Cancelarul german Olaf Scholz va face presiuni asupra Chinei să își deschidă piețele și va ridica problema drepturilor omului săptămâna viitoare, în ceea ce va fi prima vizită a unui lider al Uniunii Europene în China de la începutul pandemiei COVID-19, a declarat vineri cancelaria de la Berlin despre vizita care se desfășoară în condiții controversate, după ce Guvernul german a aprobat o investiție a Chinei la portul din Hamburg, în pofida reticențelor partenerilor de guvernare ai SPD, și ia în calcul să vândă Chinei o companie producătoare de semiconductori, o tranzacție despre care presa germană a scris că nu este recomandată de serviciile de intelligence germane.
Scholz va efectua vizita pe 4 noiembrie, într-un moment în care Occidentul este tot mai îngrijorat de practicile comerciale și de situația drepturilor omului din China, precum și de îngrijorarea legată de dependența Germaniei de cea de-a doua mare economie a lumii, relatează Reuters.
Vizita va avea loc în contextul unei discuții aprinse în cadrul coaliției tripartite a lui Scholz cu privire la aprobarea sau nu a investiției chineze într-un terminal la Hamburg, cel mai mare port din Germania, pe care Scholz o promovează în ciuda preocupărilor de securitate ale miniștrilor săi.
Liderul german s-a confruntat cu critici înainte de călătorie pentru că a impus o decizie a cabinetului de a permite companiei chineze Cosco să investească într-un terminal la Hamburg. Această decizie a fost luată în pofida unei puternice împotriviri din partea partenerilor săi de coaliție, pe fondul preocupărilor legate de influența chineză asupra infrastructurii critice și în timp ce Occidentul politic discută tot mai mult despre importanța protejării infrastructurii critice în contextul războiului Rusiei în Ucraina, o invazie pe care Beijingul a refuzat să o condamne explicit.
Cu sprijinul ministerelor conduse de social-democrații lui Scholz, Guvernul german a aprobat o investiție de 24,9% a Cosco într-unul dintre cele trei terminale ale firmei de logistică HHLA din portul Hamburg. Investiția aprobată este mai mică decât participația de 35% planificată inițial, pe care gigantul chinez de transport maritim și HHLA o vizau, și nu oferă Cosco niciun cuvânt de spus în ceea ce privește deciziile de management sau strategice.
De asemenea, Berlinul examinează în continuare potențiala preluare de către China a producției de cipuri a companiei Elmos (ELGG.DE) din Dortmund.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat vineri, în cadrul unei reuniuni cu presa, că opinia Berlinului față de Beijing s-a schimbat, dar că este împotriva “decuplajului” de economia chineză și că dorește ca Beijingul să dea dovadă de reciprocitate în relațiile comerciale.
Germania va discuta despre tendințele “autocratice” din China și despre drepturile omului, “dar și despre o serie întreagă de alte chestiuni, despre reciprocitate, cum ar fi deschiderea piețelor chineze pentru companiile europene și de altă natură”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt a refuzat să confirme un raport al presei germane publicat în Handelsblatt potrivit căruia agenția de informații interne a Germaniei ar fi avertizat împotriva aprobării investiției.
Guvernul german a dorit să se întâlnească cu organizații neguvernamentale în timpul vizitei, dar nu este clar dacă acest lucru va fi posibil, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Scholz va merge în China la invitația premierului chinez Li Keqiang, a anunțat Ministerul chinez de Externe într-o scurtă declarație de confirmare a călătoriei.
China a fost cel mai mare partener comercial al Germaniei în ultimii șase ani, cu volume care vor ajunge la peste 245 de miliarde de euro (244 de miliarde de dolari) în 2021.
Scholz va fi însoțit în vizita sa de o zi de o delegație de lideri de afaceri. Directorii executivi ai Volkswagen și BASF au confirmat că se vor număra printre cei care se vor alătura cancelarului.
Relațiile dintre Europa și China s-au depreciat în ultimii ani ca urmare a pandemiei de COVID-19, dar și a noii reconfigurări a relațiilor internaționale, unde democrațiile lumii reprezentate de SUA, națiunile G7 și UE sunt supuse unor provocări fără precedent din partea autocrațiilor reprezentate de China și Rusia.
Pe de altă parte, pe axa Berlin – Beijing, relațiile au cunoscut o altă dinamică. La finalul lui 2020, pe ultima sută de metri a președinției germane a Consiliului UE, Uniunea Europeană și China au ajuns la un acord de principiu privind investițiile care va reechilibra relația economică dintre Europa și Beijing, însă acordul a fost ulterior blocat din cauza atitudinii represive a regimului comunist de la Beijing față de drepturile omului.
