Connect with us

FONDURI EUROPENE

Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

Published

on

© Guvernul României

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

“Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. Am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere care înseamnă acum PNRR împărțit pe aproape 30 de capitole. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a anunțat ministrul Cristian Ghinea, într-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul de resort a subliniat că în perioada următoare toate aceste proiecte și documente vor fi publicate de Guvern pentru a putea fi consultate.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a punctat că în perioada următoare Comisia Europeană va evalua proiectele și va trimite observații, la o zi după ce prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat că documentul va fi evaluat de executivul european timp de două luni.

Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic așa. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă. Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai precizat Cristian Ghinea, planul fiind trimis la Bruxelles după ce a fost prezentat săptămâna trecută în plenul Parlamentului și a primit apoi susținerea președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Cristian Ghinea a anunţat săptămâna trecută că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sistemul informatic al Uniunii Europene pe 31 mai, iar pe 2 iunie documentul va fi publicat integral.

Această dată a fost avansată după ce România a ratat termenul inițial de depunere a PNRR-ului, data de 30 aprilie.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură. Ulterior, după o vizită la Bruxelles și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a anunțat că  România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Nicolae Ciucă, la reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Toate ministerele trebuie să depună eforturile necesare pentru a implementa reformele asumate

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a convocat, într-o reuniune extraordinară, Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență. În cadrul reuniunii, au fost prezentate elementele de dialog cu Comisia Europeană realizate după depunerea de către țara noastră a primei cereri de plată aferente PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Cu același prilej, participanții au prezentat stadiul procedurilor de validare a jaloanelor și țintelor asumate pentru trimestrul I al acestui an. Totodată, a fost evaluat stadiul implementării măsurilor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor cu termen de realizare în trimestrul al doilea.

Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a cerut dinamizarea ritmului de lansare a apelurilor și ghidurilor de proiecte din PNRR.

„Guvernul a lansat deja o serie de programe de finanțare, în domenii precum dezvoltarea comunităților locale, educație, energie, cultură. Anul acesta, România are șansa de a folosi 10 miliarde de euro din PNRR, din prefinanțări și cereri de plată. Toate ministerele trebuie să depună eforturile necesare pentru a implementa reformele asumate, dar să și atragă banii europeni conform programărilor. Alături de programele operaționale și cele naționale, vom genera, astfel, mecanismul necesar dezvoltării economice și modernizării țării”, a declarat șeful Executivului.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene, pe 31 mai, prima cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Din această sumă, 2,03 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut. 

Din suma solicitată spre rambursare prin cererea de plată, România va încasa 2,56 miliarde euro, valoarea ce rezultă după deducerea prefinanțării primite până în prezent. Concret, din componenta de granturi va fi rambursată o sumă de 1,77 miliarde euro, iar din cea aferentă împrumuturilor 0,78 miliarde euro.

Comisia Europeană are o perioadă de două luni pentru verificarea cererii de plată, perioadă în care mai poate să solicite informaţii care consideră că mai sunt necesare pentru definitivarea verificărilor.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Proiectelor Europene: Au fost semnate zece noi contracte în valoare de 1,23 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale

Published

on

©mfe.gov.ro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță semnarea a 10 noi contracte de extindere a rețelei de distribuție a gazelor naturale în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, peste 46.000 de gospodării, agenți economici și instituții publice din 29 de unități administrativ teritoriale aflate în județele Suceava, Hunedoara, Olt, Bihor, Sibiu, Călărași și Constanța vor beneficia de serviciul public de distribuție a gazelor naturale, iar rețeaua de transport și distribuție va fi extinsă cu aproximativ 1000 km.

”Prin Programul Operațional Infrastructură Mare, comunitățile locale au acces la finanțare pentru proiecte esențiale de modernizare, din bani europeni. În zonele rurale ale României, lipsa accesului la utilități încă afectează atât calitatea vieții oamenilor, cât și nivelul de dezvoltare economică. Cele 10 contracte de finanțare semnate astăzi se adaugă celor deja încheiate recent pentru a oferi acestor comunități șansa de a reduce decalajele față de alte zone din România și față de alte țări europene. Mesajul nostru către autoritățile locale este acela de a valorifica la maximum această șansă de construi proiecte durabile pentru comunitățile lor, cu bani europeni”, a declarat Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Valoarea totală a contractelor semnate astăzi este de peste 783 milioane de lei, iar finanțările vor fi acordate prin axa prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale a Programului Operațional Infrastructură Mare.

În această lună au fost semnate alte 5 contracte în valoare de 457 milioane de lei pentru a asigura accesul la rețeaua de gaze a unor localități din județele Buzău, Giurgiu, Prahova, Hunedoara și Constanța. Astfel, valoarea cumulată a celor 15 contracte semnate se ridică la 1,23 miliarde lei.

Până la începutul lunii iunie 2022, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 5 miliarde euro în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România și alte opt state UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce pot afecta proiectele de infrastructură

Published

on

© Ministerul Transporturilor/Facebook

România și alte opt state membre UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce ar putea afecta proiectele de infrastructură.

”Într-un demers comun cu alte 8 state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia), am semnat astăzi o Declarație privind acțiunile la nivel european pentru finalizarea investițiilor în infrastructură. Vrem astfel să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate și rezilierea contractelor, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție”, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a detaliat că demersul urmărește să obțină sprijinul Comisiei Europene ”prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”.

”Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a rețelei TEN-T în termen și menținerea finanțării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate. Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție sau de lipsa/ întârzierea furnizării acestora”, a explicat Grindeanu.

Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale.

Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.

Aceasta stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

În ceea ce privește România, țara noastră va fi traversată de două din cele nouă coridoare de transport, principalele artere de transport ale Uniunii Europene:

  • Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră. O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane;
  • Coridorul ”Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee” cuprinde părți din fostul coridor al rețelei centrale ”Orient-Mediterana de Est” și din coridorul feroviar de transport de marfă ”Amber”. Acesta va dezvolta conexiuni de transport multimodal de la nordul la sudul frontierei estice a Uniunii Europene;
  • O conexiune feroviară între Budapesta și București, al cărei termen-limită intermediar este 2040. 

Continue Reading

Facebook

NATO3 mins ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G75 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending