U.E.
Olaf Scholz: Reconstrucția este întotdeaua posibilă. Este important să planificăm viitorul Ucrainei ca membru prosper și democratic al UE
Published
1 year agoon
Cancelarul german Olaf Scholz, a susținut, în cadrul conferinței internaționale pentru reconstrucția Ucrainei de la Berlin, importanța planificării viitorului acestei țări ca „membru prosper și democratic al UE”, relatează DW și Reuters.
„Această conferință are ca scop crearea unui Plan Marshall pentru secolul XXI”, a declarat liderul german, în deschiderea conferinței de la Berlin, co-găzduită în calitate de președinție a G7 alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Angajamentul față de Ucraina în calitate de membru al UE este una dintre cele mai importante decizii geopolitice ale timpului nostru”, a adăugat acesta.
În context, cancelarul a amintit că „istoria Germaniei arătat că este posibil să se reconstruiască chiar și după un război devastator, așa că este important să planificăm viitorul Ucrainei ca membru prosper și democratic al Uniunii Europene și exportator de energie verde și bunuri de înaltă tehnologie”, relatează Reuters. „Știm că reconstrucția este întotdeauna posibilă și că nu este niciodată prea devreme pentru a aborda această sarcină”, a insistat Scholz.
Totodată, cancelarul german a exprimat angajamentul pe termen lung al Occidentului față de Ucraina indiferent de durata războiului purtat de Rusia.
„Nu știm când se va încheia acest război. Dar se va sfârși. Și când se va termina, vom continua să fim alături de Ucraina și de lupta sa pentru securitate, libertate și democrație”, a afirmat Olaf Scholz, potrivit DW. „Atacurile susținute ale Rusiei cu drone reprezintă un nou episod negativ în războiul său împotriva Ucrainei, dar sunt, de asemenea, un semn al disperării Moscovei”, a adăugat acesta.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, de asemenea, participanților la Conferința internațională de experți privind redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei prin apel video.
„Cei care investesc în reconstrucția Ucrainei investesc în reconstrucția unui viitor membru al [Uniunii Europene]”, a declarat Zelenski.
Scholz și Von der Leyen au cerut un „Plan Marshall” pentru reconstrucția Ucrainei, făcând referire la o inițiativă americană care a ajutat la reconstrucția Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Cei doi lideri împărtășesc ideea că reconstrucția Ucrainei este și în interesul Europei. „Sprijinirea Ucrainei nu este doar un lucru corect, ci și în interesul nostru. Ucraina este candidat la aderarea la UE din această vară. Reconstrucția va conduce Ucraina în Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că sprijinul pentru țară nu este decisiv doar în ceea ce privește țara care va fi Ucraina în viitor. Este, de asemenea, esențial pentru viitorul unei Europe comune”.
Potrivit acestora, Ucraina nu luptă doar pentru propria suveranitate și integritate teritorială, ci țara apără și ordinea internațională bazată pe reguli și, prin urmare, baza coexistenței pașnice în întreaga lume.
În discursul său, șefa Comisiei Europene a reiterat angajamentul UE de a ajuta Ucraina, de la ajutor pentru supraviețuirea zilnică a țării, inclusiv plata salariilor și a pensiilor, până la reconstrucția și modernizarea postbelică.
Comunitatea globală oferă sprijin Ucrainei de câteva luni. Între timp, statele G7, Uniunea Europeană și membrii săi au mobilizat peste 35 miliarde de euro doar sub formă de ajutor de urgență. Comunitatea internațională a impus sancțiuni dure împotriva Rusiei și a livrat arme Ucrainei, a oferit sprijin pentru economia ucraineană, iar milioane de refugiați au fost preluați de mai multe țări.
Cu toate acestea, cancelarul federal a anunțat anterior că trebuie planificată reconstrucția Ucrainei, în ciuda faptului că războiul este încă în desfășurare, și că este esențial să fim pregătiți pentru această sarcină pe termen lung. G7 a convenit deja asupra acestui lucru într-o declarație comună, redactată în timpul summitului desfășurat la Schloss Elmau, în iunie. Scholz a declarat că acesta este motivul pentru care a decis să organizeze o conferință de experți la Berlin, la 25 octombrie, împreună cu președintele Comisiei Europene și în strânsă coordonare cu guvernul ucrainean.
Scholz a subliniat că evenimentul „nu este o conferință obișnuită a donatorilor”, ci este „mai fundamental decât atât”.
Evenimentul – la care participă experți, reprezentanți ai guvernelor, organizațiilor internaționale și ai societății civile – se va concentra asupra modului în care se poate realiza o reconstrucție durabilă, transformatoare și incluzivă a Ucrainei – începând cu lecțiile învățate din programele anterioare, trecând prin inventarierea necesităților de redresare a Ucrainei și finanțarea unor astfel de măsuri, până la condițiile generale pentru a asigura schimbarea instituțională și stabilitatea economică a țării.
Rezultatele conferinței trebuie să se reflecte în eforturile internaționale în curs de desfășurare pentru sprijinirea țării.
Evenimentul de marți are loc la o zi după un forum economic ucraineano-german la Berlin, unde Scholz a făcut apel la Kiev să îmbunătățească în continuare condițiile-cadru pentru investiții.
Cu acest prilej, Scholz a declarat că este important să se repare centralele şi reţelele energetice distruse, dar şi să se îmbunătăţească eficienţa acestora, pentru a permite, în cele din urmă, o extindere a exporturilor de energie electrică ucrainene către UE. Cancelarul german a mai subliniat necesitatea unei mai mari transparenţe şi a unei „lupte şi mai hotărâte împotriva corupţiei”, în contextul în care Ucraina se străduieşte să adere în cele din urmă la blocul european.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării
Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată
O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare
Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”
România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică
Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior
U.E.
Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”
Published
15 hours agoon
March 28, 2024By
Teodora IonPreședintele polonez Donald Tusk l-a primit joi la Varșovia pe omologul său ucrainean Denys Shmyhal pentru a purta, printre altele, mult așteptatele discuții destinate să reducă fricțiunile generate de importurile agricole ucrainene și de blocajele de la graniță ale fermierilor polonezi nemulțumiți, relatează AFP, citat de The Guardian.
”Nu va exista o Europă sigură fără o Ucraină liberă”, a menționat Tusk într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, la începutul discuțiilor.
.@Denys_Shmyhal, witaj w Warszawie!
Nie będzie bezpiecznej Europy bez wolnej Ukrainy. pic.twitter.com/BOAKtTUe8A
— Donald Tusk (@donaldtusk) March 28, 2024
AFP precizează că Ucraina a cerut în repetate rânduri vecinului său din UE să atenueze blocajele privind transportul transfrontalier, avertizând că întârzierile declanșate ar putea împiedica livrările de arme către țară.
”Am organizat o nouă rundă de consultări interguvernamentale Ucraina-Polonia. Au fost discutate domenii de cooperare, situația de la frontieră și comerțul în sectorul agricol. Ne așteptăm ca Polonia să ofere răspunsuri concrete la măsurile pe care le-am prezentat, la interdicția de tranzit și de export a Comisiei Europene privind mărfurile din Rusia și Belarus și să convenim asupra controalelor comune la punctele de control”, a menționat Shmyhal pe aceeași rețea de socializare.
We held another round of 🇺🇦 🇵🇱 intergovernmental consultations. Discussed areas of cooperation, the situation at the border and trade in the agricultural sector. We expect Poland to provide concrete answers to the steps we have put forward, the European Commission’s transit and… pic.twitter.com/gyjtkWEJcX
— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) March 28, 2024
Amintim că Uniunea Europeană a propus taxe crescute asupra importurilor de cereale din Rusia și Belarus, punând în practică, chiar dacă într-o formă diluată, o solicitare formulată de Polonia, Cehia și țările baltice, care cereau un embargo asupra acestui tip de produse exportate de Moscova și Minsk.
Revenind la Polonia și Ucraina, până în prezent au avut loc discuții doar la nivel de reprezentanți din structuri inferioare ale guvernelor, fără a se înregistra prea multe semne de progres.
Sectorul agricol ucrainean a fost paralizat de invazia Rusiei, care a fost declanșată în februarie 2022, multe dintre rutele de export prin Marea Neagră fiind blocate, probleme la care se adaugă faptul că o mare parte din terenurile agricole ucrainene nu au mai putut fi folosite ca urmare a conflictului.
Ucraina are nevoie să își exporte produsele agricole către piețe mondiale, având în vedere că acest sector este o principală sursă la bugetul de stat, puternic încercat de război.
Conform premierului polonez citat de Reuters, cele două părți ”sunt aproape de o soluție” care ar urma să vizeze ”volumul de produse care pot intra în Polonia”, odată ce cele două țări vor fi stabilit detaliile. ”Suntem aproape de a ne asigura că tranzitul nu perturbă piața poloneză”, a spus Tusk.
Nu doar Polonia este cea cu care Ucraina va trebui să discute despre tranzitul produselor agricole, dacă ne raportăm la recentele declarații susținute de ministrul francez al Agriculturii, care a anunțat că mai multe țări s-au alăturat solicitării sale la adresa UE de a impune restricții mai mari a importurile de produse alimentare din Ucraina, motivând că dorește să protejeze echilibrul pe piețele agricole europene.
De asemenea, a fost adăugată o nouă măsură de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile, cum ar fi păsările de curte, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, grișul și mierea.
Ministrul francez al Agriculturii consideră că și grâul care provine din Ucraina ar trebui să fie inclus pe această listă a insistat că pragul de la care vor fi introduse taxe vamale ar trebui să fie media din 2021-2023. Asta ar însemna includerea anului de dinainte de invazia rusească, când exporturile ucrainene spre UE au fost limitate de tarife vamale şi cote.
Se pare că poziția lui Fesneau este sprijinită și de ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, care a condiționat prelungirea suspendării tarifelor pentru produsele ucrainene doar dacă vor fi impuse limite de cotă la grâu.
Dan Motreanu
Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL
Published
17 hours agoon
March 28, 2024By
REDACTIAEuroparlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”
„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”
„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.
În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.
U.E.
Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită
Published
21 hours agoon
March 28, 2024By
Teodora IonUn potențial acord între Uniunea Europeană și Mercosur este ”foarte dăunător” pentru ambele părți, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite în Brazilia, informează Deutsche Welle.
În timpul unei intervenții în cadrul unui forum de afaceri desfășurat în Sao Paolo, Macron a subliniat că propunerea de acord UE-Mercosur este perimată, învechită și trebuie revizuită pentru a lua în calcul combaterea schimbărilor climatice.
Propunerea ”acordului comercial cu Mercosur, așa cum este negociată acum, este un acord foarte prostă. Pentru voi și pentru noi”, a spus Macron. ”A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Trebuie să o reformăm”, a continuat liderul francez.
Comentariile acestuia vin să reamintească opoziția sa față de încheierea unei astfel de înțelegeri cu piețele din America de Sud, în antiteză cu cea exprimată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia unui turneu în America de Sud, efectuat la mijlocul anului trecut.
De altfel, Macron se opune oricărui acord care nu stipulează că producătorii sud-americani trebuie să respecte aceleași standarde de mediu și de sănătate ca cei din Europa.
”Puteți încerca să reaprindeți acea flacără, dar nu este același lucru. Trebuie să o refacem așa cum este lumea acum. Este important să ținem cont de diversitate și de climă, iar acestea nu sunt luate în considerare”, a spus Macron.
”(Vrem) un acord comercial responsabil, care să aibă în vedere dezvoltarea, clima și biodiversitatea. Un acord pentru o nouă generație, cu clauze care să permită reciprocitatea”, a adăugat președintele francez.
Este lesne de înțeles mesajul său dacă luăm în calcul protestele fermierilor. Franța și-a motivat reținerea de a semna o înțelegere cu Mercosur spunând că fermierii săi au obiecții față de perspectiva de a permite importuri de produse agricole, în special carne de vită, care nu respectă standardele stricte ale Uniunii Europene.
La sfârșitul lunii ianuarie, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, semnala că aceste nemulțumiri ale fermierilor care au cuprins întreaga Europă ar putea constitui un ”obstacol” în calea încheiere unui acord între UE și Mercosur, bloc economic ce cuprinde Brazilia, Argentina (suspendată din 2016), Paraguay și Uruguay, informează AFP, citat de Agerpres.
După 20 de ani de negocieri, ”mingea este acum în terenul Europei. Noi suntem cei care trebuie să spunem dacă dorim sau nu” acest acord, a subliniat Borrell la acel moment.
Negocierile UE-Mercosur au început în 2000 și au cunoscut de-a lungul anilor diferite faze.
În mai 2016, UE și Mercosur au relansat procesul de negociere, au făcut schimb de noi oferte de acces pe piață și au intensificat ritmul negocierilor prin organizarea de runde de negocieri și reuniuni la intervale regulate.
La 28 iunie 2019, Uniunea Europeană și Mercosur au ajuns la un acord politic pentru un acord comercial ambițios, echilibrat și cuprinzător, care acoperă aspecte precum:tarifele; reguli de origine; bariere tehnice în calea comerțului; măsuri sanitare șifitosanitare; servicii; achiziții publice; proprietate intelectuală; dezvoltarea durabilă; întreprinderi mici și mijlocii.
UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur și al doilea partener comercial în ceea ce privește comerțul cu bunuri, după China, reprezentând 16,2% din comerțul total al blocului în 2021. Mercosur este al 11-lea partener comercial în materie de bunuri pentru UE.
În 2021, exporturile UE către cele patru țări Mercosur au totalizat 45 de miliarde de euro, în timp ce exporturile Mercosur către UE au fost de 43 de miliarde de euro. Cele mai mari exporturi ale Mercosur către UE în 2021 au fost produsele minerale (22,3% din totalul exporturilor), produsele vegetale, inclusiv soia și cafea (20,7%), precum și produsele alimentare, băuturile și tutunul (19,1%).
Exporturile UE către Mercosur includ mașini și aparate (27,8% din totalul exporturilor), produse chimice și farmaceutice (26,3%), echipamente de transport (10,5%). UE a exportat servicii în valoare de 17,2 miliarde de euro către Mercosur, în timp ce Mercosur a exportat servicii în valoare de 7,7 miliarde de euro către UE în 2020.
UE este cel mai mare investitor străin din regiune, cu un stoc acumulat de investiții care a crescut de la 130 de miliarde de euro în 2000 la 330 de miliarde de euro în 2020.
Concrete & Design Solutions
Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării
Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată
O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare
Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”
Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”
România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică
Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL
Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
Ministerul Educației investește 30 milioane de euro prin PNRR în construcția de campusuri școlare rurale