U.E.
Olaf Scholz, primul lider UE care va vizita China după trei ani. Cancelarul german merge la Beijing după ce a aprobat o investiție a Chinei la portul din Hamburg
Published
1 year agoon

Cancelarul german Olaf Scholz va face presiuni asupra Chinei să își deschidă piețele și va ridica problema drepturilor omului săptămâna viitoare, în ceea ce va fi prima vizită a unui lider al Uniunii Europene în China de la începutul pandemiei COVID-19, a declarat vineri cancelaria de la Berlin despre vizita care se desfășoară în condiții controversate, după ce Guvernul german a aprobat o investiție a Chinei la portul din Hamburg, în pofida reticențelor partenerilor de guvernare ai SPD, și ia în calcul să vândă Chinei o companie producătoare de semiconductori, o tranzacție despre care presa germană a scris că nu este recomandată de serviciile de intelligence germane.
Scholz va efectua vizita pe 4 noiembrie, într-un moment în care Occidentul este tot mai îngrijorat de practicile comerciale și de situația drepturilor omului din China, precum și de îngrijorarea legată de dependența Germaniei de cea de-a doua mare economie a lumii, relatează Reuters.
Vizita va avea loc în contextul unei discuții aprinse în cadrul coaliției tripartite a lui Scholz cu privire la aprobarea sau nu a investiției chineze într-un terminal la Hamburg, cel mai mare port din Germania, pe care Scholz o promovează în ciuda preocupărilor de securitate ale miniștrilor săi.
Liderul german s-a confruntat cu critici înainte de călătorie pentru că a impus o decizie a cabinetului de a permite companiei chineze Cosco să investească într-un terminal la Hamburg. Această decizie a fost luată în pofida unei puternice împotriviri din partea partenerilor săi de coaliție, pe fondul preocupărilor legate de influența chineză asupra infrastructurii critice și în timp ce Occidentul politic discută tot mai mult despre importanța protejării infrastructurii critice în contextul războiului Rusiei în Ucraina, o invazie pe care Beijingul a refuzat să o condamne explicit.
Cu sprijinul ministerelor conduse de social-democrații lui Scholz, Guvernul german a aprobat o investiție de 24,9% a Cosco într-unul dintre cele trei terminale ale firmei de logistică HHLA din portul Hamburg. Investiția aprobată este mai mică decât participația de 35% planificată inițial, pe care gigantul chinez de transport maritim și HHLA o vizau, și nu oferă Cosco niciun cuvânt de spus în ceea ce privește deciziile de management sau strategice.
De asemenea, Berlinul examinează în continuare potențiala preluare de către China a producției de cipuri a companiei Elmos (ELGG.DE) din Dortmund.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat vineri, în cadrul unei reuniuni cu presa, că opinia Berlinului față de Beijing s-a schimbat, dar că este împotriva “decuplajului” de economia chineză și că dorește ca Beijingul să dea dovadă de reciprocitate în relațiile comerciale.
Germania va discuta despre tendințele “autocratice” din China și despre drepturile omului, “dar și despre o serie întreagă de alte chestiuni, despre reciprocitate, cum ar fi deschiderea piețelor chineze pentru companiile europene și de altă natură”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt a refuzat să confirme un raport al presei germane publicat în Handelsblatt potrivit căruia agenția de informații interne a Germaniei ar fi avertizat împotriva aprobării investiției.
Guvernul german a dorit să se întâlnească cu organizații neguvernamentale în timpul vizitei, dar nu este clar dacă acest lucru va fi posibil, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Scholz va merge în China la invitația premierului chinez Li Keqiang, a anunțat Ministerul chinez de Externe într-o scurtă declarație de confirmare a călătoriei.
China a fost cel mai mare partener comercial al Germaniei în ultimii șase ani, cu volume care vor ajunge la peste 245 de miliarde de euro (244 de miliarde de dolari) în 2021.
Scholz va fi însoțit în vizita sa de o zi de o delegație de lideri de afaceri. Directorii executivi ai Volkswagen și BASF au confirmat că se vor număra printre cei care se vor alătura cancelarului.
Relațiile dintre Europa și China s-au depreciat în ultimii ani ca urmare a pandemiei de COVID-19, dar și a noii reconfigurări a relațiilor internaționale, unde democrațiile lumii reprezentate de SUA, națiunile G7 și UE sunt supuse unor provocări fără precedent din partea autocrațiilor reprezentate de China și Rusia.
Pe de altă parte, pe axa Berlin – Beijing, relațiile au cunoscut o altă dinamică. La finalul lui 2020, pe ultima sută de metri a președinției germane a Consiliului UE, Uniunea Europeană și China au ajuns la un acord de principiu privind investițiile care va reechilibra relația economică dintre Europa și Beijing, însă acordul a fost ulterior blocat din cauza atitudinii represive a regimului comunist de la Beijing față de drepturile omului.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții
Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles
Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”
Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta
Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna
REPUBLICA MOLDOVA
Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Published
18 mins agoon
December 10, 2023
Preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sâmbătă sprijinul guvernului său pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), în ajunul Consiliului European din 14 şi 15 decembrie, care va aborda atât această candidatură de aderare, cât şi pe cea a Ucrainei, transmite EFE.
Într-o convorbire telefonică, Macron i-a transmis “deplinul său sprijin” pentru integrarea europeană preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă difuzat de Palatul Elysee, relatează Agerpres.
“Şeful statului a lăudat, înainte de toate, numeroasele progrese ale Republicii Moldova în reforma sistemului judiciar, a sistemului economic şi a luptei împotriva corupţiei”, se arată menţionează în comunicat.
Macron s-a declarat, de asemenea, “pe deplin dispus” să consolideze “cooperarea administrativă” între cele două ţări, punând “experţi detaşaţi la dispoziţia Republicii Moldova pentru a ajuta la impulsionarea reformelor în curs”.
“În fine, (cei doi şefi de stat) s-au referit la relaţiile bilaterale excelente dintre Franţa şi R.Moldova, în special în domeniul economic, cultural şi al apărării”, a detaliat Elysee.
În declaraţie se aminteşte, de asemenea, că în timpul ultimei preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene Macron a contribuit în mod semnificativ la obţinerea statutului de candidat la aderare a Republicii Moldova, în iunie 2022.
Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.
Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.
Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.
Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.
Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.
În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.
POLITICĂ
Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții
Published
10 hours agoon
December 9, 2023
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă seară, printr-un mesaj difuzat pe Facebook, că Austria, țara care s-a opus aderării României la spațiul Schengen, este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România, ceea ce ar semnifica o intrare etapizată a țării noastre în spațiul de liberă circulație, mai întâi cu frontierele aeriene.
“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a scris Ciolacu.
Prim-ministrul a precizat că ministrul de interne Cătălin Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit.
“După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a adăugat el.
Mesajul lui Ciolacu vine după ce presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.
România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.
În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.
De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.
“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles
Published
11 hours agoon
December 9, 2023
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, axată pe relația bilaterală și procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, informează Președinția de la Chișinău într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, șefa statului moldovean a accentuat angajamentul ferm al țării noastre pentru realizarea reformelor necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare.
Ea a exprimat speranța că Franța va juca în continuare un rol activ în susținerea Moldovei în acest demers.
Interlocutorii, de asemenea, au vorbit despre situația de securitate din regiune și despre cooperarea bilaterală și sprijinul Franței în procesul de modernizare a Moldovei, inclusiv în domeniile apărării, reformei justiției, dezvoltării economice și în altele.
Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.
Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.
Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.
Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.
Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.
În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.
Concrete & Design Solutions

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE6 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ENERGIE7 days ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile