Connect with us

FONDURI EUROPENE

Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

Published

on

© Guvernul României

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat, luni, că a trimis în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

“Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. Am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere care înseamnă acum PNRR împărțit pe aproape 30 de capitole. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a anunțat ministrul Cristian Ghinea, într-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul de resort a subliniat că în perioada următoare toate aceste proiecte și documente vor fi publicate de Guvern pentru a putea fi consultate.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a punctat că în perioada următoare Comisia Europeană va evalua proiectele și va trimite observații, la o zi după ce prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat că documentul va fi evaluat de executivul european timp de două luni.

Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic așa. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă. Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai precizat Cristian Ghinea, planul fiind trimis la Bruxelles după ce a fost prezentat săptămâna trecută în plenul Parlamentului și a primit apoi susținerea președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Cristian Ghinea a anunţat săptămâna trecută că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sistemul informatic al Uniunii Europene pe 31 mai, iar pe 2 iunie documentul va fi publicat integral.

Această dată a fost avansată după ce România a ratat termenul inițial de depunere a PNRR-ului, data de 30 aprilie.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – bazat pe reforme și investiții – a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură. Ulterior, după o vizită la Bruxelles și o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a anunțat că  România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până la 31 decembrie 2023 și puse în aplicare până la 31 decembrie 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro. Din cele 29,2 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi, iar 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Comisia Europeană la dobânzi avantajoase.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

Published

on

© Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene / Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.

La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.

Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.

Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.

Săptămâna trecută, Adrian Câciu  a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.

Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.

Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.

Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:

  • au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
  • a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
  • îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
  • creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
  • a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
  • a protejat 17 milioane de persoane împotriva inundațiilor și 15 milioane de persoane împotriva incendiilor forestiere;
  • a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
  • a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.

De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.

De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole

Published

on

© European Union, 2017

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, în perioada 2 noiembrie –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.

În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 .

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA40 mins ago

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO

ROMÂNIA1 hour ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.2 hours ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS3 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA3 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO7 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA24 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending