CONSILIUL UE
Oficial: România va prelua președinția Consiliului UE cu șase luni mai devreme, în perioada ianuarie-iunie 2019. Cum arată calendarul președințiilor UE până în 2030
Published
9 years agoon

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene din 2019 va fi decalată cu șase luni, după ce statele membre ale Uniunii au decis, marți, devansarea mandatului Estoniei pentru a înlocui Marea Britanie în al doilea semestru din 2017, după ce Londra a anunțat oficial renunțarea la acest exercițiu prezidențial instituțional.
Totodată, Consiliul a adoptat o decizie care stabilește o ordine revizuită a președințiilor, precum și calendarul acestora până în 2030, informează un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro.
Prin decizia determinată de anunțul britanic de a renunța la președinția rotativă UE, Consiliul a decis să devansese cu șase luni toate președințiile Uniunii Europene, începând cu 1 iulie 2017, mai scrie sursa citată. Ambasadorii statelor membre au hotărât să acorde Croației președinția UE pentru perioada ianuarie-iunie 2020, întrucât la decizia inițială a calendarului acestor președinții Croația nu era încă membru UE.
Parlamentul European votase în sesiune plenară extraordinară după referendumul din Marea Britanie o rezoluție prin solicita Consiliului să anuleze președinția britanică a Consiliului UE în 2017.
Calendarul revizuit și ordinea președințiilor până în 2030 arată astfel:
Malta (ianuarie-iunie 2017)
Estonia (iulie-decembrie 2017)
Bulgaria (ianuarie-iunie 2018)
Austria (iulie-decembrie 2018)
România (ianuarie-iunie 2019)
Finlanda (iulie-decembrie 2019)
Croația (ianuarie-iunie 2020)
Germania (iulie-decembrie 2020)
Portugalia (ianuarie-iunie 2021)
Slovenia (iulie-decembrie 2021)
Franța (ianuarie-iunie 2022)
Cehia (iulie-decembrie 2022)
Suedia (ianuarie-iunie 2023)
Spania (iulie-decembrie 2023)
Belgia (ianuarie-iunie 2024)
Ungaria (iulie-decembrie 2024)
Polonia (ianuarie-iunie 2025)
Danemarca (iulie-decembrie 2025)
Cipru (ianuarie-iunie 2026)
Irlanda (iulie-decembrie 2026)
Lituania (ianuarie-iunie 2027)
Grecia (iulie-decembrie 2027)
Italia (ianuarie-iunie 2028)
Letonia (iulie-decembrie 2028)
Luxemburg (ianuarie-iunie 2029)
Olanda (iulie-decembrie 2029)
Slovacia (ianuarie-iunie 2030)
Malta (iulie-decembrie 2030)
Totodată, Consiliul a stabilit că până la 31 decembrie 2029 va fi luată decizia în ceea ce privește ordinea președințiilor începând cu 1 ianuarie 2031.
Citiți și Marea Britanie renunță la asigurarea președinției rotative a UE în 2017
Actuala președinție UE este deținută de Slovacia, care și-a preluat mandatul, la 1 iulie 2016, de la Olanda.
Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.
Trioul actual este alcătuit din președințiile Olandei, Slovaciei și Maltei.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Consiliul informal JAI: Miniștrii de interne au discutat despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității
Impozitarea întreprinderilor: María José Garde a fost realeasă în funcția de președinte al grupului de lucru pentru Codul de conduită
Consiliul UE a discutat “situația statului de drept în Ungaria, Portugalia, România și Slovenia” în cadrul dialogului anual privind statul de drept
Spațiul european de date privind sănătatea, la un pas de intrare în vigoare, va deveni instrumentul cheie în transformarea digitală a asistenței medicale în Europa
UE invită Elveția să participe la proiectul PESCO „Mobilitate Militară”, care vizează simplificarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier
UE prelungește cu încă un an măsurile restrictive împotriva celor care sprijină sau facilitează acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian
CONSILIUL UE
Consiliul informal JAI: Miniștrii de interne au discutat despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității
Published
2 weeks agoon
January 31, 2025By
Andreea Radu
Miniștrii de interne, în formatul Consiliului JAI informal, s-au reunit joi, la Varșovia, pentru a discuta despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității, potrivit comunicatului oficial.
Reuniunea a fost prezidată de ministrul de interne al Poloniei, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, și de comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.
„Miniștrii de interne ai UE reuniți la Varșovia au discutat trei provocări majore privind securitatea internă a Uniunii: combaterea migrației ilegale, consolidarea protecției civile și prevenirea criminalității organizate. Activitatea noastră a fost ghidată de un singur obiectiv: asigurarea siguranței și protecției cetățenilor UE într-un mediu geopolitic în schimbare”, a declarat ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak.
Soluții inovatoare în gestionarea migrației
În cursul primei sesiuni privind politica în domeniul migrației, miniștrii s-au concentrat asupra provocărilor legate de gestionarea mai eficientă a migrației.
Aceste provocări includ:
- Utilizarea migranților în activități hibride,
- Abuzul legislației privind azilul de către regimuri autoritare și grupuri criminale,
- Creșterea tensiunilor sociale.
O atenție deosebită a fost acordată soluțiilor inovatoare în politica migraționistă, inclusiv noilor abordări privind politica de returnare și cooperarea cu țările terțe. De asemenea, au fost discutate aspecte legate de instrumentalizarea migrației.
Discuțiile au subliniat că o politică eficientă în domeniul migrației necesită eforturi comune din partea statelor membre în gestionarea migrației și o cooperare strânsă cu țările de tranzit și de origine.
S-a pus accent pe combaterea traficului de persoane, inclusiv pe consolidarea acțiunilor instituțiilor precum Frontex și Europol. De asemenea, a fost subliniată importanța educației în țările de emigrație pentru a contracara dezinformarea și a reduce riscurile asociate migrației ilegale.
Consolidarea pregătirii civile și militare a Europei
În cadrul unui prânz de lucru, discuțiile s-au concentrat asupra recomandărilor din raportul fostului președinte finlandez Sauli Niinistö, „Mai siguri împreună: Consolidarea pregătirii și disponibilității civile și militare a Europei”. Acest raport conturează soluții practice și eficiente pentru a spori reziliența și pregătirea UE în fața amenințărilor complexe, inclusiv a celor hibride.
Miniștrii au discutat despre contribuția sectorului de afaceri interne la consolidarea rezilienței UE în fața amenințărilor hibride și au abordat subiecte legate de pregătirea Uniunii Europene pentru crize, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
Un subiect semnificativ de discuție a fost integrarea posibilă a sistemelor de protecție civilă și apărare civilă între statele membre. Participanții au subliniat rolul solidarității între țările UE în abordarea diverselor amenințări, precum dezastrele naturale, atacurile hibride sau conflictele armate.
De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra rolului Uniunii Europene și NATO în asigurarea accesului la resurse critice pentru cetățeni. A fost subliniată și necesitatea sinergiei între instituțiile care gestionează forțele armate și cele care se ocupă cu asigurarea siguranței și ordinii publice, pentru a maximiza eficiența acestora în răspunsul la amenințările moderne.
„Securitatea este un drept fundamental pentru toți europenii și o condiție prealabilă pentru bunăstarea noastră economică și competitivitate. Nu există democrație fără securitate. Nu există libertate fără securitate. Nu există prosperitate fără securitate”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație.
O nouă strategie de securitate internă a UE
Ultima sesiune de discuții a zilei a fost dedicată dezvoltării unei noi strategii de securitate internă a UE, care urmează să fie adoptată în primele 100 de zile ale noii Comisii Europene.
Miniștrii au analizat provocările cu care se confruntă UE în contextul amenințărilor tot mai complexe, în special cele legate de terorism, criminalitatea cibernetică, atacurile hibride și criminalitatea organizată. S-a subliniat că UE trebuie să își adapteze acțiunile la un mediu în continuă schimbare, acoperind dimensiuni digitale, economice și energetice.
Datorită colaborării și implicării miniștrilor, au fost colectate informații esențiale și direcții pentru acțiuni viitoare. Acestea vor contribui la finalizarea strategiei de către Comisia Europeană, conturând o viziune pentru viitor în care securitatea internă devine o parte integrantă a tuturor politicilor UE.
Discuția a subliniat, de asemenea, necesitatea unei cooperări strânse cu țările terțe pentru a aborda natura transnațională a provocărilor de securitate.
Reuniunea informală a miniștrilor de interne, în formatul Consiliului JAI informal, de la Varșovia a marcat un pas semnificativ către o Europă mai sigură. Aceasta a conturat acțiuni concrete și a stabilit noi standarde pentru cooperarea în cadrul Uniunii Europene.
Concluziile sesiunilor nu doar că abordează provocările contemporane, dar pun și bazele unei Europe mai integrate, coordonate și reziliente. Acestea vor constitui o contribuție importantă la munca continuă a Consiliului UE, sporind siguranța și bunăstarea tuturor cetățenilor UE.
CONSILIUL UE
România sprijină prioritățile președinției poloneze a Consiliului UE. Ministrul Emil Hurezeanu: Viitorul Uniunii Europene stă în capacitatea noastră de a lucra împreună în unitate și consens
Published
2 weeks agoon
January 30, 2025By
Teodora Ion
Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat la lansarea președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene în România, eveniment în cadrul căruia a transmis sprijinul țării noastre pentru prioritățile stabilite de Polonia, care au fost prezentate de ambasadorul Pawel Soloch.
On January 30, Ambassador 🇵🇱 @SolochPawel presented the priorities of the Polish Presidency of the Council of the EU with the distinguished presence of Minister of Foreign Affairs of 🇷🇴 E. Hurezeanu and ambassadors of the Member States &candidate countries of the EU.#Poland25eu pic.twitter.com/4bvfi8BOPT
— PLinRomania (@PLinRomania) January 30, 2025
Ministrul Emil Hurezeanu ”a subliniat că viitorul Uniunii Europene rezidă în capacitatea de a lucra împreună în unitate și consens” și a transmis ”aprecierea pentru accentul puternic” pus de președinția poloneză pe ”securitate sub toate dimensiunile sale” și pe ”avansarea politicii de extindere”.
At the launch of @POLAND25EU in Bucharest, 🇷🇴 FM Emil Hurezeanu expressed RO’s support for the 🇵🇱 priorities presented by @SolochPawel. Stressed that the #future of the 🇪🇺 relies in the capacity to work together in unity&consensus. Appreciation for the strong focus placed by… pic.twitter.com/XnzuREADQv
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 30, 2025
Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a arătat că obiectivul consolidării securității europene trebuie să se traducă în demersuri europene ferme şi coordonate pentru continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, avansarea procesului extinderii, atât în ceea ce privește candidații estici, cât şi cei din Balcanii de Vest, protejarea valorilor europene și a statului de drept, precum şi pentru contracararea dezinformării și a amenințărilor hibride, care afectează societățile democratice europene.
Referindu-se la procesul de extindere, ministrul român a exprimat în mod deosebit susținerea pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova, prin deschiderea cel puțin a unui Cluster de negociere pe durata mandatului Președinției poloneze a Consiliului UE.
Referitor la Republica Moldova, a reiterat sprijinul constant oferit de România autorităților de la Chișinău, prin furnizarea de energie electrică și gaz, precum și prin promovarea constantă la nivel european a necesității creșterii susținerii UE pentru acest stat din partea statelor membre şi a instituțiilor europene. A evocat, în context, anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.
Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat, totodată, importanța reflecției privind viitorul politicilor europene, în vederea întăririi capacității de acțiune a Uniunii şi a pregătirii sale pentru a primi cât mai curând posibil noi state membre.
A accentuat, din acest punct de vedere, relevanța discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, consolidarea competitivității europene, în paralel cu întărirea proceselor de convergență şi a coeziunii Uniunii.
A subliniat, de asemenea, sprijinul României pentru consolidarea acțiunii comune în domeniul apărării, în complementaritate cu NATO, pentru inițiativele vizând consolidarea rezilienței UE și a pregătirii și răspunsului la crize. A reiterat şi interesul României pentru adoptarea unei Strategii a Uniunii Europene privind Marea Neagră.
În ceea ce privește relațiile UE-SUA, ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru menținerea unei coordonări strânse în dialogul cu noua administrație americană, aspecte esențiale în actualul context geopolitic.
Sub sloganul ”Securitate, Europa!”, președinția poloneză urmărește să consolideze securitatea europeană pe toate planurile, într-un context de securitate complicat, dominat de războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a-și duce la bun final obiectivul, Varșovia și-a fixat șapte priorități-cheie:
- Apărare și securitate
- Protecția persoanelor și a frontierelor
- Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
- Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
- Tranziția energetică
- O agricultură competitivă și rezilientă
- Securitatea sanitară
Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).
CONSILIUL UE
Impozitarea întreprinderilor: María José Garde a fost realeasă în funcția de președinte al grupului de lucru pentru Codul de conduită
Published
2 weeks agoon
January 29, 2025By
Andreea Radu
Grupul de lucru pentru Codul de conduită (GLCC) a reales-o pe María José Garde (Spania) în funcția de președinte, pentru un al doilea mandat de doi ani, începând cu 5 februarie 2025.
Potrivit comunicatului oficial, María José Garde prezidează din 2023 acest organism pregătitor al Consiliului care supraveghează punerea în aplicare a codului de conduită al UE privind impozitarea întreprinderilor.
María José Garde este director general pentru impozitare la Ministerul de Finanțe din Spania. Are o vastă experiență profesională în domeniul impozitării internaționale. Garde a fost, de asemenea, președinte al Forumului global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.
Codul de conduită abordează concurența fiscală dăunătoare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale în UE. Acesta reprezintă un angajament politic interguvernamental al statelor membre de a monitoriza măsurile fiscale posibil dăunătoare din statele membre ale UE și de a remedia măsurile fiscale care ar putea fi dăunătoare pentru bazele de impozitare ale altor state membre. Grupul pentru codul de conduită al Consiliului, instituit în 1998, este format din experți fiscali la nivel înalt din statele membre.
Activitatea sa are, de asemenea, o dimensiune internațională: grupul pentru codul de conduită urmărește să promoveze schimbări eficiente în ceea ce privește buna guvernanță fiscală la nivel mondial prin cooperare.
De asemenea, grupul efectuează activitatea tehnică, examinarea și evaluarea care conduc la revizuirea periodică de către Consiliu a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Această listă a UE este revizuită periodic în urma unei analize aprofundate a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de toate jurisdicțiile țărilor terțe care fac parte din proces.
Președintele grupului, sprijinit de secretariatul general al Consiliului și cu asistența tehnică a Comisiei, este responsabil pentru asigurarea legăturii cu jurisdicțiile din țările terțe în ceea ce privește procesul de includere pe lista UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică

SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică

Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”

Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen

Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială

Uniunea Competențelor va asigura acces egal fetelor și femeilor la competențe-cheie pentru competitivitatea și reziliența UE, subliniază vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu: Talentul nu are gen

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 day ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA7 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- NATO1 week ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina
- ROMÂNIA1 week ago
Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening
- SUA1 week ago
Elon Mask propune desființarea USAID și susține că Donald Trump este de acord
2 Comments