Connect with us

ROMÂNIA

Octavian Oprea, președintele interimar al ADR: Obiectivul strategic este să creăm contextul propice inovației, progresului economic și social, care să asigure valoare adăugată prin instrumente și competențe digitale

Published

on

© Octavian Oprea/ Facebook

Obiectivul nostru strategic este acela de a crea un context propice inovației, progresului economic și social, care să dezvolte competențele cheie și valoare adăugată prin instrumente și competențe digitale, a transmis Octavian Oprea, președintele interimar al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) în cadrul evenimentului intitulat ”Planul de redresare al UE-Tranziția digitală și creșterea competitivității economice”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

În acest sens, Autoritatea pentru Digitalizarea României va pune accent pe digitalizarea sectorului public și a celui privat.

”Transformarea digitală a economiei românești va fi axată pe IMM-uri care reprezintă 99% din companiile naționale. Cele mai multe IMM-uri din România investesc în produse care permit optiminizarea afacerilor, operațiunilor. Pandemia pentru ADR a funcționat ca un combustibil de foarte bună calitate pentru că ne-a oferit boost-ul necesar pentru a reuși să spargem barierele birocrației acolo unde ușile erau ferecate. România ar trebui să acționeze decisiv pentru dezvoltarea capacităților sale digitale prin consolidarea de infrastructuri digitale proprii și prin implementarea de tehnologii, procese, standarde și instrumente digitale care să contribuie la evoluția economiei digitale”, a explicat Octavian Oprea.

Din punctul de vedere al Autorității pentru Digitalizarea României, ”domeniile cheie ale prezentului și viitorului sunt dezvoltarea de software, calculul avansat, infrastructurile de date”.

La momentul declanșării pandemiei de COVID-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).

Acest lucru se poate schimba cu ajutorul celor peste 30 de miliarde de euro prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementul central al Next Generation EU, al cărui cuantum se ridică la 750 de miliarde de euro. 

Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.

În  acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat la 29 ianuarie consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Discuțiile tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii au început la 1 februarie. Acestea se vor desfășura până pe 19 februarie, în două runde, după care vor fi integrate propunerile pentru Planul actualizat.

Cu prilejul dezbaterii mai sus amintite, președintele interimar Octavian Oprea a lansat un apel la adresa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a include Autoritatea pentru Digitalizarea României în rândul negociatorilor politici ai PNRR. 

Un alt instrument esențial prin care UE sprijină statele membre în procesul de digitalizare este noul program Europa digitală, prin care Bruxelles-ul urmărește să promoveze implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene. Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7.588 de milioane de euro.

Programul Europa digitală va asigura finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale, fiecare cu propriul buget orientativ:

– calculul de înaltă performanță: 2.226.914.000 de euro

– inteligența artificială: 2.061.956.000 de euro

– securitatea cibernetică și încrederea: 1.649.566.000 de euro

– competențele digitale avansate: 577.347.000 de euro

– implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea: 1.072.217.000 de euro

O rețea de centre europene de inovare digitală va asigura acces la cunoștințe tehnologice specializate pentru întreprinderi – în special pentru IMM-uri – și pentru administrațiile publice.

Aceste centre vor prilejui întâlnirea dintre, pe de o parte, industria, întreprinderile și administrațiile aflate în căutarea unor noi soluții tehnologice și, pe de altă parte, companiile care pot oferi soluții gata de introdus pe piață.

Fiind răspândite pe o suprafață geografică largă în Europa, centrele vor juca un rol esențial în punerea în aplicare a programului.

Programul va fi pus în practică prin programe de lucru multianuale care vor acoperi unul sau mai multe dintre cele cinci domenii de acțiune. Acest lucru va însemna cofinanțare din partea statelor membre și, atunci când va fi necesar, din partea sectorului privat.

Rata cofinanțării va fi stabilită în programele de lucru. Programele de lucru vor stabili, de asemenea, criteriile de eligibilitate pentru acțiunile prevăzute de programul Europa digitală. Granturile din cadrul programului pot acoperi până la 100% din costurile eligibile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis luni un mesaj cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, eveniment organizat anual de Muzeul de stat Auschwitz-Birkenau.

În acest context, șeful statului a subliniat importanța unor ”eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor” pentru a ne asigura că ”noile generații cunosc și păstrează viu adevărul”.

”În fiecare an, la data de 2 august, aducem un omagiu memoriei a jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi care au fost uciși în Europa în perioada Holocaustului. Aceștia au fost victimele unui regim brutal, dezumanizant, care a promovat rasismul, antisemitismul, ura și intoleranța ca politici de stat. Rememorarea este o dimensiune fundamentală a vieții. În România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, aproximativ 11.000 pierzându-și viața. Este de datoria noastră astăzi să le evocăm memoria și să ne asigurăm că astfel de atrocități nu se vor mai repeta. În acest moment, nevoia de aducere-aminte este mai importantă ca niciodată. În contextul recent creat de pandemia de COVID-19, observăm din nou o creștere alarmantă a rasismului, a antisemitismului și a discursurilor motivate de ură care vizează romii, în special în mediul online. Datoria noastră, ca lideri politici, este de a combate aceste evoluții, de a condamna public fără ezitare orice afirmație care incită la ură. De asemenea, trebuie să ne continuăm eforturile pentru a dezvolta instrumente adecvate, care să ne permită să ne protejăm societățile împotriva acestor amenințări”, a precizat Klaus Iohannis într-un mesaj remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a amintit că țara noastră a făcut ”pași importanți în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea rasismului și antisemitismului și poate fi acum considerată un model regional”.

”În mai 2021, am adoptat Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Această strategie ne permite să formăm mai bine funcționarii publici care se ocupă de acest fenomen și, de asemenea, să avem o mai bună colectare a datelor. La nivel internațional, România a fost una dintre țările care a susținut cu tărie, în 2020, adoptarea de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) a unei definiții de lucru, neobligatorie din punct de vedere juridic, a antițigănismului / discriminării împotriva romilor. A fost un proiect major al Președinției germane a IHRA, căruia i-am acordat sprijinul constant”, a detaliat președintele României.

Cu toate acestea, șeful statului a subliniat că ”trebuie făcute eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor”.

”Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene. Fiecare societate are această datorie fundamentală de a se asigura că noile generații cunosc și păstrează viu adevărul. Susținem eforturile consolidate de a include genocidul romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în programele educaționale, precum și eforturile destinate protejării ultimilor supraviețuitori. Europa se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Promovarea diversității culturale, religioase și etnice este cel mai bun mod de a preveni conflictele și de a construi societăți democratice pașnice”, a mai spus Iohannis.

În încheiere, președintele României a reafirmat ”angajamentul ferm al țării mele în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice și condamnarea hotărâtă a oricărui act rasist, combaterea discriminării, antisemitismului, extremismului, precum și a violenței rasiale sau etnice”.

Citiți și: 
Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului
Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Continue Reading

ROMÂNIA

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Published

on

© Lucian Bode/Facebook

Ministerul Afacerilor Interne va începe emiterea primelor 5000 de cărți de identitate electronice în cadrul unui proiect pilot desfășurat în Cluj-Napoca, a anunțat luni, 2 august, ministrul Lucian Bode, prezent, alături de primarul Emil Boc, la sediul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Cluj-Napoca, relatează Agerpres.

„Astăzi (2 august, n.r.) dăm startul emiterii cărţii de identitate electronică în cadrul unui proiect pilot, pentru care am ales municipiul Cluj-Napoca. Am găsit aici deschidere din partea domnului primar, Emil Boc, din partea echipei domniei sale, pentru implementarea acestui proiect pilot şi pentru acest lucru le mulţumesc, pentru interesul manifestat”, a declarat Lucian Bode.

 

Prin acest proiect pilot vor fi emise 5.000 de cărţi de identitate electronice. A avut loc şi o prezentare tehnică a proiectului.

„Doresc să mulţumesc echipelor tehnice ale ministerului Afacerilor Interne, care, în colaborare cu partenerii instituţionali, au pus în practică, prin forţe proprii, acest proiect pilot”, a mai precizat ministrul de interne Lucian Bode.

Citiți și MAI: Ce beneficii va aduce pentru cetățenii români cartea electronică de identitate în relația cu autoritățile și cu mediul privat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pe 4 august, iar pentru prima dată, va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani. De altfel, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat în luna ianuarie a anului trecut că actualele cărți de identitate vor fi modificate, pentru a fi în conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană.

Cartea electronică de identitate va ține locul cardului de sănătate, iar aceasta va putea fi folosită și la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai. Actul normativ include posibilitatea eliberării actului de identitate simplu, fără cip.

Autoritatea pentru Digitalizarea României amintește că Uniunea Europeană a subliniat încă din 2016 „necesitatea elaborării unor sisteme solide care să prevină abuzurile și amenințările la adresa securității interne provocate de deficiențe în ceea ce privește securitatea documentelor, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră”.

De asemenea, elimină barierele birocratice în identificarea persoanelor la nivelul întregii Uniuni Europene și contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii pentru cetățenii europeni

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

Published

on

© European Parliament Media Center

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaţia online funcţionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, citat de Agerpres

Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, pe un număr de 14.200 de respondenţi. Acesta şi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor şi percepţia asupra stilului de viaţă „la distanţă” accelerat de pandemie şi a influenţei acestuia în viaţa socială.

Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor.

Ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.

Înainte de pandemie, România se număra printre ţările europene cu cea mai mică proporţie a angajaţilor care îşi desfăşurau activitatea şi din afara spaţiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% faţă de media europeană de 41%) şi doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educaţia online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcţionează bine în ţara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenţii din Suedia, unde această metodă de învăţământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinşi de eficacitatea sa (68%), urmaţi la distanţă de cei din Marea Britanie (57%) şi din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcţionarea a educaţiei online la ei în ţară, alături de români, sunt slovacii (31%) şi bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L’Observatoire Cetelem, ediţia 2021, mai arată că şi în ceea ce priveşte telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcţionează cum trebuie, mai rezervaţi decât ei fiind bulgarii (17%) şi în aceeaşi măsură ungurii (28%).

Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaşti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesaţi să încerce consultaţiile prin telemedicină, deşi nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor faţă de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar şi nevoia mare de informare şi de reglementare a acestui domeniu la noi în ţară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu8 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH9 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.9 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA11 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda11 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA12 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA11 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending