Connect with us

CONSILIUL UE

Oficial: România va prelua președinția Consiliului UE cu șase luni mai devreme, în perioada ianuarie-iunie 2019. Cum arată calendarul președințiilor UE până în 2030

Published

on

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene din 2019 va fi decalată cu șase luni, după ce statele membre ale Uniunii au decis, marți, devansarea mandatului Estoniei pentru a înlocui Marea Britanie în al doilea semestru din 2017, după ce Londra a anunțat oficial renunțarea la acest exercițiu prezidențial instituțional.

Totodată, Consiliul a adoptat o decizie care stabilește o ordine revizuită a președințiilor, precum și calendarul acestora până în 2030, informează un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro.

consiliu-ue-483x320Prin decizia determinată de anunțul britanic de a renunța la președinția rotativă UE, Consiliul a decis să devansese cu șase luni toate președințiile Uniunii Europene, începând cu 1 iulie 2017, mai scrie sursa citată. Ambasadorii statelor membre au hotărât să acorde Croației președinția UE pentru perioada ianuarie-iunie 2020, întrucât la decizia inițială a calendarului acestor președinții Croația nu era încă membru UE.

Parlamentul European votase în sesiune plenară extraordinară după referendumul din Marea Britanie o rezoluție prin solicita Consiliului să anuleze președinția britanică a Consiliului UE în 2017.

Calendarul revizuit și ordinea președințiilor până în 2030 arată astfel: 

Malta (ianuarie-iunie 2017)

Estonia (iulie-decembrie 2017)

Bulgaria (ianuarie-iunie 2018)

Austria (iulie-decembrie 2018)

România (ianuarie-iunie 2019)

Finlanda (iulie-decembrie 2019)

Croația (ianuarie-iunie 2020)

Germania (iulie-decembrie 2020)

Portugalia (ianuarie-iunie 2021)

Slovenia (iulie-decembrie 2021)

Franța (ianuarie-iunie 2022)

Cehia (iulie-decembrie 2022)

Suedia (ianuarie-iunie 2023)

Spania (iulie-decembrie 2023)

Belgia (ianuarie-iunie 2024)

Ungaria (iulie-decembrie 2024)

Polonia (ianuarie-iunie 2025)

Danemarca (iulie-decembrie 2025)

Cipru (ianuarie-iunie 2026)

Irlanda (iulie-decembrie 2026)

Lituania (ianuarie-iunie 2027)

Grecia (iulie-decembrie 2027)

Italia (ianuarie-iunie 2028)

Letonia (iulie-decembrie 2028)

Luxemburg (ianuarie-iunie 2029)

Olanda (iulie-decembrie 2029)

Slovacia (ianuarie-iunie 2030)

Malta (iulie-decembrie 2030)

Totodată, Consiliul a stabilit că până la 31 decembrie 2029 va fi luată decizia în ceea ce privește ordinea președințiilor începând cu 1 ianuarie 2031.

Citiți și Președinția română a UE a fost devansată cu șase luni după ce Marea Britanie a renunțat la mandatul său. Cine va înlocui președinția britanică

Citiți și Marea Britanie renunță la asigurarea președinției rotative a UE în 2017

Actuala președinție UE este deținută de Slovacia, care și-a preluat mandatul, la 1 iulie 2016, de la Olanda. 

Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile Olandei, Slovaciei și Maltei.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

Înaintea summitului dintre Uniunea Europeană și Ucraina care are loc vineri la Kiev, Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) care oferă asistență militară suplimentară forțelor armate ale Ucrainei, măsuri care constau într-un al șaptelea pachet în valoare de 500 de milioane EUR și o nouă măsură de asistență în valoare de 45 de milioane EUR care sprijină eforturile de instruire ale Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene, informează instituția care reprezintă statele membre ale UE într-un comunicat.

“Ucraina ar trebui să primească toate echipamentele militare și pregătirea de care are nevoie pentru a-și apăra teritoriul și poporul de războiul de agresiune al Rusiei. Ei nu își apără doar țara; ei apără, de asemenea, valorile noastre comune și principiile de bază ale dreptului internațional. Noile măsuri de astăzi transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, care se află la Kiev pentru a lua parte și la o reuniune premieră între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul Ucrainei.

Prin decizia adoptată joi, UE își intensifică sprijinul acordat Ucrainei pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și pentru a proteja populația civilă împotriva războiului de agresiune rusesc în curs de desfășurare. Cel de-al șaptelea pachet va aduce acum contribuția totală a UE în cadrul FPE pentru Ucraina la 3,6 miliarde de euro.

Scopul noii măsuri de asistență în sprijinul forțelor armate ale Ucrainei instruite în cadrul EUMAM Ucraina este de a furniza echipamentele și materialele neletale necesare, precum și serviciile de sprijinire a activităților de instruire.

Mobilizarea asistenței militare suplimentare și a sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei antrenate de EUMAM Ucraina demonstrează că UE rămâne fermă în sprijinul său pentru armata ucraineană în apărarea țării împotriva agresiunii ilegale în escaladare. Ultimele atacuri nediscriminatorii ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile ucrainene sunt o dovadă suplimentară a lipsei totale de respect a Rusiei pentru drepturile omului și dreptul internațional.

Ajutorul din partea UE vine într-un context în care discuțiile occidentale cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei a ajuns la subiectul avioanelor de luptă. Acestea au loc după ce Germania a decis săptămâna trecută să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului, iar SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei un număr de 31 de tancuri grele Abrams. Până la acel moment, Franţa anunțase că oferă Ucrainei tancuri uşoare de tipul AMX-10, fără a preciza numărul, iar Regatul Unit a anunțat că va furniza 14 tancuri Challenger 2 ucrainenilor.

Măsurile anterioare de asistență în cadrul EPF pentru Ucraina au fost convenite la 28 februarie, 23 martie, 13 aprilie, 23 mai, 21 iulie și 17 octombrie 2022.

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie de instituire a EUMAM Ucraina cu o durată inițială de doi ani. Misiunea este un răspuns direct la cererea de sprijin adresată de Ucraina Înaltului Reprezentant. Aceasta este menită să furnizeze instruire individuală, colectivă și specializată pentru forțele armate ale Ucrainei, precum și coordonarea și sincronizarea activităților statelor membre care asigură instruirea.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, UE este ferm alături de Ucraina și de poporul său și sprijină fără rezerve independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare împotriva agresiunii rusești.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

Published

on

© European Union, 2022

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare către statele membre care vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și urmărirea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul venitului minim, a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă.

Conform unui comunicat al instituției, demersul vine în contextul în care progresele înregistrate de statele membre privind accesibilitatea și adecvarea plaselor de siguranță socială au fost inegale.

Prin urmare, Consiliul recomandă ca statele membre să stabilească și, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranță socială solide, combinând un sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul unor prestații de venit minim și al altor prestații monetare de însoțire, cu prestații în natură, și oferind acces la servicii de facilitare și servicii esențiale.

Se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă și solidă, în conformitate cu legislația națională și implicând părțile interesate relevante, luând în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice și situațiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câștiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai și puterea de cumpărare, precum și nivelurile prețurilor și evoluțiile aferente ale acestora.

În vederea promovării egalității de gen, a securității veniturilor și a independenței economice a femeilor, a tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap, Consiliul recomandă totodată asigurarea posibilității de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

Se recomandă, de asemenea, ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu în 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În plus, statele membre ar trebui să revizuiască periodic și, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menține caracterul adecvat al acestuia. În perioade de încetinire a creșterii economice, flexibilitatea în conceperea venitului minim poate juca un rol important în atenuarea consecințelor sociale negative, precum și un rol stabilizator în economie.

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieșire din sărăcie și excluziune. În perioade de criză economică, acesta contribuie, de asemenea, la sprijinirea unei redresări durabile și favorabile incluziunii. Plasele de siguranță socială solide nu numai că îmbunătățesc rezultatele sociale și rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piața muncii, dar oferă și beneficii sociale și economice durabile pentru Uniunea Europeană, având ca rezultat societăți mai echitabile, mai coezive și mai reziliente.

În pofida realizării de progrese în ultimul deceniu, în 2021 peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menționat era mai mare pentru femei.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat avantajele sociale și economice ale unor plase de siguranță socială adecvate și specifice, măsurile de limitare a răspândirii virusului având un impact disproporționat asupra femeilor și a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la educație.

Războiul de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și ulterior la inflație, afectând și mai mult gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare.

Această recomandare se bazează pe Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială, pe care o va înlocui. Ea completează, de asemenea, Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii. În concluziile sale din 9 octombrie 2020, Consiliul a solicitat consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

La 7 octombrie 2022, propunerea de recomandare a fost prezentată de Comisie Grupului de lucru pentru chestiuni sociale. În urma examinării acesteia de către grupul de lucru, s-a ajuns la un acord cu privire la textul de compromis în timpul președinției cehe. Întrucât timpul necesar pentru revizuirea textului de către experții juriști-lingviști nu a permis adoptarea formală în decembrie, Coreperul și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la text în cadrul Coreperului la 30 noiembrie 2022 și în cadrul Consiliului EPSCO la 8 decembrie 2022. Recomandarea a fost adoptată formal ca punct „A” în cadrul reuniunii Consiliului din 30 ianuarie 2023.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

Published

on

© European Union, 2023

UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată, a atras atenția ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a participat vineri la reuniunea Consiliului justiție și afaceri interne, ce a avut loc sub auspiciile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, subiectele aflate pe ordinea de zi au vizat îmbunătăţirea cooperării judiciare și lupta împotriva criminalității organizate, precum și urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina.

Miniştrii Justiţiei au susținut propunerea Comisiei de a iniţia un nou instrument dedicat transferului de proceduri în materie penală, care să contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare.

”România a pledat, în mod constant, în favoarea adoptării unui instrument european privind transferul de proceduri. În acest context, trebuie să fim conştienţi că UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată. Alături de colegii mei din Olanda şi Belgia, susţin necesitatea unei reacţii comune rapide, care să genereze un răspuns judiciar ferm şi devastator împotriva acestui flagel. Trebuie să oprim circuitul ororilor în care sunt angrenate victimele traficului de persoane şi să protejăm cu adevărat victimele acestui fenomen. Eurojust trebuie susţinut şi România va oferi tot sprijinul necesar pentru consolidarea acestei instituţii vitale pentru bunul mers al cooperării judiciare”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul Consiliului JAI.

Dezbaterea referitoare la urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina s-a axat pe progresele înregistrate la nivel internațional şi european în acest domeniu. În cadrul reuniunii, procurorii suedezi cu experiență în investigarea crimelor de război au prezentat jurisprudenţa relevantă.

”Autoritățile române s-au alăturat fără ezitare eforturilor depuse de Curtea Penală Internațională, de Eurojust și de autoritățile judiciare ale Statelor Membre în investigarea crimelor internaționale deosebit de grave comise în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Astfel, PICCJ, prin Procurorul General, a semnat, în octombrie 2022, la Haga, Amendamentul la Acordul de creare a unei Joint Investigation Team pentru investigarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității, la nivelul Eurojust, cu participarea Oficiului Procurorului General al Curţii Penale Internaţionale. Considerăm că munca Eurojust de conservare şi stocare a probelor culese din teatrul de război va fi extrem de utilă procurorilor şi judecătorilor în viitoarele proceduri, de aceea Statele Membre şi Comisia Europeană trebuie să continue să susţină, inclusiv logistic, Eurojust. În sfârşit, suntem favorabili propunerilor Comisarului Reynders de a extinde competența EPPO la fapte de încălcare a sancţiunilor şi deschişi să studiem, alături de statele membre, posibilitatea creării unui oficiu al unui Procuror special desemnat pentru aceste investigaţii în marja Eurojust,”, a evidențiat oficialul român.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a pledat vineri pentru înființarea unui parchet internațional care să colecteze probe ale crimelor de agresiune comise de Rusia în Ucraina, ca pas premergător al instituirii unui tribunal care să judece aceste acte.

El a anunțat că tema va fi abordată săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni între mai mulți membri ai Comisiei Europene și oficiali ucraineni, găzduită de Kiev.

Recent, ministrul german de externe a solicitat înființarea unui tribunal special pentru judecarea regimului Putin pentru invazia din Ucraina.

Un astfel de apel a fost lansat și de țările baltice, printr-un demers comun al miniștrilor de externe ai Estoniei, Lituaniei și Letoniei, răspunzând solicitărilor repetate înaintate de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Continue Reading

Facebook

NATO30 mins ago

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

INDIA32 mins ago

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

NATO1 hour ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

NATO2 hours ago

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

POLITICĂ2 hours ago

Ministrul Finanțelor: Autoritățile române și Comisia Europeană vor continua dialogul pe marginea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

U.E.3 hours ago

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul economiei l-a invitat pe ministrul egiptean al apărării în România pentru „discuții concrete” despre parteneriate în domeniul industriei de apărare

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Florin Spătaru anunță semnarea unui memorandum de cooperare industrială militară între Romarm și cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Cutremur în Turcia: Ucraina este pregătită ”să ofere asistența necesară poporului turc prieten”, anunță Volodimir Zelenski

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

Team2Share

Trending