Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Oficial: Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024. În România, alegerile europene se va desfășura pe 9 iunie 2024

Published

on

© Parlamentul European/ Facebook

Cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor prezenta la urne în perioada 6-9 iunie 2024 pentru alegerile europene de anul viitor în urma cărora va fi stabilită noua componență a Parlamentului European pentru legislatura 2024-2029, scrutin al cărui rezultat va dat startul negocierilor pentru desemnarea și alegerea președintelui Comisiei Europene, a liderilor celorlalte instituții ale UE și a Comisiei Europene în ansamblul său.

Reprezentanții statelor membre ale UE au decis miercuri datele alegerilor, potrivit președinției suedeze a Consiliului UE, într-o postare pe Twitter.

 

Alegerea de a organiza scrutinul de joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie, anul viitor, marchează o înfrângere pentru Portugalia, notează Politico Europe. Lisabona a declarat că aceste date ar scădea prezența la vot în Portugalia, din cauza unei sărbători naționale luni, 10 iunie. Cu toate acestea, diplomații nu au reușit să strângă sprijinul unanim necesar pentru a alege date diferite.

Potrivit cutumei, alegerile europene din România se vor desfășura pe 9 iunie 2024, iar cetățenii chemați la urne vor trimite în Parlamentul European 33 de eurodeputați dintr-un total de 705.

În urma deciziei ambasadorilor UE în cadrul Consiliului privind stabilirea perioadei de 6-9 iunie 2024 ca date pentru următoarele alegeri pentru Parlamentul European, președintele PE, Roberta Metsola, i-a încurajat “pe toți să recupereze sentimentul de speranță și de posibilitate pe care îl oferă Uniunea Europeană”

“Uniunea Europeană este în continuă evoluție. Lumea se schimbă și noi trebuie să ne schimbăm odată cu ea. Avem nevoie de reformă. Nu ne poate fi teamă de schimbare. UE nu este perfectă. Trebuie să o acceptăm în timp ce continuăm să ascultăm, să explicăm și să oferim rezultate. Îi încurajez pe toți să recupereze sentimentul de speranță și de posibilitate pe care îl oferă Uniunea Europeană. Pentru a vota. Nu lăsați pe altcineva să aleagă pentru voi. Faceți parte din cel mai mare exercițiu democratic din Europa”, a spus Metsola, într-o declarație.

 

Acum patru ani, alegerile europene din 23-26 mai 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Europarlamentarul Mircea Hava susține că „viitorul Uniunii Europene este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă, iar vămile nu mai există între statele membre”, în contextul în care nu s-a ajuns la un acord în privința inițiativei IMERA – Internal Market Emergency and Resilience Act, care își propune să asigure și să întărească libera circulație a cetățenilor, precum și a bunurilor necesare în situații de urgență.

„Uniunea Europeană trebuie să depășească ideea unor limitări protecționiste, invocate de unele state membre. Trebuie să înțelegem că suntem, cu toții, parte a unei mari familii, iar libera circulație a bunurilor și persoanelor trebuie să devină normalitate. Orice formalități birocratice, care îngreunează libera circulație în cazul situațiilor de urgență, trebuie să dispară”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, oficialul european a informat că în cadrul ultimelor întâlniri între reprezentanții Parlamentului European și ai statelor membre nu s-a ajuns la un acord în privința acestei inițiative, una extrem de importantă pentru tot ce înseamnă acces la bunuri, servicii și specialiști în situații de criză și urgență.

„E regretabil că n-am învățat lecțiile pandemiei și nu reușim să cădem de acord asupra faptului că bunuri esențiale în situații de urgență, ori personal calificat, să poată avea o libertate de mișcare neîngrădită de vămi, atunci când există circumstanțe extraordinare, situații de urgență”, a mai adăugat acesta.

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Published

on

© European Union 2023

Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Conferința președinților a Parlamentului European a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri pentru modernizarea instituției și consolidarea capacității sale de acțiune.

Parlamentul European a inițiat următoarea etapă a unui proces de reformă pentru a consolida metodele de lucru interne ale Parlamentului, precum și rolul instituțional și capacitatea de acțiune a acestuia, pentru a se asigura că este și rămâne bine echipat pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul tratatelor și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE.

În ianuarie 2023, Conferința președinților (CoP) a Parlamentului a convenit asupra necesității unor reforme interne. Aceasta a adoptat o propunere făcută de președintele Roberta Metsola și a înființat un Grup de lucru pentru reforma parlamentară, compus din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice.

Pe parcursul anului, Grupul de lucru a examinat propuneri privind modul în care ar putea fi îmbunătățite procedurile pentru a face Parlamentul mai eficient. În conformitate cu mandatul stabilit de liderii grupurilor din PE, a analizat posibilele îmbunătățiri în domeniile legislației, controlului, funcțiilor bugetare și controlului bugetar. Grupul a examinat, de asemenea, elemente de reformare a sesiunilor plenare și a abordării Parlamentului față de relațiile externe.

Ca urmare a acestui proces deliberativ incluziv, liderii grupurilor PE au adoptat un pachet cuprinzător și coerent de propuneri de reformă concrete și acționabile. Aceste reforme vor fi puse la punct în timpul fazei de implementare, care începe imediat.

Odată puse în aplicare, aceste reforme vor duce la o mai bună funcționare a Parlamentului în calitate de colegiuitor, de braț al autorității bugetare și de autoritate de descărcare de gestiune. De asemenea, acestea vor spori capacitatea Parlamentului de a exercita controlul democratic.

Obiectivul este de a pune în aplicare reformele înainte de alegerile europene din 2024, astfel încât acestea să sprijine de la bun început Parlamentul nou ales. Unele măsuri necesită transpunerea în Regulamentul de procedură (RdP), care ar trebui finalizat în vederea unei adoptări în plen înainte de sfârșitul mandatului parlamentar.

Ce presupune reforma?

În ceea ce privește procesul legislativ, o mai bună cooperare între comisiile Parlamentului va facilita gestionarea dosarelor legislative. Modalitățile de cooperare între comisii vor fi simplificate cu o singură formă de contribuție. O procedură simplificată de comisie comună (în prezent, articolul 58 din Regulamentul de procedură) va permite desfășurarea de lucrări comune de către cel mult trei comisii. Procedura de retrimitere va fi simplificată, conflictele de competență urmând să fie rezolvate mult mai rapid și înainte de anunțarea propunerii în plen. Conferința președinților de comisie va avea sarcina de a raționaliza metodele de lucru ale comisiilor și de a armoniza practicile în măsura în care este posibil. În plus, procedura de urgență (articolul 163 din Regulamentul de procedură) urmează să fie revizuită în lumina noii realități în care UE a devenit un manager de criză. Acest lucru este menit să asigure o tratare rapidă a dosarelor, beneficiind în același timp de expertiza comisiei și fără a compromite controlul democratic.

În ceea ce privește rolul de control al PE, un nou format de audiere, “audieri speciale de control”, va permite Parlamentului să abordeze în timp util și în mod aprofundat chestiuni de importanță politică majoră. Procesul de audiere a comisarilor va fi simplificat și va fi introdusă mai multă flexibilitate.

În ceea ce privește bugetul și descărcarea de gestiune, cooperarea dintre comisii va fi îmbunătățită printr-o abordare mai holistică a bugetelor, a descărcării de gestiune și a legislației, pentru a exploata pe deplin puterea instituțională combinată a Parlamentului în chestiuni bugetare și legislative. Activitatea comisiilor sectoriale va fi mai bine integrată și consolidată reciproc cu aspectele orizontale ale activității comisiilor pentru bugete și pentru control bugetar. Vor fi alocate mai multe resurse pentru supravegherea execuției bugetului UE.

În ceea ce privește ședința plenară, intenția este, printre altele, de a oferi mai multe oportunități pentru ca deputații să reacționeze unii la alții. În plus, pentru dosarele legislative cheie, dezbaterile sau declarațiile în plen ar trebui să fie programate pe parcursul întregului proces legislativ, de exemplu, imediat după ce este prezentată o propunere a Comisiei. Mai mult, un nou format de dezbatere (“declarația Parlamentului”) care să fie încheiată cu o rezoluție ar permite Parlamentului să își exprime poziția și să își definească prioritățile nu doar ca reacție la observațiile introductive ale Consiliului sau ale Comisiei, subliniind astfel rolul Parlamentului în stabilirea agendei. Timpul alocat întrebărilor ar putea fi consacrat întregului Colegiu al comisarilor sau mai multor vicepreședinți ai Comisiei pentru a acoperi domenii largi.

În ceea ce privește relațiile externe, Parlamentul va trece de la o abordare bazată pe un organism parlamentar la o abordare bazată pe țară. Cooperarea dintre delegații și comisii va fi consolidată în scopul de a ajunge la o diplomație parlamentară din ce în ce mai eficientă. De exemplu, misiunile se vor baza mai mult pe ordinea de zi, apelând în mod sistematic la o combinație de deputați din comisii și delegații.

În ceea ce privește competențele și responsabilitățile comisiilor permanente și lista delegațiilor permanente, orice modificare potențială urmează să fie discutată în cadrul grupurilor politice și, eventual, să fie transmisă Conferinței președinților în vederea unei decizii ulterioare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA22 mins ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA50 mins ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

CONSILIUL EUROPEAN54 mins ago

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

ROMÂNIA59 mins ago

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

U.E.2 hours ago

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Mircea Hava3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

CONSILIUL UE4 hours ago

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

David Cameron cere 350 de miliarde de dolari din conturile bancare rusești înghețate pentru a finanța forțele Ucrainei în războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA6 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending