Connect with us

CONSILIUL UE

Oficial: Consiliul UE a adoptat, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aderarea României și Bulgariei cu frontierele aeriene și navale la Schengen, anunță Ministerul Afacerilor Interne

Published

on

© European Union 2023 De la stânga la dreapta: Ylva JOHANSSON (comisar european pentru afaceri interne, COMISIA EUROPEANĂ), Margaritis SCHINAS (comisarul european pentru promovarea modului de viață european, COMISIA EUROPEANĂ), Marian-Cătălin PREDOIU (viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, România ), Iulia Matei (reprezentant permanent al României la UE)

Consiliul Uniunii Europene a adoptat sâmbătă seară, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, o decizie salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

“Statele membre ale UE au ajuns la un acord privind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Decizia a fost luată în unanimitate, în urma unei proceduri scrise”, a transmis și Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comunicatul MAI

De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră.

Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere și combaterea migrației ilegale, precum și aplicarea Regulamentului Dublin.

România aplică deja măsurile sus menționate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conține obligații noi pentru România.

Decizia Consiliului UE este însoțită de două declarații politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria și alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere și de aplicare a Regulamentului Dublin, precum și angajamentul politic de a continua în 2024 discuțiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.

Atât Decizia Consiliului UE, cât și declarațiile politice care o însoțesc, reflectă acordul politic la care Austria, România și Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023.

“Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaților, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susținut eforturile desfășurate. De asemenea, mulțumește tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniștrilor de interne austriac și bulgar, Comisiei Europene, președinției spaniole, colegilor miniștrii din Consiliul JAI, precum și celorlalți parteneri publici și privați cu care a interacționat și care au sprijinit acest demers”, mai transmite MAI.

“Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaților, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susținut eforturile desfășurate. De asemenea, mulțumește tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniștrilor de interne austriac și bulgar, Comisiei Europene, președinției spaniole, colegilor miniștrii din Consiliul JAI, precum și celorlalți parteneri publici și privați cu care a interacționat și care au sprijinit acest demers”, mai transmite MAI.

Discuțiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după data de 23 August 2023, după întâlnirea dintre ministrul român de Interne și ministrul austriac de Interne și au fost continuate constant între cei doi miniștri pe parcursul lunilor care au urmat. În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană (,,Air Schengen”) a României. În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului ,,Salzburg”, desfășurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuții între miniștrii de Interne român și bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de Interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu,  în data de 12 decembrie 2023. Cu ocazia trilateralei miniștrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părții române, au fost înregistrate și progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziția legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023. Cele trei părți au convenit continuarea discuțiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic și a genera condițiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. În urma contactelor și reuniunilor online care au urmat, cele trei părți au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023. Ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuții bilaterale, trilaterale și multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană și Președinția spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie a Consiliului UE, acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40h. În data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00h și 22.00h, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.

Comunicatul Consiliului UE

Statele membre ale UE au ajuns la un acord privind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Decizia a fost luată în unanimitate, în urma unei proceduri scrise.

“Sunt foarte mulțumit că, în 2024, controalele interne aeriene și maritime între Bulgaria și România și celelalte țări Schengen vor deveni de domeniul trecutului, după 12 ani de negocieri. Continuăm astfel să construim un spațiu de liberă circulație din ce în ce mai larg și mai puternic”, a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul spaniol de interne.

Începând cu 31 martie 2024, nu vor mai exista controale asupra persoanelor la frontierele interne aeriene și maritime ale UE între Bulgaria și România și celelalte țări din spațiul Schengen. Această dată corespunde cu schimbarea programului de iarnă/vară stabilit de Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA).

În urma acestui prim pas, Consiliul ar trebui să ia o altă decizie pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele interne terestre.

De la aderarea lor la UE, Bulgaria și România au aplicat părți din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperarea polițienească și utilizarea Sistemului de Informații Schengen.

În ceea ce privește celelalte părți ale acquis-ului Schengen, care includ ridicarea controalelor la frontierele interne și măsurile conexe, Consiliul decide în unanimitate cu privire la aplicarea acestora, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, dacă acestea îndeplinesc condițiile necesare.

Decizia integrală este disponibilă aici.

Ministerul austriac de Interne a anunțat sâmbătă finalizarea negocierilor pentru elaborarea unui text juridic obligatoriu privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen aerian, după discuțiile care au avut loc în această lună cu miniștrii de Interne din cele două țări. Decizia a fost salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Context

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil și aprobând, în schimb, intrarea Croației. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei, cerând monitorizări suplimentare din perspectiva securității frontierelor și a respectării statului de drept.

Pe parcursul anului 2023, după o perioadă în care România și-a rechemat ambasadorul de la Viena, discuțiile au continuat, iar Bucureștiul și Sofia au implementat proiecte-pilot în parteneriat cu Comisia Europeană pentru a demonstra, din nou, capacitatea celor două țări de a gestiona frontierele externe.

Deblocarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen vine ca urmare a unui roller-coaster politico-diplomatic în ultimele luni. La finele lunii septembrie, compromisul miniștrilor de interne din UE către un viitor acord pentru pactul de migrație și azil a creat “o atmosferă bună pentru temele de interes major ale României” și Bulgariei, în speță aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.

Deși la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 5 decembrie, tema aderării celor două țări la Schengen nu a fost supusă la vot, la o săptămână distanță, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

În mod concret, Karner a cerut Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

Ulterior, la o reuniune a Forumului Salzburg, care reunește miniștrii de interne din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Austria, Bulgaria și România, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu (PNL) a precizat că discuțiile cu Austria și instituțiile UE sunt îndreptate în direcția obținerii unui rezultat concret în luna decembrie.

 

Subiectul a ajuns și la cel mai înalt nivel, în marja summitului Consiliului European din 14-15 decembrie de la Bruxelles. Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire informală cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, dar a apreciat că acest obiectiv “rămân complicat” şi că în acest dosar “mai e mult de negociat”, neexcluzând posibilitatea unui Consiliu JAI extraordinar. Șeful statului a adoptat o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.

În marja summit-ului european de la Bruxelles, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și premierul țării care asigură președinția Consiliului UE, spaniolul Pedro Sanchez, au reafirmat că instituțiile europene vor lucra până în ultima clipă pentru primirea României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Un semnal de optimism a apărut și după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Spania, și Parlamentul European au ajuns pe 20 decembrie la un acord calificat drept “istoric” de președinta Comisiei Europene privind Pactul pentru migrația și azilul, o înțelegere considerată crucială pentru viitorul UE și importantă pentru alte dosare precum extinderea spațiului Schengen cu România și cu Bulgaria, având în vedere opoziția Austriei în acest sens.

În acest siaj și-a făcut loc și modificarea de poziție din partea Olandei, care a decis, la nivel guvernamental și parlamentar, să sprijine și intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, lăsând Austria în postura singurei țări care se mai opunea extinderii spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat o declarație prin care își propun ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii critice de telecomunicații și de conectare digitală

Published

on

© EU2024BE

Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.

“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.

Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.

Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.

Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.

Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.

Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor

Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.

Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.

Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.

Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.

“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.

“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.

“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Undă verde pentru directiva UE privind recuperarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni. Statele UE trebuie să o includă în legislația națională în 30 luni

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri un act legislativ care stabilește norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni în legătură cu o gamă largă de infracțiuni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva va pune la dispoziția statelor membre mecanisme mai eficiente de luptă împotriva criminalității organizate și a profiturilor ilegale asociate. De asemenea, va obliga țările UE să se asigure că autoritățile dispun de resursele de care au nevoie pentru activitățile lor. Normele se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării sancțiunilor.

Indisponibilizare și confiscare

Statele membre vor trebui să permită indisponibilizarea bunurilor și, în cazul unei condamnări definitive, confiscarea instrumentelor și a produselor provenite dintr-o infracțiune. În plus, acestea vor trebui să adopte norme care să le permită să confiște bunuri a căror valoare corespunde produselor infracțiunii.

În cazul în care active sau bunuri de o valoare echivalentă sunt transferate unui terț, și confiscarea acestora trebuie să fie posibilă dacă terțul știa sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziției a fost evitarea confiscării.

Noile norme vor permite, de asemenea, statelor membre să confiște averile nejustificate în cazul în care bunurile respective sunt legate de un act săvârșit prin intermediul unei organizații criminale și generează beneficii economice substanțiale.

Birourile de recuperare și gestionare a activelor

Birourile de recuperare a activelor, responsabile cu cooperarea transfrontalieră, vor fi consolidate. Acestea vor sprijini autoritățile naționale și Parchetul European în investigațiile privind urmărirea activelor. Birourile vor avea acces la bazele de date și registrele relevante pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Birourile de gestionare a activelor vor fi desemnate de statele membre și vor gestiona direct bunurile indisponibilizate sau confiscate sau vor oferi sprijin altor organisme competente. Noul act legislativ prevede, de asemenea, vânzarea bunurilor indisponibilizate, în anumite condiții și chiar înainte de confiscarea definitivă, de exemplu dacă acestea sunt perisabile.

Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție 30 de luni pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională.

Potrivit datelor Europolului, organizațiile criminale obțin venituri estimate că se ridică la cel puțin 139 de miliarde EUR pe an.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat directiva prin care, până în 2030, toate clădirile noi vor avea emisii zero de gaze cu efect de seră. Până în 2050, toate clădirile din UE vor avea emisii zero

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EC

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri în mod oficial o directivă revizuită privind performanța energetică a clădirilor, actul legislativ urmând a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a sărăciei energetice în UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În prezent, clădirile reprezintă peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Conform noilor norme, până în 2030, toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050 parcul de clădiri din UE ar trebui să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Pentru clădirile nerezidențiale, directiva revizuită introduce standarde minime de performanță energetică care garantează că aceste clădiri nu depășesc cantitatea maximă specificată de energie primară sau finală pe care o pot utiliza anual pe m2. Conform noilor norme, în 2030, toate clădirile nerezidențiale vor fi peste 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar până în 2033 peste 26% din clădirile cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește performanța energetică. Acest lucru va duce la o eliminare treptată a clădirilor nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

Statele membre pot alege să excepteze anumite clădiri specifice de la aceste norme, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult sau clădirile deținute de forțele armate.

Statele membre se vor asigura, de asemenea, că media consumului de energie primară a clădirilor rezidențiale va fi redusă cu 16% în 2030 și cu 20-22% în 2035. Cel puțin 55% din reducerea consumului de energie va fi realizată prin renovarea celor 43% dintre clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

În eforturile lor de renovare, statele membre vor pune în aplicare măsuri de asistență tehnică și de sprijin financiar, cu accent pe gospodăriile vulnerabile.

Pentru a decarboniza sectorul clădirilor, planurile naționale de renovare a clădirilor vor include o foaie de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Noile norme vor asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care fac obiectul unor lucrări de renovare care necesită o autorizație.

De asemenea, acestea vor prevedea o infrastructură de mobilitate durabilă, inclusiv puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice în interiorul sau lângă clădiri, pre-cabluri sau conducte pentru a găzdui infrastructura viitoare și locuri de parcare pentru biciclete.

Directiva urmează să fie semnată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională. Comisia va revizui directiva până în 2028, în lumina experienței dobândite și a progreselor înregistrate în timpul punerii sale în aplicare.

La 15 decembrie 2021, Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Directiva existentă, revizuită ultima dată în 2018, stabilește cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor noi și a clădirilor existente care sunt în curs de renovare. Aceasta stabilește o metodologie pentru calcularea performanței energetice integrate a clădirilor și introduce o certificare a performanței energetice a clădirilor.

Directiva revizuită este esențială pentru îndeplinirea principiului “eficiența energetică pe primul loc”, așa cum se subliniază în Strategia valului de renovare, care a fost publicată de Comisia Europeană în octombrie 2020.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
SCHENGEN40 seconds ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA14 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.15 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA16 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE17 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO18 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

ROMÂNIA16 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending