FONDURI EUROPENE
Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”
Published
4 years agoon
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.
“Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. Am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere care înseamnă acum PNRR împărțit pe aproape 30 de capitole. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a anunțat ministrul Cristian Ghinea, într-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook.
Ministrul de resort a subliniat că în perioada următoare toate aceste proiecte și documente vor fi publicate de Guvern pentru a putea fi consultate.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene a punctat că în perioada următoare Comisia Europeană va evalua proiectele și va trimite observații, la o zi după ce prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat că documentul va fi evaluat de executivul european timp de două luni.
“Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic așa. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă. Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai precizat Cristian Ghinea, planul fiind trimis la Bruxelles după ce a fost prezentat săptămâna trecută în plenul Parlamentului și a primit apoi susținerea președintelui Klaus Iohannis.
Această dată a fost avansată după ce România a ratat termenul inițial de depunere a PNRR-ului, data de 30 aprilie.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură. Ulterior, după o vizită la Bruxelles și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a anunțat că România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.
Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.
Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.
În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta
Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice
Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic
Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România
Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean
Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile
FONDURI EUROPENE
Nicolae Ciucă i-a propus Ursulei von der Leyen extinderea PNRR: Dacă voi fi ales președinte, voi solicita prelungirea planului României cu cel puțin doi ani
Published
2 months agoon
October 17, 2024Corespondență din Bruxelles
Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat joi, la Bruxelles, că dacă va fi ales președinte al României va solicita prelungirea Planului Național de Redresare și Reziliență cu cel puțin doi ani, până în 2028, pentru ca România să poată atrage fondurile de aproape 30 de miliarde de euro.
Ciucă a participat joi la lucrările summitului Partidului Popular European înainte de Consiliul European de toamnă, unde România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, și pe agenda căruia se află și subiectul competitivității economice europene și a modelului european în acest sens. Liderul liberal a fost prezent la summitul PPE alături de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European.
Întrebat în cadrul unor declarații de presă despre discuții purtate cu oficialii europeni despre implementarea PNRR în România, Nicolae Ciucă a precizat că discuțiile au fost unele “de principiu”.
“În acest moment se discută politic nevoia de revedere a planurilor de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU ţinând cont de faptul că faţă de 2021 când a fost luată decizia pentru punerea în aplicare a acestor planuri, astăzi situaţia este total diferită şi în perioada următoare sunt mai multe ţări care solicită revederea anumitor ţinte şi jaloane şi România poate şi eu sunt convins că va face acest demers, cel puţin pentru mine ca lider al Partidului Naţional Liberal în calitate de candidat la Preşedinţie şi dacă voi reuşi să ajung să fiu ales de către români voi solicita inclusiv prelungirea termenului pentru PNRR cu cel puţin doi ani“, a declarat președintele PNL.
Întrebat suplimentar dacă este necesară o decizie în cadrul coaliției de guvernare, Ciucă a replicat: “Tocmai am anunţat în momentul de faţă o propunere politică foarte înţeleaptă, care poate fi analizată în coaliţie la stafful tehnic”.
Propunerea anunțată și asumată de Ciucă reprezintă un plan asumat și la nivelul Partidului Național Liberal, după ce prim-vicepreședintele formațiunii și eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) dincolo de anul 2026.
Precizările lui Ciucă legate de PNRR vin după ce Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă pentru 62 din cele 68 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, șase jaloane esențiale nu au fost îndeplinite, ceea ce ar putea duce la suspendarea parțială a plății, evaluată de PNL la 1,1 miliarde de euro.
Subiectul a generat o dispută politică între Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, liderul liberal amintind că în timpul mandatului său de premier au fost atrase 6,3 miliarde de euro, iar cel social-democrat precizând că lucrează inclusiv cu miniștrii din partea PNL pentru a corecta greșelile din trecut, menționând perioada mandatului lui Ciucă în fruntea Guvernului.
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu explică situația plății parțiale din cererea de plată 3 din PNRR: Comisia Europeană va transmite României calculul final asupra plății parțiale și diferenței din suma suspendată
Published
2 months agoon
October 16, 2024Comisia Europeană urmează să transmită României calculul final asupra plăţii parţiale pe care o efectuează din cererea de plată nr. 3 din PNRR şi pe diferenţă, suspendarea unei sume aferente celor şase jaloane considerate neîndeplinite sau parţial îndeplinite, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu.
“Ieri, Comisia Europeană a comunicat oficial României o evaluare parţial pozitivă asupra cererii de plată numărul 3, o cerere de plată care cuprinde jaloane şi ţinte aferente trimestrelor III şi IV 2022, respectiv Comisia ne informează că din totalul de 74 de jaloane şi ţinte câte a avut cererea de plată numărul 3, un număr de 68 de ţinte şi jaloane sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei, iar şase jaloane nu sunt îndeplinite în totalitate sau sunt parţial îndeplinite. Din această perspectivă, am anunţat şi în săptămânile trecute, dar acum avem o formalizare a acestei discuţii sau acestor anunţuri pe care le-am făcut, vom avea o plată parţială din cererea de plată numărul trei”, a declarat Adrian Câciu, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.
Câciu a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă pentru 62 din cele 68 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, șase jaloane esențiale nu au fost îndeplinite, ceea ce ar putea duce la suspendarea parțială a plății. Potrivit estimărilor, suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din cauza celor șase jaloane neimplementate este evaluată la 1,1 miliarde de euro, dar ministrul Câciu a refuzat orice speculații pe această temă.
În clarificările oferite, ministrul social-democrat a precizat că cererea de plată numărul 3 în valoare brută a fost de 2,7 miliarde de euro.
“Din această sumă, România deja a încasat 649 de milioane de euro, reprezentând prefinanţarea, odată cu prefinanţarea celorlalte cereri de plată pe care România le are la dispoziţie din întreaga derulare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmând ca într-o lună de zile, Comisia Europeană să ne transmită calculul corect sau final asupra plăţii parţiale pe care o efectuează şi pe diferenţă, suspendarea unei sume aferente celor şase jaloane considerate neîndeplinite sau parţial îndeplinite. Am văzut pe surse o serie de date, o serie inclusiv de sume, nu aş confirma sumele, ceea ce am ca certitudine este suma de la Transporturi, unde este vorba de 79 de milioane de euro ca suspendare. În rest, nu aş confirma aceste sume până când nu avem, dacă vreţi, decizia oficială a Comisiei Europene. Este şi un agreement, poate aţi văzut comunicarea Comisiei, comunicarea de evaluare pozitivă nu conţine date şi sumele referitoare la plata parţială, acestea urmând să fie finalizate în baza aprobării din cadrul Consiliului de Miniştri ai Finanţelor – ECOFIN, peste o lună de zile, după ce au fost validate de comitetele economice ale Comisiei “, a explicat Câciu.
Ministrul s-a referit şi la jaloanele rămase în discuţie, punând accent pe cel referitor la reducerea plafonului la microîntreprinderi, unde, a punctat el, decizia trebuie luată în cadrul coaliţiei de guvernare.
“Am avut o dezbatere amplă în acest an asupra jaloanelor în discuţie. Avem – şi n-aş intra în foarte multe detalii decât dacă este nevoie – competenţa de intrare în detalii revine totuşi miniştrilor de resort. Avem un jalon pe componenta de energie, pe partea de guvernanţă corporativă la companiile din energie, unde trebuie reluată procedura la un număr de 15 companii. Avem un jalon care se referă la microîntreprinderi, parte din reforma fiscală, care, dintr-o anumită perspectivă a Comisiei, a rămas parţial neîndeplinit, în sensul în care dânşii reclamă că plafonul de la microîntreprinderi ar trebui redus de la 500.000 euro undeva la 88.500, cât este plafonul de TVA potrivit directivei TVA. Aici deja am anunţat, a anunţat şi domnul prim-ministru, şi facem încă o dată acest anunţ – că este, din punctul nostru de vedere, nevoie de o decizie politico-economică, la care să participe toată clasa politică, inclusiv cei care au trecut în PNRR eliminarea facilităţilor la microîntreprinderi, dar şi mediul economic, pentru a face o analiză asupra impactului economic asupra acestei decizii versus impactului economic dacă România renunţă la banii aferenţi acestui jalon”, a mai declarat Câciu.
FONDURI EUROPENE
Numărul unic național 119, destinat copiilor, se modernizează cu fonduri europene
Published
2 months agoon
October 1, 2024Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) dezvoltă un proiect de modernizare din fonduri europene a numărului unic național 119 destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, se arată într-un comunicat.
Proiectul „Sistem Next Generation 119” va presupune dezvoltarea și modernizarea instrumentelor digitale de alertare, identificare și intervenție pentru copii, asociate numărului unic național 119, număr destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului.
Proiectul se implementează în perioada septembrie 2024 – februarie 2027 și este cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, P2.Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri. Valoarea totală a contractului de finanțare este de 66.874.370,41 lei.
„Vorbim despre un proiect de importanță națională, implementat de ANPDCA în colaborare cu STS, menit să îmbunătățească protecția și sprijinul oferite copiilor din România. Obiectivul principal îl reprezintă facilitarea accesului pentru toți copiii care au nevoie de sprijin și ajutor atât la linia de suport pentru copii 119, cât și la platforma care se va dezvolta în paralel. Concret, vor fi create și modernizate soluții digitale avansate care să permită raportarea eficientă a cazurilor de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului. Prin intermediul numărului unic național 119, care este deja o resursă importantă în protecția copiilor, vom facilita intervenția promptă și coordonată a autorităților responsabile, vom reuși să-i consiliem, să-i îndrumăm și să-i sprijinim rapid pe toți copiii și tinerii care vor suna la acest număr pentru a cere un sfat, o informație sau chiar ajutor. Felicit specialiștii ANPDCA și STS pentru efortul și implicarea în găsirea de soluții de dezvoltare a acestui proiect esențial pentru sprijinirea copiilor care au nevoie de noi”, a declarat Natalia Elena Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
„Serviciul de Telecomunicații Speciale participă în calitate de partener în acest proiect complex atât cu soluții digitale și tehnologii avansate, cât și cu cei mai buni specialiști. De aceea, punem resursele tehnice și umane, precum și expertiza noastră IT&C și de administrare a Serviciului de urgență 112 la dispoziția partenerului nostru, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, pentru a sprijini cea mai însemnată valoare a unei națiuni: copiii. Sistemul Next Generation 119 va fi dezvoltat utilizând soluții IT&C sigure și de generație nouă, iar în același timp inginerii și specialiștii STS vor implementa funcționalități moderne care să permită gestionarea eficientă a cazurilor, analiza acestora în scopul îmbunătățirii calității apelurilor, asistarea operatorilor de către tehnologii avansate, structurarea coerentă a datelor, îmbunătățirea fluxurilor și acordarea rapidă a sprijinului de care au nevoie copiii. Modernizarea infrastructurii hardware și software a numărului național 119 se va baza pe bunele practici pe care le-am dobândit din experiența noastră în administrarea serviciului dedicat urgențelor. Acest proiect reprezintă încă un pas spre calea transformării digitale înspre care se îndreaptă statul român, dar care are, însă, beneficii directe către o categorie extrem de vulnerabilă – copiii. Am încredere că parteneriatul de succes dintre ANPDCA și STS își va îndeplini obiectivul de a consolida climatul de siguranță al copiilor”, a declarat General Ing. Ionel-Sorin Bălan, directorul STS.
În cei doi ani și jumătate de implementare, proiectul urmărește extinderea facilităților oferite de serviciul 119 prin dezvoltarea unor noi aplicații și platforme necesare asigurării asistenței pentru copiii care sunt victime ale abuzului, neglijării, exploatării și oricărei alte forme de violență, asigurarea unor aplicații și programe suport pentru specialiștii implicați în gestionarea numărului unic 119, precum și asigurarea unor sesiuni de formare a angajaților din instituțiile din domeniul protecției copilului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta
Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice
Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic
Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România
Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România
Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean
MApN: Afirmațiile că România pregătește trimiterea de efective ale Armatei în Ucraina sunt “false” şi “manipulatoare”
Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile
Mesajul președintelui CCR de Ziua Constituției: CCR va continua să apere Constituția în fața forțelor care amenință valorile fundamentale ale democrației
Siria: Regimul al-Assad a fost răsturnat de la putere după 50 de ani. Donald Trump anunță că Bashar al-Assad a fugit din țară, pierzând “protecția Rusiei lui Putin”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ6 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI4 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ3 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO4 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității