Connect with us

FONDURI EUROPENE

Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

Published

on

© Guvernul României

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

“Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. Am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere care înseamnă acum PNRR împărțit pe aproape 30 de capitole. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a anunțat ministrul Cristian Ghinea, într-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul de resort a subliniat că în perioada următoare toate aceste proiecte și documente vor fi publicate de Guvern pentru a putea fi consultate.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a punctat că în perioada următoare Comisia Europeană va evalua proiectele și va trimite observații, la o zi după ce prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat că documentul va fi evaluat de executivul european timp de două luni.

Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic așa. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă. Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai precizat Cristian Ghinea, planul fiind trimis la Bruxelles după ce a fost prezentat săptămâna trecută în plenul Parlamentului și a primit apoi susținerea președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Cristian Ghinea a anunţat săptămâna trecută că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sistemul informatic al Uniunii Europene pe 31 mai, iar pe 2 iunie documentul va fi publicat integral.

Această dată a fost avansată după ce România a ratat termenul inițial de depunere a PNRR-ului, data de 30 aprilie.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură. Ulterior, după o vizită la Bruxelles și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a anunțat că  România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

PNRR: România primește încă 1,94 miliarde de euro. Până acum, UE a virat României 3,79 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

România va primi joi o sumă de aproximativ 1,94 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 13% din valoarea totală a împrumutului de 14,9 miliarde de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, a informat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De asemenea, un anunț a fost făcut și de Comisia Europeană.

Această sumă de 1.942.479.890 euro aferentă prefinanțării din componenta de împrumut este virată odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut între Comisia Europeană și România privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

“Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Citiți și Nicolae Ciucă anunță înființarea unui departament de monitorizare și evaluare a proiectelor din PNRR. România a atins 18 din cele 21 de ținte stabilite în PNRR pentru acest an

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România va putea beneficia până în 2030 de investiții de peste 16 miliarde de euro prin PNRR și Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea sectorului energetic

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Guvernul României a analizat luni, 10 ianuarie, în cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare în valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice.

Premierul Nicolae Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

De asemenea, ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare în domeniul energiei până în 2030.

„Așa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar și cu privire la atingerea țintelor de decarbonizare asumate de România avem nevoie de investiții serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La ministerul Energiei s-a lucrat deja și avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar și scheme de finanțare. De exemplu, în luna martie intenționăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) și pentru producția de Hidrogen – achiziție de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanței de Urgență pentru stabilirea detaliilor ale Fondului pentru Modernizare. Există fonduri și am încredere că anul acesta și anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei și asigurarea securității energetice a României”, a declarat Virgil Popescu.

România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic – 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.

Potrivit comunicatului, Strategia Energetică Națională a României (SENR), elaborată în context european, conține obiective concrete, măsuri și linii de finanțare care se regăsesc în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice. 

Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondul de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă,, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non – ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectele SER:

  1. Asigurarea accesului la energie electrică și termină pentru toți consumatorii;
  2. Energie curată și eficiență energetică;
  3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
  4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
  7. România, furnizor regional de securitate energetică;
  8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC)

Pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie și climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan național integrat de energie și climă (PNIESC) pe 10 ani care să conțină modul în care acestea intenționează să abordeze 5 domenii:

  1.  Eficiență energetică;
  2.  Surse regenerabile;
  3.  Reducerea emisiilor cu gaze de seră;
  4.  Interconectări;
  5. Cercetare și inovare.

În ședința de Guvern din data de 4 octombrie 2021 a fost aprobat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030.

România își propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori.

Prin investiții, până în 2030 țara noastră trebuie să aibă capacități nete instalate de 5.1 GWh de solar și 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile.

Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea CEO și CEH, investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz. 

Finanțarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a României și PNIESC se vor face din fondurile din PNRR și Fondul pentru Modernizare.


Guvernul a aprobat pe 12 decembrie, prin ordonanță de urgență, Acordul de împrumut între Comisia Europeană și România, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aprobarea acestui acord va facilita disponibilizarea unei prefinanțări de 1,94 miliarde de euro.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe.

Intrarea în vigoare a Acordului și plata tranșei de prefinanțare vor completa prima tranșă de granturi din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, care a fost plătită României la începutul lunii decembrie.

Amintim că Guvernul României a adoptat în urmă cu două săptămâni și ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestui act normativ permitea nceperea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE a atras în 2021 fonduri europene în valoare de 1,5 miliarde euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a atras în 2021 fonduri europene în valoare de 1,5 miliarde euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„Este o realizare importantă în condițiile în care ținta inițială a fost de 728 milioane euro. Vrem ca în anul 2022 să încasăm de la Comisia Europeană, prin POIM, și mai mult: 1,8 miliarde euro. De altfel, am început noul an cu încredere și multă determinare. În această săptămână am semnat 19 noi contracte de finanțare pentru dotarea altor școli și spitale”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman. 

Citiți și: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a semnat 29 de noi contracte cu beneficiarii POIM, în valoare de 306,7 milioane de lei

Contractele semnate recent în cadrul POIM:

  1. Municipiul Turda – Consolidarea capacității a 6 unități de învățământ din municipiul Turda. Valoarea totală: 3.225.435 lei;
  2. Comuna Prundu Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud – Achiziționarea echipamente protecție, Liceul Radu Petrescu. Valoarea totală: 1.252.469 lei;
  3. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare. Valoarea totală : 1.419.843 lei;
  4. Școala Gimnazială Ion Dacian, comuna Saschiz, județul Mureș – Dotarea școlii cu echipamente de protecție medicale. Valoarea totală: 56.882 lei;
  5. Comuna Lipovăț, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice crizei sanitare. Valoarea totală: 257.449 lei;
  6. Colegiul Național Decebal, Deva – Protejarea sănătății elevilor și a personalului angajat. Valoarea totală: 711.032 lei;
  7. Școala Gimnazială, comuna Mateești, județul Vâlcea – Achiziția de produse și echipamente de protecție. Valoarea totală: 497.322 lei;
  8. Comuna Bogdana, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice pentru gestionarea crizei sanitare. Valoarea totală: 97.832 lei;
  9. Școala Gimnazială nr. 1, Belciugatele – Consolidarea capacității de a gestiona situația pandemică. Valoarea totală: 748.454 lei;
  10. Comuna Zăpodeni, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente sanitare specifice. Valoarea totală: 209.837 lei;
  11. Comuna Pădureni, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice. Valoarea totală: 170.904 lei;
  12. UAT Municipiul Brăila – Protejarea sănătății populației din municipiul Brăila. Valoarea totală: 1.186.414 lei;
  13. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasa Parascheva, județul Galați – Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare in cadrul spitalului Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasa Parascheva Galați și Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci. Valoarea totală: 29.641.195 lei;
  14. Municipiul Mediaș, județul Sibiu – Consolidarea capacității unităților de învățământ din județul Sibiu În vederea gestionării crizei sanitare. Valoarea totală: 6.090.933 lei;
  15. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava – Consolidarea capacității de gestionare sanitare la Universitatea Ștefan cel Mare. Valoarea totală: 1.419.843 lei;
  16. Municipiul Călărași – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare in unitățile de învățământ. Valoarea totală: 6.545.084 lei;
  17. Comuna Fântânele, județul Iași – Dotarea unităților de învățământ din Comuna Fântânele, Jud Iași cu echipamente specifice. Valoarea totală: 222.254 lei;
  18. Municipiul Vulcan – Dotarea unităților școlare din Municipiul Vulcan cu produse sanitare. Valoarea totală: 40.967 lei;
  19. UAT Municipiul Brăila – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare si protejarea populației. Valoarea totală: 1.186.414 lei.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.11 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA12 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA12 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending