Uniunea Europeană ar trebui să facă în așa fel încât noilor membri să le fie mai ușor să adere, a declarat cancelarul german, Olaf Scholz, într-un interviu pentru DPA, în cadrul căruia și-a prezentat planurile pentru a convinge blocul european să-și ”modernizeze” procesele, anunță Agerpres.
A venit timpul nu numai pentru ţări candidate, ci pentru ca Uniunea Europeană însăşi să se pregătească pentru o extindere a clubului, a declarat oficialul german în cadrul interviului.
”Pentru ca asta să se întâmple, (UE) trebuie să-şi modernizeze structurile şi procesele de luare a deciziilor. Nu va fi posibil ca tot ce este decis astăzi prin vot unanim să fie decis în mod similar în viitor”, a spus Scholz.
Acesta a adăugat că speră să-şi prezinte propunerile la summitul Consiliului European de la sfârşitul săptămânii viitoare, unde este așteptată o decizie din partea statelor membre cu privire la viitorul european al Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei după ce Comisia Europeană a lansat recomandarea ca primelor două să li se acorde statutul de candidat la UE, în vreme ce în cazul Georgiei a oferit o perspectivă europeană.
În prezent, există o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile și asupra cărora este nevoie de unanimitate pentru adoptarea deciziei, și anume:
- politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
- cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
- aderarea la UE;
- armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
- finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
- anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
- armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.
Doar că schimbarea modului în care sunt adoptate deciziile necesită o modificare a tratatelor, chestiune revitalizat în contextul dezbaterilor desfășurate în mare parte sub umbrela Conferinței privind viitorul Europei, una dintre temele care a suscitat cea mai mare atenție fiind tocmai aceasta, și anume de renunțare la unanimitate în cazul aspectelor ce țin de politica externă, fapt stimulat și de opoziția Ungariei manifestată cu precădere în momentele de impunere a sancțiunilor.
În ceremonia de închidere a exercițiului de democrație deliberativă mai sus amintit, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avansat ideea de a modifica tratatele acolo unde este nevoie pentru a face UE să funcționeze mai bine.
”Există deja multe lucruri pe care le putem face fără întârziere. Și acest lucru este valabil și pentru acele recomandări care ne vor cere să luăm noi măsuri. Pentru a ne asigura că vom da curs rapid, voi anunța primele propuneri noi ca răspuns la raportul dumneavoastră în discursul meu privind Starea Uniunii din septembrie. Dar chiar și dincolo de acest lucru, este necesar să mergem chiar mai departe. De exemplu, am susținut întotdeauna că votul în unanimitate în anumite domenii-cheie pur și simplu nu mai are sens dacă dorim să putem acționa mai rapid. Sau că Europa ar trebui să joace un rol mai important – de exemplu, în domeniul sănătății sau al apărării. Și trebuie să îmbunătățim în permanență modul în care funcționează democrația noastră. Vreau să fie clar că voi fi întotdeauna de partea celor care doresc să reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine. Ideea este că ne-ați spus încotro doriți să se îndrepte această Europă. Și acum depinde de noi să o luăm pe calea cea mai directă pentru a ajunge acolo, folosind toate limitele a ceea ce putem face în cadrul tratatelor – și, da, modificând tratatele acolo unde este nevoie. Și salut faptul că, pentru prima dată, Parlamentul European este pregătit să își folosească puterile pentru a propune o convenție. Haideți să lucrăm împreună la toate acestea. Fără tabuuri. Fără linii roșii ideologice. Haideți să ne ocupăm de ceea ce se întâmplă aici și acum”, a fost apelul lansat de Ursula von der Leyen.
Ideea este îmbrățișată și de președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, reluând o intenție a sa exprimată la scurt timp după alegerile europarlamentare din 2019.
De cealaltă parte, România și alte 12 țări membre UE se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor, așadar este neclar dacă se va ajunge la un consens, necesar și în viziunea lui Olaf Scholz, care consideră că așa poate fi evitată căderea în contemplare asupra chestiunilor instituționale europene, ce ar duce la o întârziere a deciziei.
Primul set de noi propuneri pe baza raportului final al Conferinței privind viitorul Europei va fi anunțat în discursul președintei von der Leyen privind starea Uniunii în septembrie 2022, precum și în scrisoarea de intenție care îl însoțește.
Aceste propuneri vor face parte din propunerile care vor fi incluse în programul de lucru al Comisiei pentru 2023 și pentru anii următori. În cadrul acestui proces, Comisia se va asigura că noile reforme și politici și discuțiile privind necesitatea modificării tratatelor nu se exclud reciproc, concentrându-se asupra valorificării la maximum a posibilităților actuale și în același timp rămânând deschisă la modificarea tratatelor acolo unde va fi necesar.
Pentru a informa în continuare cetățenii care au participat la conferință și pentru a menține această dinamică, în toamna anului 2022 va fi organizat un eveniment în cadrul căruia vor fi împărtășite observațiile cu privire la conferință.
Acest eveniment ar fi o ocazie de a comunica și de a explica modul în care cele trei instituții ale UE dau curs propunerilor și analizează progresele înregistrate în această etapă a procesului.