTERVIURI2 days ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO4 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL4 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE1 week ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 weeks ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending