Connect with us

MAREA BRITANIE

Oficiul Național de Statistică din Regatul Unit: Creșterea economică a intrat pe o linie moartă în ultimele trei luni din 2019, creșterea anuală fiind una dintre cele mai scăzute după criza economică

Published

on

© Wikipedia

Creșterea economică a Regatului Unit a intrat pe o linie moartă în ultimele trei luni ale exercițiului financiar din 2019, când țara a fost cuprinsă de paralizia politică generată de incertitudinile privind Brexit, au dezvăluit astăzi cifrele oficiale, informează BBC și Agerpres

Produsul intern brut (PIB) pentru al patrulea trimestru a fost același ca în perioada precedentă, au arătat datele oficiale, ducând creșterea economică pe anul 2019 la 1,4 la sută, a precizat Oficiul Național de Statistică (ONS). Deși creșterea este ușor mai mare decât cea din aceeași perioadă din 2018, este încă cea mai lentă creștere a economiei britanice după criza financiară din 2008-2009.

Potrivit ONS,  2019 a fost un an „volatil” pentru economia Regatului Unit, datorat în parte modificării termenelor de părăsire a UE.

Rob Kent-Smith, șeful departamentului pentru PIB de la ONS, a declarat că „nu a fost înregistrată nicio creștere în ultimul trimestru al anului 2019, deoarece creșterile în sectoarele de servicii și construcții au fost compensate de un alt rezultat slab din sectorul de producție, în special din industria auto”, citează BBC.

Sectorul serviciilor – care reprezintă mai mult de trei sferturi din economia Regatului Unit – a crescut cu doar 0,1% în ultimul trimestru al anului 2019, în timp ce sectorul construcțiilor a crescut cu 0,5%.

Cu toate acestea, sectorul de producție a înregistrat o scădere a producției cu 1,1%. Acest lucru a apărut după ce unele fabrici de mașini au întrerupt activitatea în noiembrie, în cazul în care Marea Britanie ar fi părăsit UnE fără un acord la 31 octombrie.

În ceea ce privește comerțul, în ultimele trei luni ale anului 2019, deficitul comercial de bunuri și servicii s-a extins la 6,5 ​​miliarde de lire sterline față de deficitul de 4 miliarde de lire sterline înregistrat în perioada iulie-septembrie.

Un deficit apare atunci când valoarea importurilor de bunuri și servicii ale unei țări depășește ceea ce exportă.

Deficitul s-a extins în mare măsură din cauza diminuării surplusului în comerțul cu servicii din Marea Britanie.

În schimb, deficitul comercial de mărfuri s-a redus în ultimele trei luni ale anului 2019, în cea mai mare parte datorită unei scăderi de 2,2 miliarde de lire a importurilor de utilaje și echipamente de transport, ceea ce ar putea sugera o amânare a comenzilor în contextul temerilor legate de ieșirea din UE la 31 octombrie 2019.

În 2019, în ansamblu, deficitul comercial pentru bunuri și servicii s-a redus ușor cu 0,5 miliarde de lire sterline ajungând la 29,3 miliarde de lire sterline.

Pe lângă incertitudinile legate de Brexit, economia britanică a fost afectată de escaladarea tensiunilor comerciale globale.

„Negocierile comerciale dificile dintre SUA şi China şi scăderea activităţii economice pe plan global, în special în industrie, au afectat încrederea consumatorilor şi a oamenilor de afaceri”, a apreciat economistul Kallum Pickering, de la Berenbeg Bank, citat de Agerpres. 

Totuși, studiile recentă indică o redresare a economiei britanice la începutul lui 2020, potrivit lui Tej Parikh, economist şef la Institute of Directors, care a declarat că încrederea firmelor este în creștere, iar planurile privind angajările şi investiţiile sporesc”, relatează sursa citată mai sus. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

Oficiali ai Ambasadei României la Londra au vizitat cele două firme românești care au primit amenințări xenofobe

Published

on

© Dan Mihalache/ Facebook

Coordonatorul Secţiei Consulare a Ambasadei României la Londra, Robert Marin, şi reprezentantul Biroului Ataşatului Afaceri Interne, Vlad Vida, au vizitat miercuri, din dispoziţia ambasadorului României la Londra, Dan Mihalache, cele două firme ai căror proprietari, cetăţeni români, au primit recent scrisori cu ameninţări xenofobe, potrivit unor precizări de presă ale misiunii diplomatice româneşti în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Reprezentanţilor ambasadei li s-a alăturat şi primarul districtului Harrow din Londra, Nitin Parekh, care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de apariţia unor astfel de incidente şi şi-a declarat solidaritatea cu comunitatea românească şi susţinerea totală pentru combaterea fenomenului “hate crime”, potrivit unei postări pe Facebook.

În cadrul discuţiilor, reprezentanţii misiunii diplomatice au transmis că ambasada urmăreşte cu prioritate respectarea drepturilor cetăţenilor români din Marea Britanie şi ia toate măsurile care se impun pentru a preveni şi sancţiona orice formă de manifestare xenofobă la adresa acestora.

Totodată, a fost reliefat faptul că incidentul a fost adus imediat la cunoştinţa autorităţilor britanice şi a Reprezentanţei Comisiei Europene în Marea Britanie, având în vedere importanţa pe care Uniunea Europeană o acordă principiului nediscriminării şi protejării drepturilor cetăţenilor europeni.

Citiți și MAE român solicită Ministerului de Externe al Marii Britanii să ia măsuri pentru sancționarea manifestărilor xenofobe la adresa românilor din Regatul Unit

De asemenea, a fost menţionată şi poziţia fermă exprimată de Guvernul României, atât prin intermediul misiunii diplomatice a României de la Londra, cât şi al Ministerului Afacerilor Externe, prin care condamnă orice formă de manifestare xenofobă şi discriminatorie şi, în egală măsură, încurajează cetăţenii români care s-ar putea regăsi în astfel de situaţii sau care au cunoştinţă de astfel de situaţii să informeze atât Ambasada României la Londra, cât şi autorităţile britanice competente, pentru a putea fi luate măsurile care se impun.

“Considerăm, totodată, că acest incident nu este reprezentativ pentru atitudinea societăţii britanice faţă de cetăţenii români care locuiesc şi lucrează în Marea Britanie, comunitatea românească din Regatul Unit fiind bine integrată în societatea britanică şi apreciată pentru contribuţia activă la dezvoltarea economiei şi societăţii britanice”, se menţionează în precizările de presă.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE român solicită Ministerului de Externe al Marii Britanii să ia măsuri pentru sancționarea manifestărilor xenofobe la adresa românilor din Regatul Unit

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Londra, a solicitat Ministerului britanic de Externe şi conducerii poliţiei metropolitane londoneze să ia măsurile care se impun pentru a preveni şi sancţiona orice formă de manifestare xenofobă la adresa cetăţenilor români prezenţi în Marea Britanie.

”Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, MAE, prin Ambasada României la Londra, a semnalat deja această situaţie Ministerului britanic de externe şi conducerii poliţiei metropolitane londoneze, cu solicitarea de a clarifica aceste incidente şi de a lua măsurile care se impun pentru a preveni şi sancţiona orice formă de manifestare xenofobă la adresa cetăţenilor români prezenţi în Marea Britanie. De asemenea, cazul a fost adus şi la cunoştinţa Delegației Uniunii Europene în Marea Britanie, având în vedere importanţa pe care Uniunea Europeană o acordă principiului nediscriminării şi protejării drepturilor cetăţenilor europeni”, precizează MAE, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Precizările MAE vin în urma informaţiilor conform cărora două firme româneşti din Londra au primit scrisori anonime cu conţinut xenofob.

Conform sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm orice formă de manifestare xenofobă şi discriminatorie şi, în egală măsură, încurajează cetăţenii români care s-ar putea regăsi în astfel de situaţii sau care au cunoştinţă de astfel de situaţii să informeze atât Ambasada României la Londra, cât şi autorităţile britanice competente, pentru a putea fi luate măsurile care se impun.

MAE subliniază că acest incident nu este reprezentativ pentru atitudinea societăţii britanice faţă de cetăţenii români care locuiesc şi lucrează în Marea Britanie, comunitatea românească din Regatul Unit fiind bine integrată în societatea britanică şi apreciată pentru contribuţia activă la dezvoltarea economiei şi societăţii britanice, menţionează sursa citată.

Separat, într-o postare pe Facebook, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, i-a îndemnat pe cetățenii români care locuriesc în Marea Britanie, să sesizeze orice incident în care sunt ținta unor amenințări xenofobe sau rasiste.

Amintim faptul că la 31 ianuarie 2020, în ultima zi a Marii Britanii ca parte a Uniunii Europene, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut o discuţie telefonică cu Christopher Pincher, ministru de stat pentru Europa şi Americi în MAE britanic, la solicitarea acestuia, ocazie cu care ministrul român a subliniat că, în contextul Brexit, pentru ţara noastră este foarte important ca regimul pe care Regatul Unit îl va aplica cetăţenilor europeni, în toate domeniile, să nu implice diferenţe de tratament între aceştia.

Potrivit Ministerului de Interne britanic, 435.700 de cetățeni români care trăiesc în Regatul Unit au aplicat până la 31 decembrie 2019 pentru obținerea statutului de ”rezident permanent” (”settled status”) sau pre-settled status.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ursula von der Leyen, mesaj către Regatul Unit din Parlamentul European: UE, pregătită să ofere un acord comercial unic, dar orice acord implică ”obligații” pe care ambele părți trebuie să le respecte

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Uniunea Europeană este pregătită să ofere Regatului Unit un acord comercial ”unic”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o intervenție susțină în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, dar a atenționat că orice acord implică ”obligații” pe care ambele părți trebuie să le respecte.

Le transmitem prietenilor britanici: suntem pregătiți să discutăm despre diferite modele de acorduri comerciale. Dar toate aceste modele, indiferent pe care l-ați alege, au ceva în comun: acestea implică nu doar drepturi, dar și obligații de ambele părți. Când am convenit Declarația politică, ne-am dorit o relație comercială bazată pe zero tarife și zero cote pentru toate bunurile. Ceva ce nu am mai oferit nimănui niciodată. Un nou mod de a face comerț, o ambiție unică în termeni de acces la piața unică. Dar, desigur, acest lucru necesită garanții corespunzătoare privind concurența loială și protecția standardelor sociale, de mediu și de consum”, a menționat von der Leyen, în contextul în care miniștrii Afacerilor Europene ai statelor membre, care se vor reuni pe 25 februarie în Consiliul Afaceri Generale (CAG), urmează să aprobe planul european de negociere cu Londra, prezentat la 3 februarie de negociatorul-șef Michel Barnier, discuții care urmează să fie demarate la începutul lunii martie.

Președintele Comisiei Europene a salutat apelul recent al premierului britanic Boris Johnson ca Regatul Unit să devină ”un campion global al comerțului liber”.

”Sincer, aceste cuvinte sunt muzică pentru urechile noastre. (…) Într-un moment în care sistemul coemrcial bazat pe reguli este atât de contestat, avem nevoie de parteneții noștri să ni se alăture pentru a face sistemul mai echitabil și mai puternic”, lucru pentru care ”noi, europenii, am luptat mereu de-a lungul anilor”: ”un sistem comercial deschis, pe de o parte, și care este echitabil, pe de altă parte. (…) Acordurile de liber schimb trebuie să înlocuiască incertitudinea cu un set solid de reguli. Acestea creează noi piețe pentru întreprinderile mici și mijlocii. De pe urma acordurilor de liber schimb trebuie să beneficieze oamenii”, a mai spus von der Leyen, dând drept exemplu beneficiile acordurilor comerciale pe care le are Uniunea Europeană cu Japonia și Canada, ultimul fiind, de altfel, invocat și de premierul britanic Boris Johnson drept model pentru viitoarea relație comercială Bruxelles-Londra.

”Acestea nu doar că au dus la creșterea schimburilor bilaterale de bunuri, servicii, oameni și idei. Acestea sunt răspunzătoare și pentru creșterea standardelor dintr-o gamă largă de chestiuni, precum drepturi ale muncii sau din domeniul mediului”, a explicat președintele Comisiei Europene.

Acordul dintre UE și Canada, care a intrat provizoriu în vigoare în luna septembrie 2017, asigură eliminarea taxelor vamale la 98% dintre produsele (liniile tarifare) tranzacționate între UE și Canada, cel mai bun acces acordat vreodată unor companii din afara Canadei la piața achizițiilor publice din această țară (la nivel federal, provincial și municipal), avantaje în special pentru companiile mai mici, cel mai puțin în măsură să suporte costurile birocratice implicate de exportul către Canada.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Acordul de parteneriat economic elimină marea majoritate a taxelor pe care le plătesc anual întreprinderile din UE care exportă în Japonia, în valoare de 1 miliard de euro, Japonia eliminând taxele vamale la 97 % din produsele importate din UE.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen și-a exprimat surprinderea cu privire la dorința lui Boris Johnson – expusă în discursul său în care și-a prezentat viziunea privind viitorul acord comercial cu UE – de a încheia un acord asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia.

”Am fost puțin surprinsă să audc că premierul Regatului Unit vorbește despre modelul australian. Autralia, fără niciun dubiu, este un partener puternic. Dar Uniunea Europeană nu are nu acord comercial cu Australia. În prezent, comerțul este bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă aceasta este alegerea britanică, suntem în regulă cu acest lucru. (…) Desigur, Marea Britanie poate decide să se mulțumească cu mai puțin. Dar personal cred că ar trebui să fim mult mai ambițioși”, a spus von der Leyen, reluând un mesaj transmis și de comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan.

La 22 mai 2018, sub președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene, miniştrii europeni ai Comerţului au autorizat Comisia Europeană să demareze negocierile în vederea încheierii unor acorduri de liber schimb cu Australia şi Noua Zeelandă.

Într-o conferință de presă în care a anunțat principiile după care se va ghida Bruxelles-ul în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2020, Michel Barnier a anunțat că Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE.

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul.

Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending