Prim-ministrul Florin Cîțu va avea luni, 27 septembrie, o întrevedere oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizita la București a înaltului oficial european având loc în contextul finalizării evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul Florin Cîțu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele României, Klaus Iohannis, vor vizita Spitalul Universitar de Urgență București, unde vor susține o conferință de presă comună.

”Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul în baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. România se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România și determinat să aplice programele de reformă”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a participat marți, 21 septembrie 2021, alături de Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului, la lansarea a patru proiecte cu o valoare totala de 16,8 milioane lei din fonduri europene, care vor sprijini 1.680 tineri care nu mai sunt la școală și nici nu lucrează să reintre în învățământ și să se pregătească pentru un loc de muncă, prin programe de tip „A doua Șansă”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Segmentul NEETS este estimat, în România, la 400.000 tineri. Programul Operațional Capital Uman (POCU) are fonduri dedicate pentru acest segment, de 561 milioane euro. 

„Avem datoria de a-i ajuta pe acești tineri cu situație dificilă să ajungă să aibă un trai decent aici, în țară. Ei dețin totodată un potențial imens pentru economie. Gândiți-vă ce ar însemna ca ei să ajungă să lucreze aici, în țară, acum când este atâta nevoie de forță de muncă. Prin proiectele pe care le lansăm în această perioadă, ajungem la un număr semnificativ de tineri NEETS și vor mai urma”, a spus Csilla Hegedüs, secretar de stat în MIPE. 

„Așa cum știm, criza economică cauzata de pandemie a dus la un nivel și mai ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Integrarea pe piața muncii, unul dintre primii lor pași spre o viață autonomă, a devenit din ce în ce mai problematică, implicând calificări din ce în ce mai înalte, flexibilitate și multă răbdare în parcurgerea tuturor etapelor procesului de angajare. Având în vedere aceste realități, Ministerul Tineretului și Sportului caută în permanență noi instrumente pentru incluziunea tinerilor NEET și modalități de monitorizare și analiză a prevalenței vulnerabilității și a dezangajării tinerilor pe piața muncii, pentru a veni în sprijinul lor. Ne dorim ca prin proiectele pe care le lansăm acum, în patru dintre ele MTS fiind pentru prima dată lider, să oferim acea mână de ajutor care le poate oferi șansa unui viitor mai senin”, a declarat Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului. 

România se plasează în primele cinci poziții din Europa, după Italia, Bulgaria, Grecia și Croația în ceea ce privește numărul tinerilor care fac parte din categoria NEETs.

Fenomenul părăsirii timpurii a școlii, în special în rândul tinerilor ce provin din medii defavorizate, se traduce într-o rată mare a șomajului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, dificultățile întâmpinate de tinerii NEETs accentuându-se în contextul crizei sanitare.

Mai mult, deși în România este estimat un număr total de 400.000 tineri NEET, în prezent doar o mică parte dintre aceștia (aproximativ 15%) sunt înregistrați în baza de date a ANOFM, iar mai puțin de 1% primesc indemnizație de șomaj. 

Prin proiectele lansate astăzi, cei 1. 680 tineri din diferite regiuni se pot întoarce la educație prin programe de tip „A doua șansă”. Dintre aceștia, 10% vor fi din minoritatea roma, iar 30% din mediul rural, tinerii aparținând acestor grupuri fiind cei mai afectați de fenomenul părăsirii timpurii a sistemului educațional. 

Programele de tip „A doua șansă” le oferă posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu, fără a fi nevoiți să-şi întrerupă alte activități în care sunt angrenați. Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională. 

Finanțările europene acordate de MIPE abordează sprijinul pentru tinerii NEETS din mai multe unghiuri, de la finalizarea educației, la antreprenoriat și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, inclusiv subvenții pentru angajatori. 

La începutul acestei luni, alte 99 proiecte POCU dedicate tinerilor NEETS au fost aprobate și o parte deja semnate la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acestea vizează măsuri de sprijin și consiliere pentru orientare profesională pentru 60.000 persoane, iar 1.500 vor fi ajutați să își deschidă propria afacere cu fonduri de câte 25.000 euro.

Totodată, pentru aceeași categorie de tineri, MIPE a lansat în consultare publică luni, 20 septembrie, Ghidul pentru acordarea de subvenții angajatorilor care angajează tineri NEETs, inclusiv monitorizarea obligațiilor asumate de angajatori. Beneficiari vor fi 11.500 de tineri iar valoarea totală este de 70 milioane euro. 

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

“Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.