Connect with us

CONSILIUL UE

Oficial al administrației Trump, scrisoare către Federica Mogherini: SUA cer modificarea Fondului European de Apărare, avertizând că ”relația UE-NATO ar putea avea de suferit” după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”

Published

on

©️ Federica Mogherini/ Twitter

Statele Unite au avertizat în scris Uniunea Europeană de faptul că dezvoltarea unor planuri proprii de apărare vor avea consecinţe economice şi politice negative, scrie publicația spaniolă El Pais, citând o scrisoare primită de Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, de la subsecretarul american de Stat pe probleme de achiziţii şi sustenabilitate, Ellen Lord.

În scrisoarea citată și de Adevărul, oficialul american face referire la ”profunda îngrijorare” a Washingtonului în legătură cu adoptarea unui nou regulament din Fondul European de Apărare, care le permite statelor membre UE să încurajeze ţările non-europene să ia parte la proiecte, dar spune că UE are drepturi exclusive de proprietare intelectuală asupra acestor proiecte și nu permite ţărilor din afara Uniunii să controleze exporturile armelor care sunt dezvoltate.

Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, a subliniat același punct de vedere într-o scrisoare și a avertizat asupra posibilelor sancțiuni din partea SUA: “Sper că putem evita să ne gândim la cursuri similare de acțiune”, a spus el, precizând că UE a fost invitată să răspundă scrisorii până la data de 10 iunie.

Reacția Înaltului Reprezentant al UE: Preocupările Statelor Unite sunt nefondate

Potrivit Deutsche Welle, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a reacționat și a transmis preocupările Statelor Unite sunt nefondate. 

“UE este, în prezent, mult mai deschisă decât piața de achiziții din SUA pentru companiile și echipamentele Uniunii Europene”, a declarat Mogherini la Bruxelles. “În UE nu există un act legislativ ”cumpărăm european” și aproximativ 81% din contractele internaționale din Europa se adresează astăzi firmelor americane”, a completat aceasta.

Către ce sunt îndreptate îngrijorările SUA

În premieră, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, conferă apărării europene o anvelopă bugetară distinctă și este gestionată sub numele de Fondul European de Apărare.

Fondul European de Apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Separat, Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul rulează în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro. Finanțarea pentru dimensinea apărării este așteptată să se ridice la suma de 13 miliarde de euro.

SUA cer modificarea regulamentelor Fondului European de Apărare

În scrisoarea trimisă pe 1 mai, Departamentul Apărării din SUA a avertizat că, în viziunea sa, proiectele Fondului şi PESCO „reprezintă o schimbare dramatică după trei decenii de integrare crescândă a industriei de apărare transatlantice“, adăugând că „nu numai că relaţia constructivă dintre NATO şi UE ar putea avea de suferit, dar ar putea duce la repornirea discuţiilor conflictuale care erau dominante acum 15 ani“.

SUA solicită ca regulamentele Fondului să fie modificate, în aşa fel încât să elimine condiţiile privitoare la proprietatea intelectuală şi controlul exporturilor, precum şi eliminarea dreptului de veto în PESCO. SUA mai vor şi ca ţara care conduce un proiect să poată invita orice companie care vrea să ia parte la iniţiativă.

Aceasta nu este prima dată când administraţia Trump îşi exprimă îngrijorarea privitoare la proiectele de apărare independente ale UE.

Anul trecut, preşedintele SUA, care a numit în trecut NATO drept o alianță „învechită“, a criticat vehement ideea unei „adevărate armate europene“ a lui Emmanuel Macron, propunere lansată inclusiv în contextul comemorării, anul trecut la Paris, a 100 de ani la sfârșitul Primului Război Mondial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

Ministrul Ana Birchall participă la reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE în cadrul Consiliului JAI din Helsinki

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, Ana Birchall, va participa în perioada 18 – 19 iulie 2019, la lucrările reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Helsinki, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta este prima reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne sub Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Începând din 1 iulie 2019,  Finlanda deține pentru a treia oară Președinția Consiliului Uniunii Europene  și va fi urmată în primul semestru al anului 2020 de Croația, în cadrul Trio-ului de Președinții deschis de Președinția română a Consiliului.

Pe agenda secțiunii dedicate justiției sunt incluse o serie de subiecte privind consolidarea spațiului de justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului, miniștrii vor discuta despre consolidarea statului de drept  – independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și importanța unui proces echitabil, precum și despre detenție și alternativele la aceasta în contextul cooperării judiciare în materie penală.

În cadrul dejunului de lucru miniștrii vor aborda și tema justiției civile europene în context multilateral. Totodată, în marja reuniunii JAI, Ana Birchall va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Israelului îi atacă pe liderii europeni: Îmi amintește de amorțeala Europei din anii 1930. Nu se trezesc până când nu ajung rachete nucleare iraniene pe teritoriul european

Published

on

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a criticat vehement, luni seară, poziţia conciliantă a țărilor Uniunii Europene faţă de Iran, afirmând că unii lideri europeni ”nu se trezesc” până când nu vor fi atacaţi nuclear de regimul de la Teheran, informează Digi24.

Consiliul Uniunii Europene anunţat luni seară că decizia Iranului de a nu mai respecta în totalitate Acordul nuclear este ”reversibilă”, astfel că nu sunt necesare sancţiuni.

”Aparent, sunt unii oameni în Europa care nu se trezesc până când nu ajung rachete nucleare iraniene pe teritoriul european. Atunci, va fi prea târziu. În orice caz, noi vom face tot ce putem pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”, a reacţionat Benjamin Netanyahu prin platforme de socializare online, informează site-ul Times of Israel, conform sursei citate.

”Îmi amintește de amorțeala Europei din anii 1930”, a afirmat Netanyahu într-o declarație video.

Agerpres arată că afirmaţiile premierului israelian au fost făcute în contextul în care miniştrii de externe din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) s-au reunit luni la Bruxelles, decişi să facă totul pentru a salva acordul din 2015 privind programul nuclear iranian.

Acordul se află într-o “situaţie dificilă, dar sper că nu i-a venit sfârşitul”, a afirmat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, lansând un apel Iranului “să îşi respecte angajamentele”.

Uniunea Europeană a cerut Iranului să înceteze toate activităţile de purificare a uraniului care sunt interzise prin Acordul nuclear din anul 2015. Teheranul a anunţat decizia de a purifica uraniu într-o concentraţie care depăşeşte limita de 3,67%, stabilită prin Acordul nuclear din 2015. Administraţia de la Teheran a anunţat depăşirea concentraţiei de 4,5% în producţia de uraniu îmbogăţit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending