Connect with us

U.E.

Olaf Scholz dă asigurări Ucrainei că Germania nu va conteni să o sprijine în fața războiului rus și semnalează importanța de a demara planificarea reconstrucției

Published

on

© Bundeskanzler Olaf Scholz/ Twitter

Cancelarul german, Olaf Scholz, i-a promis prim-ministrului ucrainean, Denys Shmyhal, pe care l-a primit duminică la Berlin, că țara sa ”nu va ceda în sprijinul ei pentru Ucraina”, pe plan militar, politic, financiar și umanitar, anunță EFE și Reuters, citate de Agerpres.

Scholz a mai semnalat că, în pofida războiului aflat în desfăşurare, este important ”să se planifice încă de acum reconstrucţia” şi ”să fim pregătiţi pentru această sarcină pe termen lung”, potrivit unui comunicat emis de executivul german după întâlnirea celor doi şefi de guvern.

Cancelarul german a amintit că țara sa va organiza, din calitatea sa de președinte în exercițiu al G7, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o conferință la nivel de experți pe 25 octombrie, la Berlin, ”pentru a dezbate orientarea şi arhitectura necesare reconstrucţiei” Ucrainei după ce agresiunea militară rusă va fi încetat.

Cât despre statutul de ţară candidată la UE primit de Ucraina, Scholz a reafirmat că această ţară trebuie să implementeze reforme privind statul de drept şi sistemul judiciar, reforme importante pentru a putea atrage investiţii în vederea reconstrucţiei ţării.

De cealaltă parte, premierul ucrainean, Denys Shmyhal, a mulțumit Germaniei pentru ajutorul în bani și armament, dar a făcut apel să-și asume un ”leadership” sporit la nivelul Uniunii Europene pentru a impulsiona reconstrucția Ucrainei.

De altfel, înainte de întrevederea cu cancelarul german, prim-ministrul ucrainean a anunțat că țara sa așteaptă din partea Uniunii Europene un ajutor financiar de cinci miliarde de euro, destinat sprijinirii economiei și armatei sale, precum și pregătirilor pentru sezonul de iarnă.

O sursă de fonduri ar putea veni din tranzacționarea energiei, despre care Kievul a spus că este pregătit să o furnizeze Germaniei pentru a o ajuta să pună capăt dependenței de energia rusă.

”În prezent, Ucraina își exportă energia electrică către Moldova, România, Slovacia și Polonia. Dar suntem foarte pregătiți să ne extindem exporturile către Germania. Avem o cantitate suficientă de energie electrică în Ucraina, datorită centralelor noastre nucleare. UE ar obține mai multă energie, iar noi am obține valuta străină de care avem nevoie urgentă”, a declarat premierul vineri.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale și valorile Uniunii, se arată într-un comunicat.

Consiliul a adoptat poziția sa comună referitoare la Legea privind inteligența artificială. Obiectivul acesteia este de a se asigura că sistemele de inteligență artificială (IA) introduse pe piața UE și utilizate în Uniune sunt sigure și respectă legislația existentă privind drepturile fundamentale și valorile Uniunii.

Inteligența artificială este de o importanță capitală pentru viitorul nostru. Astăzi, am reușit să atingem un echilibru delicat care va stimula inovarea și adoptarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială în întreaga Europă. Cu toate beneficiile pe care le prezintă, pe de o parte, și respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale cetățenilor noștri, pe de altă parte”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministru al dezvoltării regionale.

Proiectul de regulament prezentat de Comisie în aprilie 2021 este un element-cheie al politicii UE de încurajare a dezvoltării și adoptării pe piața unică a inteligenței artificiale sigure și legale, care respectă drepturile fundamentale.

Propunerea urmează o abordare bazată pe riscuri și stabilește un cadru juridic uniform și orizontal pentru IA, care urmărește să asigure securitatea juridică. Aceasta promovează investițiile și inovarea în domeniul IA, îmbunătățește guvernanța și aplicarea eficientă a legislației existente privind drepturile fundamentale și siguranța și facilitează dezvoltarea unei piețe unice pentru aplicațiile IA. Acesta merge mână în mână cu alte inițiative, inclusiv cu Planul coordonat privind inteligența artificială, care vizează accelerarea investițiilor în IA în Europa.

Definiția unui sistem de inteligență artificială
Pentru a se asigura că definiția unui sistem de inteligență artificială oferă criterii suficient de clare pentru a distinge inteligența artificială de sistemele software mai simple, textul Consiliului restrânge definiția la sistemele dezvoltate prin abordări de învățare automată și abordări bazate pe logică și cunoștințe.

Practici de IA interzise

În ceea ce privește practicile interzise în materie de IA, textul extinde la actorii privați interdicția de a utiliza IA în scopuri de evaluare socială. În plus, dispoziția care interzice utilizarea sistemelor de inteligență artificială care exploatează vulnerabilitățile unui anumit grup de persoane acoperă acum și persoanele vulnerabile din cauza situației lor sociale sau economice.

În ceea ce privește interzicerea utilizării de către autoritățile de aplicare a legii a sistemelor de identificare biometrică la distanță „în timp real” în spații accesibile publicului, textul clarifică obiectivele în care o astfel de utilizare este strict necesară în scopul aplicării legii și pentru care autoritățile de aplicare a legii ar trebui, prin urmare, să fie autorizate în mod excepțional să utilizeze astfel de sisteme.

Adoptarea unei poziții comune va permite acum Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European („triloguri”) după ce acesta din urmă își va adopta propria poziție, în vederea ajungerii la un acord cu privire la regulamentul propus.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

Published

on

©Volkspartei/ Twitter

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, la sosirea la summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie.

Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer, citat de Digi24.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, cu două zile înainte de decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen, că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment.

Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI ai miniștrilor de Interne și Justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci încă e nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acestei decizii. Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment“, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la sosirea la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana.

El a recunoscut că deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, iar, prin urmare, “nici rezultatele nu pot fi tocmai identice”.

Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți. O decuplare e o chestiune care s-a mai discutat. Speranța e să avem o decizie pozitivă, să nu fie nevoie să discutăm despre aceste chestiuni“, a declarat Klaus Iohannis, în contextul în care există scenariul în care România ar putea fi primită în spațiul Schengen, iar Bulgaria nu.

Pe de altă parte, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen, afirmațiile sale fiind făcute în același context, la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana.

 

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

Facebook

U.E.6 mins ago

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale

CONSILIUL EUROPEAN25 mins ago

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

INTERNAȚIONAL28 mins ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN39 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.2 hours ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending