Consiliul Uniunii Europene a adoptat oficial Regulamentul privind standardele de emisii de CO2 pentru vehiculele grele, modificând și consolidând normele existente ale UE. Normele actualizate vor reduce și mai mult emisiile de CO2 în sectorul transportului rutier și vor introduce noi obiective pentru 2030, 2035 și 2040.

Potrivit unui comunicat al instituției, standarde mai riguroase pentru emisiile de CO2 vor contribui la creșterea ponderii vehiculelor cu emisii zero în parcul de vehicule grele în UE, garantând simultan menținerea și consolidarea inovării în acest sector și a competitivității acestuia.

Un domeniu de aplicare mai larg

În virtutea normelor revizuite, domeniul de aplicare al regulamentului existent va fi extins, astfel încât aproape toate vehiculele grele noi cu emisii certificate de CO2, inclusiv camioanele mai mici, autobuzele urbane, autocarele și remorcile, să intre sub incidența valorilor-țintă de reducere a emisiilor.

Noi obiective de reducere a emisiilor

Noile norme mențin obiectivul actual pentru 2025, care înseamnă o reducere cu 15% a emisiilor pentru camioanele grele cu o greutate de peste 16 t. În concordanță cu obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și ulterior, regulamentul mai stabilește și următoarele obiective noi:

• o reducere a emisiilor cu 45% începând cu 2030 (creștere de la 30%)
• o reducere a emisiilor cu 65% începând cu 2035
• o reducere a emisiilor cu 90% începând cu 2040

Aceste obiective se vor aplica camioanelor medii, camioanelor grele cu o greutate de peste 7,5 t și autocarelor, precum și vehiculelor de uz specific corespunzătoare începând cu 2035.

Obiectivul de emisii zero pentru autobuzele urbane

Noile norme introduc obiectivul ca 100% din autobuzele urbane noi să aibă emisii zero până în 2035, stabilind în același timp un obiectiv intermediar de 90% pentru această categorie până în 2030. Autobuzele interurbane vor fi exceptate de la acest obiectiv, ele fiind considerate, din punctul de vedere al măsurării reducerii emisiilor, autocare.

Regulamentul urmează să fie semnat și publicat în Jurnalul Oficial al UE. El va intra în vigoare la 20 de zile după publicare.

Eficacitatea și impactul regulamentului modificat vor fi examinate de Comisie în 2027, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite. 

Printre altele, Comisia va trebui să evalueze și posibilitatea de a elabora o metodologie comună pentru evaluarea și raportarea emisiilor de CO₂ generate pe durata întregului ciclu de viață de vehiculele grele noi.

Sectorul vehiculelor grele este responsabil pentru peste 25% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier în UE. Standardele privind emisiile de CO₂ pentru anumite vehicule grele au fost stabilite pentru prima dată în 2019, conținând obiective pentru perioada 2025-2029 și pentru perioada de după 2030 și o dispoziție care prevede revizuirea regulamentului până în 2022.

La 14 februarie 2023, Comisia a prezentat o propunere de revizuire a standardelor privind emisiile de CO₂ pentru vehiculele grele. Această revizuire face parte integrantă din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”. Normele actualizate contribuie la obiectivul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri, în ajunul Zilei Europei, la un acord de principiu pentru ca profiturile provenite din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei să fie întrebuințate pentru finanţarea ajutorului militar oferit forțelor armate ucraina, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE.

“Ambasadorii UE au convenit în principiu măsuri asupra beneficiilor extraordinare rezultate din activele imobilizate ale Rusiei. Banii vor servi la susţinerea redresării şi apărării militare a Ucrainei în contextul agresiunii ruse”, a transmis președinția belgiană, pe X.

🇺🇦 EU ambassadors agreed in principle on measures concerning extraordinary revenues stemming from Russia’s immobilised assets.

👉 The money will serve to support #Ukraine‘s recovery and military defence in the context of the Russian aggression.

— Belgian Presidency of the Council of the EU 2024 (@EU2024BE) May 8, 2024

Decizia a fost posibilă după ce, în luna martie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat o decizie de moment prin care au invitat Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

În conformitate cu planul lui Borrell, banii ar urma să fie direcționați către Instrumentul European pentru Pace (EPF), un fond extra-bugetar creat la inițiativa Franței înainte de invazia Rusiei în Ucraina și care s-a dovedit extrem de util pentru a sprijini Ucraina. Josep Borrell a subliniat că propunerea vizează utilizarea profiturilor din activele ruse blocate în Europa mai degrabă decât activele însele. El a estimat la 3 miliarde de euro anual profiturile care se pot obţine din acest active.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat o directivă a UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Conform unui comunicat al instituției, adoptarea unor măsuri decisive împotriva acestor acte de violență este esențială pentru a asigura valorile și drepturile fundamentale de egalitate între femei și bărbați și de nediscriminare. Legea impune tuturor țărilor UE să incrimineze mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată și violența cibernetică, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ.

Noua reglementare conține, de asemenea, măsuri de prevenire a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și stabilește standarde de protecție a victimelor acestor infracțiuni.

”Violența împotriva femeilor și violența domestică reprezintă o infracțiune perpetuă. Această lege va garanta, la nivelul întregii UE, că autorii acesteia vor fi aspru sancționați și că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie”, a subliniat Paul Van Tigchelt, viceprim-ministru belgian și ministru al justiției și al Mării Nordului.

Principalele prevederi

Actul normativ adoptat incriminează următoarele infracțiuni în întreaga UE: mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată, schimbul de imagini intime fără consimțământ, hărțuirea cibernetică, hărțuirea cibernetică și incitarea cibernetică la ură sau violență.

Săvârșirea acestor infracțiuni va fi pedepsită cu pedepse cu închisoarea cuprinse între cel puțin un an și cinci ani. Directiva vine, de asemenea, cu o listă extinsă de circumstanțe agravante, cum ar fi săvârșirea infracțiunii împotriva unui copil, a unui fost sau actual soț sau partener sau a unui reprezentant public, a unui jurnalist sau a unui apărător al drepturilor omului, care atrage după sine sancțiuni mai severe.

Directiva conține, de asemenea, norme detaliate privind măsurile de asistență și protecție pe care statele membre ar trebui să le ofere victimelor.

Va deveni mai ușor pentru victimele violenței asupra femeilor și ale violenței domestice să raporteze o infracțiune.

Cel puțin, va fi posibilă raportarea online a infracțiunilor cibernetice. De asemenea, țările UE trebuie să instituie măsuri pentru a se asigura că copiii sunt asistați de profesioniști.

Atunci când copiii raportează o infracțiune comisă de o persoană care exercită răspunderea tutelară, autoritățile vor trebui să ia măsuri pentru a proteja siguranța copilului înainte de a informa presupusul autor al infracțiunii.

Pentru a proteja viața privată a victimei și pentru a preveni repetarea situației de victimă, statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că dovezile referitoare la comportamentul sexual anterior al victimei sunt permise în cadrul procedurilor penale numai atunci când sunt relevante și necesare.

În ideea de a construi un viitor mai sigur, măsurile preventive vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la cauzele profunde ale violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice și promovarea rolului central al consimțământului în relațiile sexuale.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre au trei ani la dispoziție pentru a o transpune în legislația națională.