Președintele SUA Joe Biden a aprobat oficial, miercuri, trimiterea de trupe americane în Europa de Est, inclusiv în România, iar Pentagonul a anunțat că trupele vor fi dislocate “în următoarele zile”, în țara noastră urmând să sosească 1.000 de militari americani, pe fondul tensiunilor de securitate cu Federația Rusă și a riscului unei ofensive militare ruse în Ucraina.
Circa 2.000 de militari americani vor fi desfăşuraţi din SUA în Polonia şi Germania, iar din Germania vor fi repoziţionaţi în România circa 1.000 de militari din cadrul batalionului de infanterie ”Stryker”, a anunțat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă, prezentând și o fișă informativă în acest sens.
Oficialul american a indicat că cei 1000 de soldați care vor fi dislocați în România se alătură celor 900 de militari americani care se află deja în țara noastră.
“Statele Unite vor trimite trupe în Polonia, Germania și România. Aceste trupe nu sunt permanente, vor asigura o apărare robustă aliaților. 1.000 de soldați din Germania vor fi trimiși în România în zilele următoare. Este o unitate Stryker, de cavalerie mecanizată care e menită să fie dislocată rapid și să se miște iute odată ce e pornită. Va suplimenta cei circa 900 de militari americani ce sunt în prezent în România (…) Aceștia vor descuraja eventuale agresiuni în statele aliate”, a precizat John Kirby.
El a subliniat că dislocarea trupelor în România s-a făcut la invitația părții române și că a existat o discuție între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și ministrul român Vasile Dîncu: “Această dislocare vine la solicitarea oficialilor români”.
Un pre-anunț în acest sens a fost făcut miercuri la prânz de președintele Klaus Iohannis. Aflat în vizită la Baza Aeriană din Câmpia Turzii, șeful statului a afirmat că actualul context de securitate de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice confirmă necesitatea unei prezenţe mai consistente a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre şi “vor urma curând anunţuri concrete în acest sens”.
Recent, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, subliniind că SUA au o obligație sacră de a apăra aceste țări
Poziția sa a fost reafirmată pe 29 ianuarie. “Voi trimite în curând trupe americane în Europa de Est şi în ţările NATO”, a spus Biden.
Pentagonul a anunțat deja că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.
Un atac pe scară largă al Moscovei în Ucraina ar avea consecinţe “îngrozitoare” pentru poporul ucrainean, dar conflictul “nu este inevitabil”, au estimat vinerea trecută şefi militari americani, avertizând că, în prezent, Rusia are amplasate la frontierele Ucrainei suficiente forţe pentru o invazie.
Președintele Klaus Iohannis a solicitat încă de săptămâna trecută, după o ședință CSAT consacrată situației de pe flancul estic și din regiunea extinsă a Mării Negre, creșterea prezenței militare a NATO pe teritoriul României pe fondul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia, precizând că țara noastră este gata să găzduiască o prezență militară aliată crescută.
Apoi, șeful Pentagonului a discutat cu ministrul român al apărării Vasile Dîncu despre “consolidarea flancului estic al NATO” pe fondul tensiunilor cu Rusia.
Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. De asemenea, Germania a decis să trimită avioane de luptă la Marea Neagră pentru a se alătura misiunilor de poliție aeriană asigurate de Italia.
Ca parte a discuțiilor aflate în desfășurare între Rusia, pe de o parte, și SUA și NATO, pe de altă parte, diplomaţia rusă insistă asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt, iar mesaje de sprijin pentru România au venit și din partea ambasadorilor Germaniei și Statelor Unite la București.
Între timp, Moscova și-a întețit retorica prin vocea președintelui Vladimir Putin. În prima sa reacție după ce SUA și NATO au răspuns la propunerile de securitate ale Moscovei, el a denunțat faptul că Occidentul ignoră îngrijorările Rusiei și a afirmat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, deși România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, a subliniat că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii. Mai mult,
Atât pe marginea propunerilor SUA și NATO, cât și în contextul unui răspuns pe care Moscova l-a trimis către cele două părți, secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut marți o convorbire telefonică, dar fără niciun progres notabil înregistrat.