Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să continue reducerea dobânzilor pe măsură ce inflația scade, iar atenția se mută către sprijinirea unei economii europene fragile, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, preluat de Reuters, potrivit Agerpres.

„Îngrijorările cu privire la inflația ridicată s-au reorientat spre creșterea economică. Traiectoria politicii noastre monetare este clară: dacă prognozele noastre se vor confirma, vom continua să facem politica monetară mai puțin restrictivă”, a afirmat Luis de Guindos.

BCE a redus deja de trei ori dobânda de referință în acest an, iar piețele financiare se așteaptă la o nouă reducere la ședința de politică monetară din decembrie, cel mai probabil până la nivelul de 3%.

„Este clar că vom continua să facem politica noastră monetară mai puțin restrictivă, pentru că inflația se apropie de țintă”, a adăugat Guindos, subliniind totodată că economia zonei euro se confruntă cu „unul dintre principalele riscuri pe care le vedem în prezent”.

Vicepreședintele BCE a avertizat, de asemenea, cu privire la posibilele consecințe ale realegerii lui Donald Trump în SUA și ale tarifelor comerciale suplimentare care ar putea fi introduse. „În cele din urmă, asta ar putea să se transforme într-un război comercial, ceea ce ar fi extrem de nefavorabil pentru economia mondială”, a spus Guindos.

În prezent, rata dobânzii la facilitatea de depozit oferită de BCE este de 3,25%, în timp ce ratele dobânzilor pentru operațiunile principale de refinanțare și facilitatea de creditare marginală sunt stabilite la 3,40% și 3,65%. Aceste niveluri sunt așteptate să scadă în cadrul politicii monetare viitoare a BCE.

Europa trebuie să sprijine formarea unor bănci mai mari și mai competitive la nivel global, capabile să facă față rivalilor din SUA și China, a declarat luni președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în Parlamentul European. Declarația vine în contextul în care UniCredit SpA, a doua mare bancă din Italia, ia în considerare preluarea Commerzbank AG, una dintre cele mai mari bănci din Germania, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

UniCredit și-a majorat recent participația la Commerzbank, intensificând presiunile pentru o alianță transfrontalieră, însă acest demers a fost criticat de autoritățile de la Berlin și de conducerea băncii germane, care preferă să mențină independența instituției.

Lagarde a susținut că astfel de fuziuni sunt în interesul Europei, dar decizia ar trebui să aparțină companiilor implicate.

„Fuziunile transfrontaliere – bănci care pot concura la scară, amploare și adâncime cu alte instituții din întreaga lume – inclusiv băncile americane și chineze – sunt în opinia mea de dorit,” a afirmat Lagarde.

Ea a clarificat că nu intervine direct în discuțiile despre o anumită tranzacție, ci vorbește în principiu despre beneficiile fuziunilor.

„Fuziunile transfrontaliere, dacă produc instituții mai mari, care sunt mai agile, de mărime mai mare, au o mulțime de beneficii. Nu este ceva lipsit de riscuri, dar antreprenorii din sectorul privat trebuie să evalueze și să decidă dacă o tranzacție este justificată sau nu,” a explicat Lagarde.

În timp ce BCE sprijină în principiu această tranzacție, surse citate de Reuters afirmă că opoziția Berlinului ar putea contraveni principiilor integrării europene. Decizia finală privind planurile UniCredit de a-și extinde controlul asupra Commerzbank va reveni autorității de supervizare din cadrul BCE și Consiliului guvernatorilor BCE, care trebuie să aprobe orice fuziune de acest tip.

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, și-a arătat sprijinul ferm pentru planul de miliarde de euro propus de predecesorul său, Mario Draghi, pentru a revitaliza economia stagnantă a UE, dar a subliniat că finanțarea acestuia este responsabilitatea guvernelor statelor membre, nu a BCE, relatează Politico.

„Reformele structurale nu sunt responsabilitatea băncii centrale — ele sunt responsabilitatea guvernelor,” a declarat Lagarde într-o conferință de presă la Frankfurt.

În urmă cu un an, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a cerut fostului șef al Băncii Centrale Europene și fostului prim-ministru italian să redacteze un raport privind modul în care UE ar trebui să mențină competitivitatea economiei sale într-o perioadă de fricțiuni globale crescute.

Raportul, publicat luni de fostul șef al BCE, care a fost intens dezbătut în mediul economic, cere o centralizare mai mare a economiei europene și o politică industrială clară, cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro anual pentru a stimula creșterea economică. Documentul include o critică dură a deficiențelor economice actuale, multe dintre acestea fiind criticate de Draghi chiar în perioada în care conducea BCE.

„Raportul „pune un diagnostic sever, dar corect,” a comentat Lagarde. Abordarea acestor probleme, a adăugat ea, „va necesita leadership-ul Comisiei și al liderilor din Europa care sunt determinați să întărească Europa, să-i ofere mai multă suveranitate și capacitate în circumstanțele geopolitice actuale.”

Raportul său consideră că provocarea cu care se confruntă factorii de decizie politică este una „existențială” și avertizează că tergiversarea acțiunii va duce la decizii dificile. Acesta propune modificări profunde în numeroase domenii, cum ar fi o stimulare „fără precedent” a investițiilor publice, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune ale UE, o reformă a politicii de coeziune a UE, o revizuire a politicii în domeniul concurenței și o nouă politică industrială care să aibă în centrul său o strategie de reducere a prețurilor ridicate la energie în Europa.

Recomandările lui Draghi au declanșat deja dezbateri aprinse la Bruxelles, în special privind sursa fondurilor necesare, care ar fi de trei ori mai mari decât cele alocate prin Planul Marshall de după al Doilea Război Mondial. Aceste discuții sunt complicate de menținerea ratelor dobânzilor ridicate după o serie de creșteri din ultimii doi ani.

Lagarde a încercat să anticipeze sugestiile că BCE ar putea ajuta prin scăderea rapidă a ratelor dobânzilor, avertizând că cea mai bună cale prin care banca centrală ar putea sprijini implementarea recomandărilor este prin menținerea inflației sub control. „Sunt absolut sigură că politica monetară va face ceea ce trebuie să facă, adică să asigure stabilitatea prețurilor și să-și îndeplinească mandatul,” a spus ea.

Declarațiile lui Lagarde au venit la scurt timp după ce BCE a redus pentru a doua oară în acest an rata dobânzii cheie, după majorări semnificative în 2022 și 2023.