Connect with us

U.E.

Oficiul Național de Statistică de la Londra: Migrația dinspre UE spre Regatul Unit, la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani

Published

on

Migrația dinspre Uniuena Europeană către Regatul Unit a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, în perioada 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019 aproximativ 200. 000 de cetățeni UE mutându-se în Regatul Unit, anunță un raport trimestrial al Oficiul naţional de statistică britanic (ONS), relatează The Telegraph şi Politico Europe, citate de Agerpres.

Conform ONS, precedentul nivel minim al migraţiei dinspre UE către Regatul Unit se înregistrase în perioada 1 iulie 2012-30 iunie 2013, când 183.000 de europeni s-au stabilit pe teritoriul britanic.

Diferenţa dintre numărul cetăţenilor UE care s-au mutat în Regatul Unit şi al celor care au părăsit această ţară în ultimele 12 luni până la finalul lui martie 2019 (migraţia netă) a fost de 59.000, comparativ cu migraţia netă de 189.000 înregistrată în perioada 1 iulie 2012-30 iunie 2013.

Numărul cetăţenilor UE care au sosit pe teritoriul britanic s-a redus continuu începând din 2016, an în care Regatul Unit a votat pentru ieşirea din blocul comunitar european, indică acelaşi raport al ONS.

În total, aproximativ 612.000 de persoane s-au mutat în Regatul Unit în perioada 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019, în vreme ce 385.000 de persoane au emigrat din țara amintită mai sus, înregistrându-se astfel o migrație netă de 227.000 de persoane către Regatul Unit.

Potrivit prevederilor articolului 50, Regatul Unit trebuie să părăsească Uniunea Europeană la 29 martie 2019.

La 20 martie, fostul premier britanic, Theresa May, a solicitat, printr-o scrisoare înaintată președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prelungirea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, până la 30 iunie.

Șefii de stat sau de guvern au decis în cadrul summitului Consiliului European ce a avut loc la 21-22 martie acordarea unei extinderi până la 22 mai 2019, UE27 impunând la acea vreme condiția ca Parlamentul britanic să fi aprobat acordul de retragere.

Aceștia au hotărât, de asemenea, ca amânarea Brexitului să fie restrânsă până la data de 12 aprilie în cazul în care Camera Comunelor va fi respins din nou acordul convenit în luna noiembrie a anului trecut.

Cum Parlamentul britanic a respins la 29 martie, pentru a treia oară, acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, Uniunea Europeană a reacționat rapid și a solicitat, prin vocea președintelui Consiliului European, Donald Tusk, convocarea unui Consiliu European de urgență pentru data de 10 aprilie.

La 5 aprilie, Theresa May îi cerea lui Donald Tusk prin intermendiul unei scrisori o nouă prelungire a Articolului 50.

Astfel, liderii europeni au decis, după lungi discuții prelungite în noapte, extinderea Brexitului până la 31 octombrie, dată la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

U.E.

Letonia, a treia țară din UE care organizează o strângere de fonduri pentru a cumpăra Ucrainei o dronă militară

Published

on

© Wikipedia

Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

„Este important să arătăm sprijin Ucrainei pe termen lung -până când este complet eliberată de forțele de ocupație ruse”, a declarat ministrul leton.

 

În contextul continuării agresiunii rusești în Ucraina, cetățenii letoni sunt invitați să doneze pentru o dronă Bayraktar, pe care Ministerul Apărării intenționează să o achiziționeze din Turcia pentru a o dona Ucrainei.

„Bayraktar TB2″ (în turcă “purtător de steag”) este un vehicul aerian de luptă pilotat de la distanță (UAV)/dronă fabricată în Turcia. 

Citiți și Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

„Donând pentru Bayraktar-ul leton, avem, de asemenea, ocazia de a ne arăta sprijinul pentru Ucraina în acest război crud și, cu mâinile ucrainenilor, de a-i saluta pe ocupanții ruși!” spune Ralfs Eilands, unul dintre inițiatorii campaniei. Prietenul său ucrainean Volodymyr Biryukov, care este și ambasadorul proiectului, adaugă: „Sunt veșnic recunoscător pentru tot ceea ce a făcut deja Letonia pentru Ucraina! O vedem și o apreciem din adâncul inimii noastre. Acest sprijin este, de asemenea, foarte necesar pentru poporul meu. Ocupanții ruși și Vladimir Putin nu vor reuși niciodată, pentru că puternica armată ucraineană a dovedit deja că poate apăra nu numai Ucraina, ci și întreaga lume civilizată, democratică și, mai presus de toate, liberă!”

Letonia nu este prima țară ai cărei cetățeni au decis să își arate sprijinul pentru Ucraina prin colectarea de donații pentru această aeronavă de luptă fără pilot. Campanii similare au avut deja loc în țări precum Polonia, Lituania, Norvegia și Canada.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: În iunie, UE a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 34 miliarde de euro, în urma majorării importurilor de energie

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Uniunea Europeană a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 34 miliarde de euro, faţă de un excedent de 14 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 224,9 miliarde de euro, în creştere cu 19,4% faţă de iunie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 48,5%, până la 258,9 miliarde de euro.

În primele şase luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 290,8 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu minus 105,6 miliarde de euro în ianuarie – iunie 2021), scrie Agerpres.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.237,3 miliarde de euro (o creştere de 17,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 1.438 miliarde de euro (un avans de 48,9% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie – iunie 2022 de 200,7 miliarde de euro, faţă de un excedent de 83,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

Zona euro a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 24,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 17,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.393,1 miliarde de euro (o creştere de 18,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 1.533,6 miliarde de euro (un avans de 43% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie – iunie 2022 de 140,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 100,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

În perioada ianuarie – iunie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE în China au scăzut cu 0,4%, iar cele în SUA au crescut cu 29,1%, în timp ce importurile UE din China şi SUA au urcat cu 43,3% şi, respectiv, cu 51,1%. De asemenea, exporturile UE în Rusia au scăzut cu 30,4%, în timp ce importurile UE din Rusia s-au majorat cu 78,9%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că, în perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 25% (la 44,8 miliarde de euro), în timp ce importurile au urcat cu 29% (la 60,2 miliarde de euro). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 15,4 miliarde de euro, comparativ cu 11,1 miliarde de euro în primele şase luni din 2021.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending