Connect with us

U.E.

Odiseea Brexit-ului ar putea lua sfârșit în luna iunie pentru Theresa May. Premierul britanic a fost de acord să anunțe luna viitoare când va fi ales succesorul său

Published

on

©️ UK Prime Minister/ Facebook

Premierul britanic Theresa May a promis că va anunța în prima săptămână din iunie, după ce acordul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană va fi supus votului Camerei Comunelor pentru a patra oară, când va fi ales succesorul său, informează BBC.

Prim-ministrul May a discutat joi seara, scrie Politico Europe, cu Graham Brady, influent membru al Partidului Conservator. După întrevedere, Graham Brady a afirmat public că premierul May își canalizează toată energia pentru ca Acordul Brexit să fie aprobat la începutul lunii iunie.

Cei doi se vor reîntâlni pentru ”a decide asupra unui calendar vizând organizarea alegerilor pentru o nouă conducere a partidului”.

Dacă acordul, convenit de May în luna noiembrie a anului trecut cu negociatorii europeni, va fi din nou respins de Parlamentul de la Londra, de data aceasta pentru a patra oară, mai multe surse au informat că ea își va da demisia. 

Anunțul lui Brady dă astfel startul cursei pentru conducerea Guvernului de la Londra, dorință manifestatp deja de miniștri din Cabinetul care se întrunește pe Downing Street, dar și de parlamentari, anunță The Guardian.

Din această din ultimă categorie face parte și fostul ministru britanic de Externe, Borins Johnson, care a confirmat că dorește să-i ia locul Theresei May. ”Sigur voi candida”, a spus acesta la o întâlnire cu oameni de afaceri organizată la Manchester.

Se așteaptă ca în competiția pentru fotoliul de premier să intre nu mai puțin de 20 de candidați.

În cazul în care acordul privind Brexit-ul nu va fi votat de Camera Comunelor, Theresa May ar putea amâna demisia sa, invocând drept argument faptul că nu va părăsi sediul de pe Downing Street 10 decât atunci când acordul de retragere va primi votul de încredere al parlamentarilor.

Cu toate acestea, este greu de crezut că May va recurge la o astfel de strategie, care ar putea alimenta și mai mult dorința conservatorilor eurosceptici de a vota împotriva înțelegerii din noiembrie.

Partidul Laburist a precizat că nu va sprijini un acord formal care nu implică o uniune vamală. Discuțiile referitoare la Brexit între conservatori și laburiști sunt încă în derulare, dar ambele părți vor trebui să decidă în câteva zile dacă acest proces de negociere va mai continua sau nu, luând în calcul că există opinii divergențe privind elemente esențiale.

Amintim că premierul Theresa May a supraviețuit în luna ianuarie unei moțiuni de cenzură declanșată de Partidul Laburist, după ce, în luna decembrie a anului trecut, un vot de neîncredere declanșat de Partidul Conservator la adresa șefei guvernului de la Londra a picat.

Regulamentul partidului prevede că o procedură similară nu poate fi organizată la mai puțin de 12 luni de la primul vot.

Liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns la 11 aprilie la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending