Cancelarul german Olaf Scholz a pledat luni, la Praga, pentru înlăturarea regulii deciziilor bazate pe unanimitate în UE în chestiuni de politică externe și politici fiscale pentru a evita ca procesul decizional european să fie paralizat de veto-urile exercitate individual de statele membre, în timp ce Uniunea Europeană a impulsionat din nou procesul de extindere, și a solicitat ca statele membre UE să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.
În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul trecut și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.
Cu toate acestea, “în această Uniune extinsă, diferențele dintre statele membre vor crește în ceea ce privește interesele politice, influența economică și sistemele de securitate socială”, a declarat Scholz, citat de Reuters.
“Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o țară individuală să își folosească dreptul de veto și să îi împiedice pe toți ceilalți să meargă mai departe crește cu fiecare stat membru suplimentar”, a adăugat cancelarul german, nefiind pentru prima dată când Scholz susține un proces decizional mai suplu, inclusiv în perspectiva extinderii.
“Prin urmare, am propus o tranziție treptată către votul majoritar în politica externă comună, dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală – știind foarte bine că acest lucru ar avea repercusiuni și pentru Germania”, a adăugat el.
În același registru, Scholz a vorbit și despre faptul că statele membre UE trebuie să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.
“Acest acord trebuie să fie obligatoriu, să stimuleze creşterea economică şi să fie negociabil din punct de vedere politic. Şi, în acelaşi timp, trebuie să permită tuturor statelor membre UE să sprijine transformarea economiilor prin investiţii”, a declarat, la Praga, oficialul german, citat de Agerpres și de Reuters.
Şeful executivului german şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei ‘‘comunităţi politice europene” și despre care președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că s-ar putea reuni în premieră la la Praga într-un format care va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE.
Cehia, țara care asigură președinția Consiliului UE, va găzdui în perioada 6-7 octombrie un summit informal al liderilor europeni la Praga.
Subliniind ”dimensiunea geopolitică” a procesului de extindere a UE, el a afirmat că ”realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare”.
”Ceea ce lipseşte, totuşi, este un schimb periodic la nivel politic – un forum în care şefii de stat şi de guvern din UE şi partenerii noştri europeni să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta probleme cheie care afectează continentul nostru ca întreg, precum securitatea, energia, clima şi conectivitatea”, a insistat cancelarul german.
În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de ”autocraţia neoimperialistă”.
”Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor. Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei”, a explicat cancelarul Scholz.
