O treime dintre eurodeputații români au absentat joi de la votul moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de Gheorghe Piperea (AUR) și respinsă categoric de Parlamentul European, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri.

Dintre cei 33 de europarlamentari români, doar opt au votat în favoarea moțiunii: Gheorghe Piperea, Adrian Axinia, Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Șerban Sturdza, Cristian Terheș, Luis-Vicențiu Lăzărescu și Diana Șoșoacă — toți provenind din grupurile eurosceptice și auto-considerate suveraniste ECR sau Patrioți pentru Europa.

Alți doi eurodeputați români, Iuliu Winkler și Lorant Vincze (UDMR, PPE), s-au abținut.

Citiți și Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen

Un număr de 12 europarlamentari români au votat împotriva moțiunii, printre care Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean (PNL, PPE), Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR, Renew), Andi Cristea, Claudiu Manda și Ștefan Mușoiu (PSD, S&D), precum și Nicu Ștefănuță (Verzi), vicepreședinte al Parlamentului European.

Nu mai puțin de 11 eurodeputați români au fost absenți: Dragoș Benea, Rareș Bogdan, Gheorghe Cârciu, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Dan Motreanu, Victor Negrescu, Dan Nica, Eugen Tomac și Mihai Tudose.

La nivel european, grupul Patrioți pentru Europa a susținut cel mai consistent moțiunea, cu 76 de voturi pentru din 84. În cadrul ECR, din cei 78 de membri, doar 39 au votat pentru, trei împotrivă, doi s-au abținut, iar 34 au fost absenți — inclusiv membri ai grupului din care face parte Piperea.

Grupul PPE a votat în bloc împotriva moțiunii, cu excepția celor doi eurodeputați UDMR care s-au abținut. De la grupul Renew, un europarlamentar a votat pentru moțiune și cinci s-au abținut, în timp ce din S&D un singur membru a votat pentru și trei s-au abținut.

Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse de China asupra exportului de materii prime esențiale.

La 4 aprilie 2025, China a impus restricții la exportul a șapte elemente de pământuri rare și magneți utilizați în sectoarele apărării, energiei și automobilelor, ca răspuns la creșterea tarifelor americane asupra produselor chineze.

În conformitate cu noile norme, exportatorii vor avea nevoie de licențe suplimentare pentru a putea exporta din China.

Într-o rezoluție, adoptată cu 523 de voturi pentru, 75 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul European afirmă că acțiunea Chinei este nejustificată și se dorește a fi coercitivă, având în vedere poziția cvasi-monopolistă a țării.

Eurodeputații subliniază necesitatea ca UE să identifice, să operaționalizeze și să consolideze domeniile în care deține avantaje critice față de China în ceea ce privește bunurile și tehnologiile esențiale. Aceștia sunt profund îngrijorați de cererile Chinei ca solicitanții de permise de export să dezvăluie date sensibile.

Comisia și statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Legii privind materiile prime critice (CRMA), spun eurodeputații. CRMA urmărește să garanteze că UE are acces sigur, diversificat și durabil la materii prime.

Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să activeze proiectele miniere interne și solicită Comisiei Europene și statelor membre să evalueze nivelul minim al stocurilor strategice de elemente de pământuri rare.

Eurodeputații solicită încheierea de parteneriate bilaterale privind materiile prime cu țări care îndeplinesc standarde ridicate de durabilitate și drepturile omului.

Parlamentul European subliniază importanța exprimării de către UE a acestor preocupări și a implicațiilor lor mai largi pentru lanțurile globale de aprovizionare la viitorul summit UE-China.

În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR). 

China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.

Citiți și: UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

Rusia a angajat migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern, a declarat joi serviciul de informații ceh (BIS) în raportul său anual pentru 2024, informează Politico Europe.

Spionii cehi au declarat că Rusia utilizează Telegram pentru a recruta potențiali agenți care să desfășoare diverse activități infracționale, cum ar fi realizarea de înregistrări video ale bazelor militare sau ale centrelor logistice pentru ajutorul militar destinat Ucrainei, sau comiterea de incendii.

BIS a observat că acțiunile, dincolo de scopul lor principal de a colecta informații sau de a provoca daune, sunt, de asemenea, destinate să provoace daune psihologice.

„Aceasta include slăbirea coeziunii societăților occidentale, răspândirea fricii și a incertitudinii, subminarea încrederii publice în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii și creșterea presiunii pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei în apărarea sa împotriva agresiunii ruse”, se arată în raport.

În multe cazuri, agenții nu sunt conștienți că lucrează pentru Rusia, deoarece sunt angajați prin intermediari, potrivit documentului serviciilor de informații cehe.

De-a lungul anilor, Cehia a suferit mai multe atacuri comise de agenți de informații ruși.

În 2021, țara a expulzat 18 diplomați ruși din cauza exploziei de la un depozit din 2014, care a ucis două persoane în orașul Vrbětice din sud-estul țării, după ce serviciile de informații cehe au prezentat dovezi că Rusia a fost în spatele atacului.

Luna trecută, Cehia a condamnat la opt ani de închisoare un columbian responsabil pentru un atac pirotehnic eșuat la un depozit de autobuze. Prim-ministrul ceh Petr Fiala a declarat anterior că atacul a fost probabil organizat de Rusia. BIS a declarat că a împiedicat desfășurarea unor atacuri similare.

Moscova își răspândește influența și prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse din Cehia, a declarat BIS, adăugând că aceasta este o instituție pe deplin loială Kremlinului.