Cea de-a treia rundă de înscrieri WiFi4EU se deschide pe 19 septembrie, 2019, 14:00 ora României.

Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, Comisia Europeană va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi deschisă până la data de 20 septembrie 2019, 18:00 ora României, potrivit comunicatului oficial remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul celui de-al treilea apel, următoarele municipalitățile (sau administrații locale echivalente) și entitățile își pot depune candidatura pentru a participa la inițiativa WiFi4EU. Acestea fiind convenite cu fiecare țară participantă (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale). Întreaga listă aici.

Pentru a fi eligibil pentru un voucher în valoare de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Voucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice. 

Comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, a declarat : ,,Îmi face o mare plăcere să anunț deschiderea celei de-a treia runde de înscrieri în cadrul inițiativei WiFi4EU. Cu aproape 6.000 de acorduri de granturi deja semnate, e îmbucurător să vezi beneficiile imediate pe care le are inițiativa asupra cetățenilor noștri.”

Prima serie WiFi4EU, care a avut loc în noiembrie 2018, a avut succes enorm, cu peste 13.000 de municipalități înregistrate și 2.800 de bonuri acordate. În cadrul celei de-a doua runde din aprilie 2019 au fost depuse peste 10.000 de candidaturi pentru 3.400 de vouchere. 98 % dintre aceste vouchere au fost date în primele 60 de secunde de la lansarea apelului.

Detalii:

Proiectul WiFi4EU se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 de state membre, precum și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii în ordinea înscrierilor, asigurând respectarea echilibrului geografic. Primele două apeluri WiFi4EU. Pentru mai multe informații consultați pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri și un factsheet.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a justificat luni, din nou, alegerea sa pentru crearea unui portofoliu intitulat ”protejarea modului nostru de viață european”, deși acest lucru a fost puternic criticat de mai mulți eurodeputați, iar Marine Le Pen, liderul extremei de dreapta din Franța, a anumit acest portofoliu drept ”o victorie ideologică”.

”Am văzut puteri străine interferând în alegerile noastre. Și am văzut populiști cu sloganuri naționaliste ieftine care încearcă să ne destabilizeze din interior. Nu ar trebui să permitem acestor forțe să deturneze modul nostru de viață european. Ei vor ca acest lucru să însemne exact opusul”, a scris von der Leyen într-un editorial intitulat ”Ce înțeleg eu prin modul nostru de viață european” și apărut luni în mai multe publicații europene, scrie Politico Europe.

Decizia Ursulei von der Leyen de a crea un astfel de portofoliu a fost întâmpinată cu asperitate din partea membrilor Parlamentului European. Principalele nemulțumiri vizează denumirea acestei poziții de vicepreședinte ”protejarea modului de viață european”, o denumire politică care înglobează trei domenii: (1) abilități, educație și integrare, (2) migrație și (3) uniune a securității. Acesta urmează a fi încredințat lui Margaritis Schinas, un fost eurodeputat din Grecia, funcționar european cu o lungă experiență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker.

Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană, acesta transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Critici privind această chestiune au venit din partea lui Ska Keller, co-liderul grupului Verzilor din Parlamentul European, lui Claude Moraes, fost președinte al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, dar și din partea lui Karima Delli, președintele Comisiei pentru transport.

Delli, un eurodeputat francez din partea Verzilor, a precizat că o majoritate a eurodeputaților doresc să îi transmită o scrisoare Ursulei von der Leyen pentru a-i solicita să modifice denumirea portofoliului lui Schinas.

Ulterior, într-un interviu acordat Euronews, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nu îi place ideea de a face o legătură între migrație și ”modul de viață european”.

În editorialul publicat luni, Ursula von der Leyen a admis că ”expresiile contează”.

”Recunosc asta. Pentru unii, modul de viață european este un termen încărcat politic. Dar nu putem și nu trebuie să îi lăsăm pe alții să ne ia limbajul: și asta este o parte a cine suntem”, a scris președinta aleasă a Comisiei.

”Ar trebui să fim mândri de modul nostru de viață european în toate formele și dimensiunile sale și ar trebui să-l păstrăm, să-l protejăm și să-l alimentăm în mod constant. Acesta este motivul pentru care a fost unul dintre cele șase principii directoare din orientările mele politice, care au primit sprijinul Parlamentului European din iulie”, a completat ea.

În final, von der Leyen a menționat că „modul de viață european a venit la un preț și un sacrificiu extraordinar”, adăugând că ”nu ar trebui niciodată să fie luat de la sine – nu este nici un dat, nici o garanție. Dovada acestui fapt este că modul nostru de a trăi este contestat în fiecare zi – atât de anti-europeni, cât și de cei din afară“.

Președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen a apărat și joi controversatul portofoliu al ”modului de viață european” din viitorul executiv european.

Într-un mesaj publicat pe Twitter în limbile engleză, franceză și germană, după ce apariția acestei terminologii în structura politică a Comisiei Europene a fost aspru criticată, von der Leyen a publicat prevederile articolului doi din Tratatul de la Lisabona, Tratatul Uniunii Europene, însoțite de comentariul ”modul de viață european”.

”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”, precizează articolul doi din Tratatul de la Lisabona.

Didier Reynders, ministrul afacerilor externe al Belgiei și comisarul desemnat pentru justiție în Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen, este anchetat de poliție pentru acuzații de corupție și spălare de bani, relatează Politico Europe, citând cotidianul belgian De Tijd.

Potrivit sursei citate, Reynders respinge acuzațiile care se referă la construcția clădirii ambasadei Belgia în Kinshasa, Congo.

Conform acuzațiilor împotriva lui Reynders, banii au fost primiți sau spălați prin cumpărarea de antichități și imobiliare, unele în tranzacții care implică paradisuri fiscale.

Reynders, un liberal francofon parte a familiei liberalilor europeni (ALDE/ Renew Europe) care, de asemenea, ocupă funcția de viceprim-ministru și ministru al apărării și a fos și ministru al Finanțelor, le-a spus jurnaliștilor: ”Nu știu absolut nimic despre nicio anchetă”.

Probele preliminare, anchetate de poliție și coordonate de un procuror, se adaugă celorlalte critici și suspiciuni cu privire la integritatea mai multor comisari desemnați pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței (Sylvie Goulard), României (Rovana Plumb) și Poloniei (Janusz Wojciechowski) sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. Atât Reynders, cât și Goulard, fac parte din familia liberală europeană – ALDE/ Renew Europe.

Controversele care planează asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței vizează o anchetă a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o ocupat-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. 

O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.