Guvernul României face demersuri pentru o prezență cât mai activă a antreprenorilor români în Programul european Global Gateway ce își propune să stimuleze legăturile inteligente, curate și sigure în sectoarele digital, climatic, energetic și al transporturilor și să consolideze sistemele de educație, cercetare și sănătate din întreaga lume.

”Avem nevoie de voci românești care să reprezinte interesele mediului de afaceri la nivel european și mondial, iar acum avem o șansă în plus. România și antreprenorii români pot fi mai bine reprezentanți la nivel european prin intermediul noului instrument consultativ Business Advisory Group al programului Global Gateway, care va avea rolul de a propune realizarea de investiții în infrastructură ca parte a strategiei mondiale a Uniunii Europene pentru stabilirea de parteneriate economie. Bugetul Global Gateway, de aproximativ 300 de miliarde de euro, va fi gestionat de către Comisia Europeană în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și urmărește ca prin intermediul firmelor europene să pună bazele la nivel mondial a unor proiecte sustenabile, care au impact real și care contribuie la creșterea standardelor de viață pentru state mai puțin dezvoltate. Invit pe această cale capitalul românesc să se înscrie în cadrul Business Advisory Group”, a declarat George Agafiței, consilier de stat și coordonatorul național al Programului Global Gateway, conform unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru a sprijini mobilizarea deplină a sectorului privat și pentru a maximiza impactul și eficacitatea investițiilor Global Gateway, este în curs de înființare  un grup informal de experți al Comisiei, denumit Global Gateway Business Advisory Group. Prin intermediul acestui grup de experți, strategia Global Gateway va beneficia de perspectiva de afaceri pentru planificarea și implementarea acesteia.

Misiunea grupului va fi de a asista Comisia în consolidarea cooperării privind strategia Global Gateway și punerea în aplicare cu sectorul privat european într-un mod structurat.

Grupul va oferi o platformă pentru a discuta și a colecta feedback cu privire la orientările strategice ale Global Gateway. Acesta va colecta contribuții din partea reprezentanților sectorului privat cu privire la prioritățile, activitățile, provocările și oportunitățile acestora în sectoarele și regiunile acoperite de Global Gateway și va discuta punerea în aplicare a strategiei.

Comisia solicită candidaturi pentru selectarea membrilor grupului. Grupul va fi compus din până la 60 de membri și până la 10 observatori.

Membrii vor fi organizații din sectorul privat din UE, cu sediul în Uniunea Europeană și sub reglementarea UE. Organizațiile vor include companii de toate dimensiunile. Asociațiile comerciale și de întreprinderi din UE, precum și rețelele de întreprinderi înființate în UE, pot solicita, de asemenea, statutul de membru.

Instituțiilor financiare europene, cum ar fi Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, li se poate acorda statutul de observator prin invitație directă.

Membrii grupului sunt numiți de directorii generali ai Direcției Generale Parteneriate Internaționale (DG INTPA) și de Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR), după consultarea serviciilor asociate ale Comisiei, din rândul candidaților cu competențe în domeniile menționate în cererea de candidaturi și care au răspuns la cererea de candidaturi.

Cererile semnate trebuie transmise până joi, 20 aprilie 2023, la ora 14:00 cel târziu, la adresă de e-mail: ECGGBAG@ec.europa.eu.

La 1 decembrie 2021, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat Comunicarea comună privind Programul Global Gateway.

Parte din abordarea Team Europe, Global Gateway intenționează să stimuleze legăturile inteligente, curate și sigure în sectoarele digital, climatic, energetic și al transporturilor și să consolideze sistemele de educație, cercetare și sănătate din întreaga lume.

Finlanda și-a menținut poziția de ”cea mai fericită țară din lume” pentru al șaselea an consecutiv, conform clasamentului World Happiness Report, dat publicității luni, informează Deutsche Welle.

Raportul, care este întocmit de oameni de știință din Statele Unite și se bazează pe sondaje realizate de Institutul Gallup, întreabă un eșantion reprezentativ la nivel național de persoane cât de mulțumite sunt de viața lor.

Podiumul este completat de Danemarca și Islanda, urmate de Israel și Olanda, aflate pe locurile patru și cinci. Printre celelalte țări din top zece se numără Suedia, Norvegia, Elveția, Luxemburg și Noua Zeelandă.

Germania a coborât două poziții față de anul trecut, ajungând pe locul 16, în vreme ce Statele Unite, Regatul Unit și Franța s-au clasat pe locurile 15, 19 și, respectiv, 21. România se clasează pe locul al 24-lea, cu un scor de 6,589.

© World Happiness Report

Între timp, Afganistanul și Libanul au rămas cele mai nefericite două țări.

Raportul a identificat factorii care contribuie la evaluarea vieții, printre care ”venitul, sănătatea, faptul de a avea pe cine să te bazezi, sentimentul de libertate de a lua decizii importante în viață, generozitatea și absența corupției”.

Sănătatea mintală a fost evidențiată ca fiind o componentă cheie a bunăstării subiective și ”un factor de risc pentru sănătatea fizică și longevitatea viitoare”.

Raportul a subliniat faptul că orice persoană are dreptul la drepturile fundamentale ale omului fără discriminare, inclusiv dreptul la viață și libertate, dreptul de a nu fi supus sclaviei și torturii, libertatea de opinie și de exprimare și dreptul la muncă și educație.

În iulie 2012, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat ziua de 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii, care promovează ideea că ”urmărirea fericirii este un obiectiv uman fundamental”.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 20 martie, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care va avea loc la Bruxelles. În aceeași zi, ministrul Bogdan Aurescu va participa și la reuniunea comună a miniștrilor afacerilor externe și a miniștrilor apărării din statele membre UE, precum și la Conferința internațională a donatorilor în sprijinul populațiilor din Turcia și Siria, afectate de seismul din 6 februarie 2023, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Afaceri externe și apărare europeană

La CAE, miniștrii de externe europeni vor avea o discuție aprofundată cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și cu privire la implementarea Planului de Acțiune al UE pentru gestionarea consecințelor geopolitice ale agresiunii Rusiei, Dialogul Belgrad-Priștina, situația din Tunisia și evoluțiile din Iran.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei vor avea loc cu participarea, prin videoconferință, a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Ministrul Bogdan Aurescu va susține necesitatea menținerii unui sprijin multidimensional pentru Ucraina, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, cu accent pe furnizarea cât mai rapid posibil de echipament militar și instruire pentru armata ucraineană în cadrul Misiunii UE de asistență militară pentru Ucraina, exprimând susținere pentru noile măsuri pe această linie aflate în discuție la nivel european.

De asemenea, șeful diplomației române va exprima sprijin pentru consolidarea regimului de sancțiuni la adresa Rusiei, concomitent cu eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare. Va accentua importanța continuării eforturilor diplomatice în vederea izolării internaționale a statului agresor și continuarea demersurilor europene și a partenerilor like-minded către statele terțe, pentru a contracara narativul rus.

Ministrul Bogdan Aurescu va menționa acțiunile de sprijin desfășurate de România pentru Ucraina, inclusiv date actualizate cu privire la exportul de cereale ucrainene cu ajutorul țării noastre, care în prezent au ajuns la peste 14 milioane de tone.  

În context, ministrul de externe va face referiri la situația de securitate din Republica Moldova și acțiunile de destabilizare care vizează administrația pro-europeană și va încuraja statele membre să continue transmiterea de susținere pentru guvernul pro-european din Republica Moldova. În acest context, va solicita continuarea sprijinului UE pe multiple paliere pentru autoritățile de la Chișinău. De asemenea, va sublinia necesitatea creării unui nou regim de sancțiuni, propunere pe care ministrul Bogdan Aurescu a lansat-o la CAE din luna februarie 2023, care să vizeze persoanele responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, aspect la care România lucrează deja.

Dezbaterile referitoare la Iran au loc în contextul adoptării celui de-al șaselea pachet de sancțiuni în domeniul drepturilor omului, situației legate de proteste, cooperarea militară cu Federația Rusă în contextul agresiunii acesteia împotriva Ucrainei și programul nuclear. Ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul pentru o abordare fermă din partea UE pentru a menține presiunea asupra regimului de la Teheran și a determina modificarea conduitei acestuia.

În cadrul reuniunii comune a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării din statele membre UE, oficialii europeni vor evalua stadiul implementării Busolei Strategice, la un an de la adoptarea acesteia, precum și sprijinul necesar în continuare pentru Ucraina. Ministrul Bogdan Aurescu va saluta rezultatele implementării Busolei Strategice, inclusiv din perspectiva răspunsului la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și va sublinia necesitatea menținerii și consolidării sprijinului pentru Ucraina, precum și pentru Republica Moldova.

Conferința internațională a donatorilor în sprijinul Turciei și Siriei

De asemenea, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa și la Conferința internațională a donatorilor în sprijinul populațiilor din Turcia și Siria, afectate de seismul din 6 februarie 2023, care va prilejui coagularea acțiunii solidare a comunității internaționale, în vederea abordării crizei umanitare de proporții și a nevoilor de redresare și reconstrucție, pe fondul dezastrului natural care a afectat cele două state. În cadrul sesiunii dedicate anunțării angajamentelor financiare, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va afirma angajamentul constant al României pentru continuarea susținerii eforturilor umanitare, de ajutorare a populației afectate din cele două state și va anunța un nou pachet de asistență financiară din partea României în sprijinul celor două state puternic afectate de cutremure.