Connect with us

ROMÂNIA

Octavian Oprea, președintele interimar al ADR: Obiectivul strategic este să creăm contextul propice inovației, progresului economic și social, care să asigure valoare adăugată prin instrumente și competențe digitale

Published

on

© Octavian Oprea/ Facebook

Obiectivul nostru strategic este acela de a crea un context propice inovației, progresului economic și social, care să dezvolte competențele cheie și valoare adăugată prin instrumente și competențe digitale, a transmis Octavian Oprea, președintele interimar al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) în cadrul evenimentului intitulat ”Planul de redresare al UE-Tranziția digitală și creșterea competitivității economice”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

În acest sens, Autoritatea pentru Digitalizarea României va pune accent pe digitalizarea sectorului public și a celui privat.

”Transformarea digitală a economiei românești va fi axată pe IMM-uri care reprezintă 99% din companiile naționale. Cele mai multe IMM-uri din România investesc în produse care permit optiminizarea afacerilor, operațiunilor. Pandemia pentru ADR a funcționat ca un combustibil de foarte bună calitate pentru că ne-a oferit boost-ul necesar pentru a reuși să spargem barierele birocrației acolo unde ușile erau ferecate. România ar trebui să acționeze decisiv pentru dezvoltarea capacităților sale digitale prin consolidarea de infrastructuri digitale proprii și prin implementarea de tehnologii, procese, standarde și instrumente digitale care să contribuie la evoluția economiei digitale”, a explicat Octavian Oprea.

Din punctul de vedere al Autorității pentru Digitalizarea României, ”domeniile cheie ale prezentului și viitorului sunt dezvoltarea de software, calculul avansat, infrastructurile de date”.

La momentul declanșării pandemiei de COVID-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).

Acest lucru se poate schimba cu ajutorul celor peste 30 de miliarde de euro prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementul central al Next Generation EU, al cărui cuantum se ridică la 750 de miliarde de euro. 

Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.

În  acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat la 29 ianuarie consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Discuțiile tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii au început la 1 februarie. Acestea se vor desfășura până pe 19 februarie, în două runde, după care vor fi integrate propunerile pentru Planul actualizat.

Cu prilejul dezbaterii mai sus amintite, președintele interimar Octavian Oprea a lansat un apel la adresa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a include Autoritatea pentru Digitalizarea României în rândul negociatorilor politici ai PNRR. 

Un alt instrument esențial prin care UE sprijină statele membre în procesul de digitalizare este noul program Europa digitală, prin care Bruxelles-ul urmărește să promoveze implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene. Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7.588 de milioane de euro.

Programul Europa digitală va asigura finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale, fiecare cu propriul buget orientativ:

– calculul de înaltă performanță: 2.226.914.000 de euro

– inteligența artificială: 2.061.956.000 de euro

– securitatea cibernetică și încrederea: 1.649.566.000 de euro

– competențele digitale avansate: 577.347.000 de euro

– implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea: 1.072.217.000 de euro

O rețea de centre europene de inovare digitală va asigura acces la cunoștințe tehnologice specializate pentru întreprinderi – în special pentru IMM-uri – și pentru administrațiile publice.

Aceste centre vor prilejui întâlnirea dintre, pe de o parte, industria, întreprinderile și administrațiile aflate în căutarea unor noi soluții tehnologice și, pe de altă parte, companiile care pot oferi soluții gata de introdus pe piață.

Fiind răspândite pe o suprafață geografică largă în Europa, centrele vor juca un rol esențial în punerea în aplicare a programului.

Programul va fi pus în practică prin programe de lucru multianuale care vor acoperi unul sau mai multe dintre cele cinci domenii de acțiune. Acest lucru va însemna cofinanțare din partea statelor membre și, atunci când va fi necesar, din partea sectorului privat.

Rata cofinanțării va fi stabilită în programele de lucru. Programele de lucru vor stabili, de asemenea, criteriile de eligibilitate pentru acțiunile prevăzute de programul Europa digitală. Granturile din cadrul programului pot acoperi până la 100% din costurile eligibile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

Published

on

© Florin Cîțu/ Facebook

Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în această lună, a anunţat duminică premierul Florin Cîţu. 

„Revenim la normalitate”, a apreciat Florin Cîţu într-o postare publicată pe Facebook.

Revenim la normalitate.

Peste 300 de milioane de doze de vaccin anti COVID-19 au fost deja administrate în peste 111…

Posted by Florin Cîţu on Sunday, 7 March 2021

De asemenea, premierul a precizat că toate vaccinurile aprobate în Uniunea Europeană și în România sunt sigure și eficiente şi că, până în prezent, peste 300 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost deja administrate în 111 ţări.

„Vom deschide în curând și etapa a treia, ultima, astfel încât, oricine își dorește să se protejeze de Covid-19, să poată să o facă prin vaccinare”, a spus şeful Guvernului.

„Cu cât dobândim mai repede o imunitate colectivă de 70%, cu atât mai repede revenim la viața de dinainte de Covid-19”, a declarat Cîţu.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a anunțat duminică că luni, 8 martie, sosește în România o nouă tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 224.640 doze. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite, după cum urmează:

  • Centrul Național de Stocare București: 63.180 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Brașov: 26.910 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 29.250 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanța: 25.740 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 24.570 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iași: 29.250 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 25.740 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranșă de vaccin ar urma sa fie adusă în România luni, 15 martie, iar la acest moment se așteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

Published

on

© Guvernul României

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul tendinței globale de digitalizare, accelerată de actualul context pandemic, în cadrul ședinței de autoevaluare a activității Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, pentru anul 2020, care a avut loc vineri, 5 martie, la sediul MApN, în prezența şefilor structurilor centrale, potrivit unui comunicat.

În intervenția sa, ministrul apărării naționale a subliniat atât importanța creării unei culturi de reziliență națională în fața diverselor amenințări contemporane, cât și importanța stimulării patriotismului prin redescoperirea istoriei militare a României de către noua generație. De asemenea, ministrul Nicolae Ciucă a mulțumit personalului militar și civil al departamentului pentru contribuția acestuia la rezultatele obținute de minister anul trecut.

„Vă mulțumesc pentru modul în care ați contribuit esențial la fundamentarea deciziilor și răspunsurilor factorilor de decizie politico-militari, la multiplele solicitări, de regulă foarte urgente, pe dimensiunile NATO, UE, al parteneriatelor strategice, politicii de apărare sau cooperării internaționale. Departamentul are un rol esențial pentru valorificarea, în cadrul NATO, a abilităților României din domeniul tehnologiei informaționale. Cu prioritate, va trebui să acordați o atenție deosebită tehnologiilor emergente modelatoare ale sistemului global. Sunteți puntea de legătură a ministerului cu celelalte instituții civile, naționale și internaționale!”, a spus ministrul în încheiere.

În context, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a prezentat sinteza principalelor activități desfășurate anul trecut, respectiv nivelul de îndeplinire a obiectivelor prioritare.

În context, s-a evidențiat faptul că, în pofida limitărilor generate de contextul pandemic, departamentul a obținut o serie de realizări notabile, pe palierul obiectivelor politico-militare. Astfel, a fost semnată Foaia de Parcurs cu SUA privind cooperarea bilaterală, a fost actualizat și capitolul de apărare din Foaia de parcurs aferentă Parteneriatului strategic cu Franța, au fost derulate negocieri în ceea ce priveşte acordul bilateral privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană cu Bulgaria și Memorandumul de Înțelegere pentru participarea militarilor români la misiunea MINUSMA a ONU.

„Pentru noi, rămâne o prioritate, la toate nivelurile, să explicăm și să convingem toți partenerii de importanța strategică a Mării Negre și de amenințările diverse care există și care se conturează în această regiune. Plastic vorbind, «să aducem mai mult NATO în România!»”, a precizat Simona Cojocaru.

Secretarul de stat Simona Cojocaru a prezentat, de asemenea, conducerii Ministerului Apărării Naționale direcțiile de acțiune ale Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, pentru anul în curs: aplicarea măsurilor cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024, promovarea obiectivelor politicii de apărare prevăzute în Carta Albă a Apărării, intensificarea dialogului politico-militar, în principal cu partenerii strategici și asigurarea unui management eficient și integrat al resurselor pentru apărare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

Published

on

© Guvernul României

Construcția de spitale noi va rămâne emblema acestui Guvern, a declarat sâmbătă, la Focșani, premierul Florin Cîțu, care a mai precizat că există „resurse considerabile” alocate în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru astfel de investiții care arată, totodată, reforma realizată, relatează Agerpres.

 

„Bineînţeles, un alt proiect care a început anul trecut şi trebuie finanţat anul acesta este PNRR. (…) Planul acesta te ajută să ai curajul să faci reformă şi să finanţezi reforma, să finanţezi acele costuri. Şi aici am pornit cam cu aceeaşi idee pe care o avem şi la buget, facem reformă, dar reforma trebuie să se vadă în investiţii. Veţi vedea că resursele alocate în acest PNRR se concentrează pe proiecte de investiţii. România a rămas în urmă la investiţii în infrastructură, transport feroviar. Cred că cel mai important lucru şi sigur va rămâne emblema, eticheta, ştampila acestui Guvern – dorim să construim spitale noi. Nimeni nu a mai făcut acest lucru în 30 de ani, e momentul să facem acest lucru şi veţi vedea că în acest PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcţia de spitale noi. Ştiu că şi dumneavoastră aici aveţi un spital, la Consiliul Judeţean, trebuie inclus acest spital în acest Program de Reconstrucţie şi Rezilienţă. Şi sunt în România spitale care pot fi finalizate până în 2026. Aceasta e singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinim, ca spitalele pe care le vom face să fie finalizate până în 2026, deci să poată să fie finalizate până în 2026. Şi, de aceea îi rog pe toţi ceilalţi care au proiecte de spitale noi în comunităţile lor, dacă pot fi finalizate până în 2026, trebuie să le includem în acest Plan de Reconstrucţie şi Rezilienţă”, a declarat Florin Cîţu.

Premierul a subliniat că PNRR prevede investiții în mai multe domenii, însă proiectele din sănătate trebuie să fie de durată, iar în principal construcția de spitale este în atenția Guvernului.

„Vrem să băgăm bani în Sănătate, să rămână. Spitalele noi trebuie să se construiască şi începem cu acest program. Sunt mai multe lucruri în PNRR, vom discuta despre ele, dar eu vreau să rămână după această guvernare construcţia de spitale noi şi cred că este foarte important să înceapă acum şi la Focşani”, declarat Cîţu.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Florin Cîţu participă, sâmbătă, la o dezbatere organizată de Consiliul Judeţean Vrancea cu reprezentanţii structurilor asociative ale UAT-urilor, conducerea Instituţiei Prefectului Vrancea, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi oameni de afaceri din Vrancea pe teme privind bugetul pentru anul 2021, investiţii şi oportunităţi de finanţare, măsuri fiscale, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE9 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending