Ofensiva Israelului în Gaza nu este “genocid”, afirmă Biden, care consideră “scandalos” mandatul de arestare cerut de procurorul CPI împotriva lui Netanyahu

Preşedintele american Joe Biden a criticat luni mandatele de arestare cerute de procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) împotriva liderilor israelieni, spunând că nu este posibilă nicio “echivalenţă” între Israel şi Hamas, liderul de la Casa Albă apreciind că ofensiva israeliană în Gaza “nu este un genocid”.

Cererea procurorului este “scandaloasă”, a declarat liderul de la Casa Albă într-un comunicat.

“Voi fi clar: orice ar insinua procurorul, nu există nicio echivalenţă – nici una – între Israel şi Hamas”, a adăugat el.

“Vom fi mereu alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a mai spus Biden.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a calificat la rândul său anunţul procurorului CPI drept “ruşinos”, estimând că “ar putea compromite”, de asemenea, negocierile privind încetarea focului în Fâşia Gaza, relatează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

Ulterior, Joe Biden a făcut și declarații publice.

“Ceea ce se întâmplă nu este un genocid, noi respingem” acest termen, a spus el, referindu-se la cazul adus în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), cea mai înaltă instanţă a ONU, în faţa căreia Israelul este acuzat de “genocid”.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) Karim A.A. Khan a anunțat luni că a depus cereri de mandate de arestare în fața Camerei preliminare I a CPI în legătură cu situația din teritoriile palestiniene, cu precădere din Fâșia Gaza, iar cererile îi vizează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul apărării Yoav Gallant, dar și lideri Hamas pentru presupusa lor implicare în crime de război și crime împotriva umanității.

Ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a calificat luni drept o “decizie scandaloasă” cererea procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, mandate cerute de acelaşi procuror şi împotriva liderilor grupării Hamas.

Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe. Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin.

Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili.

Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.