Connect with us

CONSILIUL UE

Oficial: Consiliul UE a adoptat, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aderarea României și Bulgariei cu frontierele aeriene și navale la Schengen, anunță Ministerul Afacerilor Interne

Published

on

© European Union 2023 De la stânga la dreapta: Ylva JOHANSSON (comisar european pentru afaceri interne, COMISIA EUROPEANĂ), Margaritis SCHINAS (comisarul european pentru promovarea modului de viață european, COMISIA EUROPEANĂ), Marian-Cătălin PREDOIU (viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, România ), Iulia Matei (reprezentant permanent al României la UE)

Consiliul Uniunii Europene a adoptat sâmbătă seară, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, o decizie salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

“Statele membre ale UE au ajuns la un acord privind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Decizia a fost luată în unanimitate, în urma unei proceduri scrise”, a transmis și Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comunicatul MAI

De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră.

Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere și combaterea migrației ilegale, precum și aplicarea Regulamentului Dublin.

România aplică deja măsurile sus menționate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conține obligații noi pentru România.

Decizia Consiliului UE este însoțită de două declarații politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria și alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere și de aplicare a Regulamentului Dublin, precum și angajamentul politic de a continua în 2024 discuțiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.

Atât Decizia Consiliului UE, cât și declarațiile politice care o însoțesc, reflectă acordul politic la care Austria, România și Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023.

“Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaților, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susținut eforturile desfășurate. De asemenea, mulțumește tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniștrilor de interne austriac și bulgar, Comisiei Europene, președinției spaniole, colegilor miniștrii din Consiliul JAI, precum și celorlalți parteneri publici și privați cu care a interacționat și care au sprijinit acest demers”, mai transmite MAI.

“Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaților, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susținut eforturile desfășurate. De asemenea, mulțumește tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniștrilor de interne austriac și bulgar, Comisiei Europene, președinției spaniole, colegilor miniștrii din Consiliul JAI, precum și celorlalți parteneri publici și privați cu care a interacționat și care au sprijinit acest demers”, mai transmite MAI.

Discuțiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după data de 23 August 2023, după întâlnirea dintre ministrul român de Interne și ministrul austriac de Interne și au fost continuate constant între cei doi miniștri pe parcursul lunilor care au urmat. În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană (,,Air Schengen”) a României. În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului ,,Salzburg”, desfășurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuții între miniștrii de Interne român și bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de Interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu,  în data de 12 decembrie 2023. Cu ocazia trilateralei miniștrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părții române, au fost înregistrate și progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziția legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023. Cele trei părți au convenit continuarea discuțiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic și a genera condițiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. În urma contactelor și reuniunilor online care au urmat, cele trei părți au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023. Ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuții bilaterale, trilaterale și multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană și Președinția spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie a Consiliului UE, acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40h. În data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00h și 22.00h, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.

Comunicatul Consiliului UE

Statele membre ale UE au ajuns la un acord privind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Decizia a fost luată în unanimitate, în urma unei proceduri scrise.

“Sunt foarte mulțumit că, în 2024, controalele interne aeriene și maritime între Bulgaria și România și celelalte țări Schengen vor deveni de domeniul trecutului, după 12 ani de negocieri. Continuăm astfel să construim un spațiu de liberă circulație din ce în ce mai larg și mai puternic”, a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul spaniol de interne.

Începând cu 31 martie 2024, nu vor mai exista controale asupra persoanelor la frontierele interne aeriene și maritime ale UE între Bulgaria și România și celelalte țări din spațiul Schengen. Această dată corespunde cu schimbarea programului de iarnă/vară stabilit de Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA).

În urma acestui prim pas, Consiliul ar trebui să ia o altă decizie pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele interne terestre.

De la aderarea lor la UE, Bulgaria și România au aplicat părți din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperarea polițienească și utilizarea Sistemului de Informații Schengen.

În ceea ce privește celelalte părți ale acquis-ului Schengen, care includ ridicarea controalelor la frontierele interne și măsurile conexe, Consiliul decide în unanimitate cu privire la aplicarea acestora, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, dacă acestea îndeplinesc condițiile necesare.

Decizia integrală este disponibilă aici.

Ministerul austriac de Interne a anunțat sâmbătă finalizarea negocierilor pentru elaborarea unui text juridic obligatoriu privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen aerian, după discuțiile care au avut loc în această lună cu miniștrii de Interne din cele două țări. Decizia a fost salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Context

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil și aprobând, în schimb, intrarea Croației. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei, cerând monitorizări suplimentare din perspectiva securității frontierelor și a respectării statului de drept.

Pe parcursul anului 2023, după o perioadă în care România și-a rechemat ambasadorul de la Viena, discuțiile au continuat, iar Bucureștiul și Sofia au implementat proiecte-pilot în parteneriat cu Comisia Europeană pentru a demonstra, din nou, capacitatea celor două țări de a gestiona frontierele externe.

Deblocarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen vine ca urmare a unui roller-coaster politico-diplomatic în ultimele luni. La finele lunii septembrie, compromisul miniștrilor de interne din UE către un viitor acord pentru pactul de migrație și azil a creat “o atmosferă bună pentru temele de interes major ale României” și Bulgariei, în speță aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.

Deși la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 5 decembrie, tema aderării celor două țări la Schengen nu a fost supusă la vot, la o săptămână distanță, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

În mod concret, Karner a cerut Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

Ulterior, la o reuniune a Forumului Salzburg, care reunește miniștrii de interne din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Austria, Bulgaria și România, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu (PNL) a precizat că discuțiile cu Austria și instituțiile UE sunt îndreptate în direcția obținerii unui rezultat concret în luna decembrie.

 

Subiectul a ajuns și la cel mai înalt nivel, în marja summitului Consiliului European din 14-15 decembrie de la Bruxelles. Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire informală cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, dar a apreciat că acest obiectiv “rămân complicat” şi că în acest dosar “mai e mult de negociat”, neexcluzând posibilitatea unui Consiliu JAI extraordinar. Șeful statului a adoptat o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.

În marja summit-ului european de la Bruxelles, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și premierul țării care asigură președinția Consiliului UE, spaniolul Pedro Sanchez, au reafirmat că instituțiile europene vor lucra până în ultima clipă pentru primirea României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Un semnal de optimism a apărut și după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Spania, și Parlamentul European au ajuns pe 20 decembrie la un acord calificat drept “istoric” de președinta Comisiei Europene privind Pactul pentru migrația și azilul, o înțelegere considerată crucială pentru viitorul UE și importantă pentru alte dosare precum extinderea spațiului Schengen cu România și cu Bulgaria, având în vedere opoziția Austriei în acest sens.

În acest siaj și-a făcut loc și modificarea de poziție din partea Olandei, care a decis, la nivel guvernamental și parlamentar, să sprijine și intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, lăsând Austria în postura singurei țări care se mai opunea extinderii spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Frankfurt va găzdui noua agenție a UE pentru combaterea spălării banilor. AMLA va asigura respectarea regulilor financiare europene

Published

on

© European Council

Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns joi la un acord cu privire la sediul agenției europene pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, desemnată sub acronimul AMLA, informează comunicatul oficial.

AMLA va avea sediul la Frankfurt și își va începe activitatea la jumătatea anului 2025. Aceasta va avea peste 400 de angajați.

Având atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

Frankfurt a învins concurenţa din partea oraşelor Paris, Bruxelles, Madrid, Dublin, Riga, Vilnius, Viena şi Roma pentru a găzdui nouă entitate. Ea va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte, scrie Agerpres.

Comisia Europeană salută acordul dintre Parlamentul European și Consiliu privind stabilirea sediului AMLA la Frankfurt. Este pentru prima dată când colegiuitorii convin împreună asupra locației sediului unei agenții descentralizate. Reprezentanții Parlamentului și ai Consiliului au votat împreună cu același număr de voturi în cadrul unei reuniuni interinstituționale la sediul Consiliului.

În ceea ce privește amplasarea autorității, Consiliul și Parlamentul au colaborat pentru a asigura un proces de selecție transparent, corect și echitabil pentru toți candidații.

În 2021, statele membre au convenit înfiinţarea unei agenţii dedicate coordonării eforturilor de combatere a spălării banilor în UE, după ce sancţionarea de către autorităţile naţionale s-a dovedit a fi de durată şi inconsecventă.

Luna trecută, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la anumite elemente ale pachetului de măsuri împotriva spălării banilor, care vizează protejarea cetățenilor UE și a sistemului financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a stabilit mandatul de negociere pentru prelungirea cu un an a suspendării taxelor de import și a cotelor pentru exporturile Ucrainei și R. Moldova către UE

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au convenit miercuri mandatul de negociere al Consiliului UE cu privire la propunerile legislative care vizează reînnoirea pentru încă un an a suspendării taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene și moldovenești către UE.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, propunerea privind măsurile comerciale autonome pentru Ucraina vizează reînnoirea suspendării taxelor de import și a cotelor pentru încă un an (de la 6 iunie 2024 la 5 iunie 2025), consolidând în același timp protecția pentru produsele agricole sensibile, prin consolidarea măsurilor de salvgardare deja incluse în actualul Regulament (UE) 2023/1077 și prin includerea unei noi măsuri de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile.

Propunerea privind măsurile comerciale autonome pentru Republica Moldova vizează reînnoirea suspendării taxelor de import și a contingentelor pentru încă un an (de la 25 iulie 2024 la 24 iulie 2025), consolidând în același timp protecția pentru produsele agricole sensibile, prin consolidarea măsurilor de salvgardare deja incluse în actualul regulament (UE) 2023/1524.

Prin reînnoirea acestor măsuri, UE va continua să sprijine și să încurajeze fluxurile comerciale dinspre Ucraina către UE și restul lumii și va contribui la crearea condițiilor pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale care să conducă la integrarea treptată a Ucrainei pe piața internă a UE.

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra capacității Republicii Moldova de a face comerț cu restul lumii.

Reînnoirea acestor măsuri va contribui la menținerea condițiilor necesare pentru a permite Moldovei să își continue relațiile comerciale cu UE și cu restul lumii prin intermediul UE.

La 31 ianuarie 2024, Comisia Europeană a înaintat Consiliului cele două propuneri de reînnoire a suspendării taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene și moldovenești către UE pentru încă un an.

Comitetul Reprezentanților Permanenți a aprobat textul propunerii Comisiei fără nicio modificare, în vederea ajungerii la un acord în primă lectură cu Parlamentul European.

Comisia pentru comerț internațional (INTA) a Parlamentului European intenționează să organizeze un vot cu privire la propunere în cadrul reuniunii sale din 7 martie 2024. Parlamentul European își propune să adopte poziția în primă lectură în cadrul uneia dintre sesiunile sale plenare din aprilie 2024.

Regulamentele trebuie apoi adoptate de Consiliu, semnate de reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European și publicate în Jurnalul Oficial, înainte de a intra în vigoare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

Published

on

© European Union 2023

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere președinție a Uniunii Europene din toate timpurile”, a subliniat marți, la Bruxelles, ministrul de externe al acestei țări, Peter Szijjarto, care a ținut să adauge că negocierile de aderare se vor concentra pe ”prestația reală” a țărilor candidate, și nu pe ”înclinarea în fața presiunii politice”, anunță MTI, conform Agerpres.

La 1 iulie, Belgia va preda Ungariei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va exercita timp de șase luni ce se anunță încărcate, în contextul reconfigurării funcțiilor politice la vârful instituțiilor UE și a Parlamentului European, după alegerile europarlamentare care vor avea loc în la începutul lunii iunie.

”Nu vom permite ca procesul de aderare al anumitor ţări să fie legat în mod artificial de al altora. Nu vom permite ca procesul de aderare al vreunei ţări cu rezultate mai bune să fie luat ostatic de al celor ce rămân în urmă”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă desfăşurată după reuniunea Consiliului de asociere UE-Georgia.

Într-o referire la Ucraina, acesta a evidențiat că o țară candidată care se află în război nu va constitui un merit în timpul negocierilor de aderare și a atras atenția că UE nu trebuie să importe niciun conflict militar.

În viziunea sa, extinderea ar trebui să fie despre creşterea posibilităţii de stabilitate şi progres paşnic dincolo de teritoriul actual al UE şi nu despre a aduce ameninţarea unui război în interiorul UE.

Peter Szijjarto a afirmat că preşedinţia ungară a Consiliului UE va dori să ajute pe Serbia să deschidă noi capitole de negociere, pe Muntenegru să închidă mai multe capitole şi pe Bosnia, Georgia şi Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare.

”UE are nevoie de noi state membre care pot aduce impulsul şi prospeţimea atât de necesare, precum ţările din Balcanii de Vest, Georgia sau Moldova”, a declarat Szijjarto.

Pe fondul războiului ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea Uniunii Europene a revenit în vârful priorităților Uniunii Europene, ultima țară care s-a alăturat UE fiind Croația, în 2013, în urmă cu mai bine de un deceniu.

Nevoia de a lărgi familia europeană a fost evocată și de președintele Klaus Iohannis cu ocazia discursului susținut în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii ”Aceasta este Europa”, argumentând că o Uniune Europeană mai mare o va face mai atractivă pe plan extern.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA7 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA7 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA19 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending