Connect with us

FONDURI EUROPENE

Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

Published

on

© Guvernul României

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

“Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. Am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere care înseamnă acum PNRR împărțit pe aproape 30 de capitole. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a anunțat ministrul Cristian Ghinea, într-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul de resort a subliniat că în perioada următoare toate aceste proiecte și documente vor fi publicate de Guvern pentru a putea fi consultate.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a punctat că în perioada următoare Comisia Europeană va evalua proiectele și va trimite observații, la o zi după ce prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat că documentul va fi evaluat de executivul european timp de două luni.

Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic așa. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă. Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai precizat Cristian Ghinea, planul fiind trimis la Bruxelles după ce a fost prezentat săptămâna trecută în plenul Parlamentului și a primit apoi susținerea președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Cristian Ghinea a anunţat săptămâna trecută că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sistemul informatic al Uniunii Europene pe 31 mai, iar pe 2 iunie documentul va fi publicat integral.

Această dată a fost avansată după ce România a ratat termenul inițial de depunere a PNRR-ului, data de 30 aprilie.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură. Ulterior, după o vizită la Bruxelles și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a anunțat că  România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

România pregătește argumentele pentru a solicita Comisiei Europene ”mai mult timp pentru implementarea PNRR”. Sfârșitul lunii martie, termenul de depunere a celei de-a treia cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

România pregătește argumentele necesare pentru a solicita Comisiei Europene mai mult timp pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a anunțat ministrul Marcel Boloș, prezent la reuniunea extraordinară a Comitetului  Interministerial de Coordonare a PNRR, prezidată de prim-ministrul Nicolae Ciucă, ce a oferit prilejul de a analiza stadiul implementării acestuia după depunerea primelor două cereri de plată, informează Guvernul printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva  transmiterii următoarelor cereri de plată.

”Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 

Conform comunicatului mai sus amintit, peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR – prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată.

Guvernul anunță, în egală măsură, că vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea REPowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.

După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.

În discuțiile de marți, au fost discutate, de asemenea, aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, în contextul în care reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare  din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.

România se va înscrie în seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare și suntem în permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investițiilor care țin de REPowerEU, cât și de celelalte categorii de investiții din energie și creșterea capacității de producție a energie”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

”Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu  Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Boloș: În 2023, România are de atras peste 13 miliarde de euro bani europeni, prin politica de coeziune și prin PNRR

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

România are de atras, în anul 2023, peste 13 miliarde de euro din fondurile europene puse la dispoziția Bucureștiului, a afirmat marți ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, acesta făcând trimitere la analiza publicată de Reuters și care arată că economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina

“Suntem aici datorită reformelor vitale în domeniile tranziţiei verzi şi securităţii energetice, sănătăţii, educaţiei și infrastructurii de transport, precum şi în domeniul guvernanţei, care ne oferă perspective reale de a vorbi de stabilitate macroeconomică în România”, a scris Boloș, într-o postare pe Facebook.

“În 2023 avem de atras aproximativ 7,5 miliarde euro din Politica de Coeziune 2014-2020 și alți 6,3 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru cererile de plată III și IV. Sunt peste 13 miliarde de euro care vor ajuta Guvernul României să consolideze poziția României de actor cheie în regiune, dar și să confirme că putem oferi un grad crescut de siguranţă pentru investitori”, a continuat ministrul din partea PNL.

De altfel, premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Analiză Reuters: Ajutată de fondurile UE, economia României devine a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia

Published

on

Economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina, transmite Reuters într-o analiză citată de Agerpres.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% şi chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creştere de 0,7%, şi a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică şi o inflaţie accelerată.

Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace ţări din Europa, a redus decalajul care o separă de ţările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.

Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condiţiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare şi rezilienţă, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.


Citiți și 

16 ani de la aderarea României la UE. Premierul Nicolae Ciucă: 2022 a fost cel mai bun an din perspectiva valorificării fondurilor europene

Nicolae Ciucă: Guvernul și-a propus pentru 2023 depășirea sumei de 11,3 miliarde de euro absorbită din fonduri europene anul trecut


Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.

Progresele cu reformele în justiţie au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar.

“Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune”, a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

S&P, care la fel ca şi alte agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade, în aşteptarea reducerii deficitului fiscal, a spus că se aşteaptă ca România să facă un progres cu reformele convenite pentru a obţine fondurile europene.

Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari de peste graniţă au condus deja ca unii cetăţeni ungari să accepte locuri de muncă în zonele industrializate din vestul României.

De asemenea, companiile care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina în ţările vecine cu costuri reduse au făcut ca investiţiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE.

Un sondaj efectuat în 2022 de firma de consultanţă Ernst&Young arată că mai mult de jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România, în special în domeniile logistică şi lanţuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenţia de a investi.

“Suntem optimişti că investiţiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate şi de fondurile europene”, spune Alex Milcev, partener la E&Y Romania.

Deşi România nu are o agenţie unică de promovare a investiţiilor, oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului au declarat pentru Reuters că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina cu o valoare estimată la 705 milioane de euro.

Una din firmele care a decis să se relocheze în România este producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, care a anunţat că are de gând să investească 650 de milioane de euro pentru a construi o uzină la Oradea, o regiune din nord-vestul României.

În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 hour ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.4 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.5 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO17 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA17 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.22 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.23 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.23 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac1 day ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

NATO1 day ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO2 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending