Connect with us

U.E.

Olaf Scholz prezintă foaia de parcurs a Germaniei pentru neutralitatea climatică până în 2045: Până în 2030, 80% din producția noastră de electricitate va proveni din surse regenerabile

Published

on

© World Economic Forum / Ciaran McCrickard

În cadrul unui discurs extraordinar susținut la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat obiectivul Germaniei de a atinge neutralitatea climatică până în 2045, se arată într-un comunicat.

Deși invazia rusă din Ucraina din februarie 2022 părea inițial să pună o piedică ambițiilor germane și europene în ceea ce privește tranziția către energia regenerabilă, Scholz consideră că agresiunea Rusiei nu a făcut decât să accelereze această schimbare.

„Transformarea noastră către o economie neutră din punct de vedere climatic – sarcina fundamentală a secolului nostru – capătă în prezent o dinamică cu totul nouă”, a declarat Scholz, „nu în ciuda, ci din cauza războiului rusesc”.”

„Fie că sunteți un lider din mediul de afaceri sau un activist în domeniul climei, ca specialist în politici de securitate sau ca investitor, este acum foarte clar pentru fiecare dintre noi că viitorul aparține exclusiv energiilor regenerabile din motive de costuri, din motive de mediu, din motive de securitate și pentru că, pe termen lung, energiile regenerabile promit cele mai bune randamente.”

La câteva luni de la începerea războiului, Scholz a declarat că Germania a devenit complet independentă de gazul, petrolul și cărbunele rusesc. Temerile inițiale privind deficitul de energie, în special odată cu apropierea iernii, s-au dovedit a fi nefondate.

„Am încheiat noi parteneriate cu Asia, Africa și America, reducându-ne astfel dependența, așa că pot spune că aprovizionarea noastră cu energie pentru această iarnă este sigură”, a declarat cancelarul german.

Prin noile legi care impun extinderea energiilor regenerabile, inclusiv a energiei eoliene, solare și a hidrogenului, Scholz a explicat că guvernul german va elimina birocrația, permițând conectarea la rețea în medie cu doi ani mai repede decât era posibil anterior.

„Intenționăm să accelerăm ritmul și mai mult. Vă puteți baza și pe obiectivele noastre: obstacolele au fost înlăturate.”

Cancelarul german a declarat că, pentru 2023, țara sa și-a depășit de peste două ori volumul de licitații numai pentru parcurile eoliene terestre.

„Până în 2030, 80% din producția noastră de electricitate va proveni din surse regenerabile, dublu față de cât este în prezent”, a spus acesta. “În același timp, necesarul nostru de energie electrică crește de la 600 de terawați/oră în prezent la 750 până la sfârșitul deceniului și ne așteptăm ca acesta să se dubleze din nou în deceniul 2030.”

În ciuda suferințelor poporului ucrainean de la invazie, Scholz a arătat că redresarea postbelică reprezintă o oportunitate pentru întreprinderi.

„La Berlin, la sfârșitul lunii octombrie 2022, am lucrat cu experți internaționali pentru a elabora un plan Marshall pentru reconstrucția pe termen lung a Ucrainei”, a spus liderul german. „Capitalul din sectorul privat va juca un rol-cheie aici. Știu că multe companii din Germania și nu numai sunt foarte conștiente de oportunitățile pe care le-ar putea oferi miracolul economic ucrainean, în special pe măsură ce țara se îndreaptă spre Uniunea Europeană după încheierea războiului”, a precizat acesta.

Totodată, contrar tendinței de declin demografic din multe țări dezvoltate și a previziunilor pesimiste cu privire la scăderea populației germane, Scholz a remarcat că țara sa are în prezent mai mulți rezidenți și persoane angajate decât în orice alt moment din istoria sa.

„Înainte de sfârșitul anului, țara noastră va beneficia, în sfârșit, de o legislație modernă privind imigrația. La urma urmei, dacă vrem să rămânem competitivi ca națiune industrială de top, avem nevoie de practicieni experimentați, ingineri calificați, meseriași și mecanici”, a declarat cancelarul. „Cei care vor să-și suflece mânecile sunt bineveniți în Germania. Acesta este mesajul nostru”, a încheiat Scholz.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Justiției a anunțat marți lansarea procedurii de selecție a candidaților  pentru funcţia de procuror european delegat în România, informează Agerpres.

Potrivit anunțului, trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative pentru a fi desemnată candidat pentru funcția de procuror european delegat în România: este cetăţean român, cu domiciliul în România; este procuror cu minimum 12 ani vechime în funcţia de procuror şi deţine grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, condiţii care trebuie îndeplinite până la momentul depunerii dosarului de înscriere şi dovedite cu adeverinţe; are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal; cunoaşte în mod satisfăcător limba engleză, limba de lucru pentru activităţile operaţionale şi administrative ale EPPO.

Candidatura poate fi depusă în format electronic la adresa de e-mail eselectie.ped@just.ro  până la data de 3 aprilie 2023 inclusiv.

Procedura de selecţie se va desfăşura după următorul calendar orientativ:

  • verificarea, de către Comisia de selecţie, a îndeplinirii de către candidaţii înscrişi a condiţiilor de participare la interviu – 5 aprilie;
  •  afişarea listei candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la interviu – 7 aprilie;
  • interviul în faţa Comisiei de selecţie – 10 aprilie, ora 10,00 şi 11 aprilie, ora 16,00;
  • afişarea rezultatelor selecţiei – 12 aprilie, ora 16,00;
  • transmiterea listei candidaţilor pentru funcţia de procuror european delegat procurorului-şef european – 12 aprilie.

Interviul se va desfăşura la sediul Ministerului Justiţiei şi se va transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a MJ. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba engleză, la care candidaţii vor trebui să răspundă în limba engleză.

Ministerul Justiției detaliază că evaluarea candidaţilor se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă în sistemul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa profesională. La finalizarea interviurilor, Comisia va selecta candidaţii pentru ocuparea a 9 posturi de procurori europeni delegaţi în România. Lista candidaturilor va fi comunicată procurorului-şef european.

Data începerii activităţii în calitate de procuror european delegat în România va fi cea stabilită ca urmare a procedurilor specifice în cadrul EPPO.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat în valoare de 103 milioane de euro (512 milioane de lei) pentru sprijinirea construcției de instalații de stocare a energiei electrice în România.

Potrivit unui comunicat al instituției, măsura va fi finanțată parțial prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (”RRF”), ca urmare a evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Obiectivul schemei este de a sprijini investițiile în instalații de stocare a energiei electrice în baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei regenerabile provenite din surse eoliene și solare în sistemul energetic românesc.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unei subvenții directe pentru proiectele selectate în urma unui proces de licitație competitivă. Ajutorul pe beneficiar nu va depăși:

  • 100% din deficitul de finanțare al proiectului;
  • 167.000 de euro pe MWh de capacitate de stocare instalată sau
  • o sumă maximă de 15 milioane de euro. Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 și trebuie să fie finalizate până la 31 decembrie 2025.

Comisia a evaluat schema în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG).

Comisia a constatat că schema românească este necesară și adecvată pentru a accelera investițiile în instalații de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziția ecologică.

În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și comerțului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema românească în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutoare de stat cuprinse în planurile naționale de redresare și a oferit îndrumare și sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita desfășurarea rapidă a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Comisia Europeană a achitat marți o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.

Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.

De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.

Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.

O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.

Citiți și
UE trimite Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul pentru 2023. Acesta este prima plată din cele 18 miliarde de euro destinate Kievului

Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.

În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.

Continue Reading

Facebook

G75 hours ago

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

ROMÂNIA6 hours ago

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

NATO7 hours ago

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

U.E.10 hours ago

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

După România, Comisia Europeană lansează un proiect-pilot și cu Bulgaria pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE5 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA5 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.1 week ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending