Connect with us

U.E.

Olaf Scholz cere înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE: Riscul ca o țară să îi împiedice pe ceilalți să meargă mai departe crește cu fiecare stat membru nou

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz a pledat luni, la Praga, pentru înlăturarea regulii deciziilor bazate pe unanimitate în UE în chestiuni de politică externe și politici fiscale pentru a evita ca procesul decizional european să fie paralizat de veto-urile exercitate individual de statele membre, în timp ce Uniunea Europeană a impulsionat din nou procesul de extindere, și a solicitat ca statele membre UE să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.

În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul trecut și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

 

Cu toate acestea, “în această Uniune extinsă, diferențele dintre statele membre vor crește în ceea ce privește interesele politice, influența economică și sistemele de securitate socială”, a declarat Scholz, citat de Reuters.

“Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o țară individuală să își folosească dreptul de veto și să îi împiedice pe toți ceilalți să meargă mai departe crește cu fiecare stat membru suplimentar”, a adăugat cancelarul german, nefiind pentru prima dată când Scholz susține un proces decizional mai suplu, inclusiv în perspectiva extinderii.

“Prin urmare, am propus o tranziție treptată către votul majoritar în politica externă comună, dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală – știind foarte bine că acest lucru ar avea repercusiuni și pentru Germania”, a adăugat el.

În același registru, Scholz a vorbit și despre faptul că statele membre UE trebuie să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.

“Acest acord trebuie să fie obligatoriu, să stimuleze creşterea economică şi să fie negociabil din punct de vedere politic. Şi, în acelaşi timp, trebuie să permită tuturor statelor membre UE să sprijine transformarea economiilor prin investiţii”, a declarat, la Praga, oficialul german, citat de Agerpres și de Reuters.

Şeful executivului german şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei ‘‘comunităţi politice europene” și despre care președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că s-ar putea reuni în premieră la la Praga într-un format care va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE.

Cehia, țara care asigură președinția Consiliului UE, va găzdui în perioada 6-7 octombrie un summit informal al liderilor europeni la Praga.

Subliniind ”dimensiunea geopolitică” a procesului de extindere a UE, el a afirmat că ”realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare”.

”Ceea ce lipseşte, totuşi, este un schimb periodic la nivel politic – un forum în care şefii de stat şi de guvern din UE şi partenerii noştri europeni să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta probleme cheie care afectează continentul nostru ca întreg, precum securitatea, energia, clima şi conectivitatea”, a insistat cancelarul german.

În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de ”autocraţia neoimperialistă”.

”Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor. Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei”, a explicat cancelarul Scholz.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

Published

on

© European Union 2023

Parlamentul European a adoptat marți noi norme  privind transparența și direcționarea publicității politice, care vor face campaniile electorale și pentru referendumuri mai transparente și mai rezistente la interferențe.

Potrivit unui comunicat al instituției, noile prevederi vor reglementa reclamele politice, în special cele online, oferind în același timp un cadru pentru ca actorii politici să își facă publicitate mai ușor în întreaga UE.

Citiți și: ”100 de zile până decidem calea pe care o va urma Europa”. Președinta PE: Cu cât mai mulți oameni votează, cu atât mai puternică devine democrația europeană

Mai multă transparență și răspundere

Potrivit noilor norme, publicitatea politică va trebui să fie etichetată în mod clar. Cetățenii, autoritățile și jurnaliștii vor putea obține cu ușurință informații în cazul în care au fost vizați de o reclamă, despre cine o plătește, care este costul reclamei, dar și la ce alegeri sau referendumuri face referire. Toate materialele publicitare politice și informațiile conexe vor fi stocate într-un registru public online.

Pentru a limita ingerințele străine în procesele democratice europene, sponsorizarea reclamelor din afara UE va fi interzisă pe o perioadă de trei luni înaintea alegerilor sau referendumului.

Reglementarea strategiilor de direcționare

Pentru a-i proteja pe alegători de manipulare, tehnicile de direcționare și amplificare vor fi posibile numai pentru publicitatea politică online bazată pe date cu caracter personal colectate după ce a fost obținut consimțământul explicit și separat al subiectului. Nu pot fi utilizate categorii speciale de date cu caracter personal (legate, de exemplu, de etnie, religie, orientare sexuală) sau date ale minorilor.

Protejarea libertății de exprimare

Normele se referă doar la reclamele politice remunerate. Ele nu afectează conținutul reclamelor politice și nici regulile privind desfășurarea și finanțarea campaniilor politice.

Opiniile personale, opiniile politice, cum ar fi orice conținut jurnalistic nesponsorizat, sau comunicarea privind organizarea sau participarea la alegeri (de exemplu, anunțarea candidaților) din surse oficiale naționale sau europene nu sunt afectate.

În urma adoptării în plen (cu 470 pentru, 50 împotrivă și 105 abțineri), Consiliul trebuie să adopte în mod oficial textul. Normele se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare, în timp ce definițiile și măsurile privind furnizarea nediscriminatorie a publicității politice transfrontaliere (inclusiv pentru partidele politice europene și grupurile politice europene) se vor aplica deja după 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Prin aceste norme, Parlamentul răspunde direct preocupărilor cetățenilor cu privire la o societate digitală sigură și de încredere, în special propunerea 33(5) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

Published

on

© European Union, 2017

Comisia Europeană a propus o strategie cuprinzătoare pentru a avansa către o poziție de lider industrial în UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie generică esențială și extrem de relevantă pentru tranziția ecologică și digitală.

Comunicarea privind materialele avansate pentru o poziție de lider industrial prezintă măsuri concrete care să permită alinierea priorităților de cercetare și inovare și a investițiilor în UE, asigurând poziția de lider european în această tehnologie-cheie.

”Competitivitatea UE se bazează pe avantajul nostru tehnologic și pe aprovizionarea constantă cu materiale avansate pentru tranziția noastră ecologică și digitală. Trebuie să sprijinim dezvoltarea acestor materiale și să le utilizăm în mod eficient și durabil. După ce am ascultat părțile interesate din industrie și autoritățile naționale, propunem o cale de urmat care este benefică pentru reziliența noastră economică pe termen lung”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv însărcinat cu adaptarea Europei la era digitală.

Potrivit unui comunicat al executivului european, această inițiativă, așteptată cu nerăbdare de statele membre și de industrie, reprezintă primul pas către o abordare europeană comună în domeniul materialelor avansate, punând bazele unor acțiuni ulterioare.

Materialele avansate sunt materiale proiectate în mod intenționat pentru a avea performanțe superioare sau funcții speciale, care pot fi dezvoltate cu o viteză fără precedent datorită cunoștințelor științifice și a puterii de calcul actuale.

Acestea sunt fundamentale, de exemplu, pentru inovare în domeniul energiei, al electronicii, al construcțiilor și al mobilității și, prin urmare, sunt esențiale pentru tranziția ecologică și digitală. Se preconizează că prima listă de domenii de cercetare va fi extinsă în timp, în dialog cu Consiliul pentru tehnologie care urmează să fie înființat.

Se preconizează că cererea de materiale avansate va crește semnificativ în anii următori, de exemplu pentru producția de energie regenerabilă, baterii, clădiri cu emisii zero, semiconductori, medicamente și dispozitive medicale, sateliți, lansatoare spațiale, avioane sau pentru alte aplicații cu dublă utilizare, precum și pentru echipamente de apărare.

Strategia are ca scop consolidarea competitivității pe termen lung a UE prin asigurarea faptului că Uniunea rămâne în fruntea noilor tehnologii în domeniul materialelor, sprijinind capacitățile de dezvoltare, testare și implementare.

Acțiunile vor consolida, de asemenea, autonomia strategică deschisă și securitatea economică a UE prin reducerea dependenței de materiale critice prin înlocuirea acestora sau prin sprijinirea reciclării și reutilizării lor.

Comunicarea propune acțiuni structurate pe cinci piloni principali, care urmează să fie puse în aplicare împreună cu statele membre ale UE, actorii din industrie și alte părți-cheie interesate:

  • Consolidarea ecosistemului european de cercetare și inovare în domeniul materialelor avansate.
  • Introducerea rapidă pe piață a materialelor inovatoare. Aceasta include dezvoltarea unei “comunități a materialelor”, o infrastructură digitală europeană pentru cercetarea și inovarea în domeniul materialelor avansate. Aceasta va accelera în mod semnificativ proiectarea, dezvoltarea și testarea de noi materiale avansate într-un mediu controlat, utilizând, de asemenea, inteligența artificială.
  • Creșterea investițiilor de capital și a accesului la finanțare. Ca parte a acestui pachet de acțiuni, UE va institui un nou parteneriat cu industria în cadrul programului Orizont Europa, care vizează investiții de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027, dintre care cel puțin 250 de milioane de euro vor proveni din surse private.
  • Promovarea producției și utilizării materialelor avansate. Aceasta include achiziții publice pentru inovare, stabilirea de standarde și lansarea unei Academii de materiale avansate împreună cu Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru a se asigura că forța de muncă europeană dispune de competențele necesare.
  • Crearea unui consiliu tehnologic pentru materiale avansate care să ofere consultanță cu privire la coordonarea acestei inițiative cu statele membre, țările asociate la Orizont Europa și industria.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Potrivit studiului EUMatrix.eu, care măsoară influența pe care deputații din Parlamentul European o exercită asupra politicilor UE, liberalul Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport și se află între primii 20 cei mai influenți europarlamentari în politicile de energie, respectiv buget. De asemenea, în ceea ce privește activitatea sa globală, acesta ocupă poziția 30 în clasament (din 705). 

România a avut o prezență mai mare în actual Parlament European, în special în ceea ce privește pozițiile de conducere, dar și când vine vorba de construirea unor rețele puternice în legislativul european, fiind a patra țară, cu 8%, după Germania (14%), Spania (9%) și Franța (8%), cu cei mai mulți eurodeputați care se află în top 100 cei mai influenți europarlamentari, relevă cea mai recentă analiză realizată de EUmatrix.eu.

Românii au avut o influență destul de mare în chestiuni bugetare (cu 4 români în top 20: Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu, Claudiu Manda, Ramona Strugariu) și o influență puternică asupra chestiunilor instituționale (Top europarlamentari: Ramona Strugariu & Loránt Vincze).

Citiți și: EUmatrix: România, a patra țară, după Germania, Spania și Franța cu cei mai mulți eurodeputați influenți în Parlamentul European. Cine sunt românii care contribuie cel mai mult la modelarea legislației UE?

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PARLAMENTUL EUROPEAN9 mins ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS46 mins ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA1 hour ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO5 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

COMUNICATE DE PRESĂ18 hours ago

Într-o întâlnire cu ambasadorul Elveției în România, directorului general ICI București a subliniat importanța dialogului continuu pentru provocarea proiectelor comune care să contribuie la progresul științific și tehnologic

U.E.18 hours ago

Olaf Scholz se delimitează de declarațiile lui Macron: Niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina

FONDURI EUROPENE19 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending