Connect with us

JUSTIȚIE

Olanda, cel de-al 21-lea stat care se alătură Parchetului European

Published

on

Comisia Europeană confirmă că Olanda se alătură celorlalte douăzeci de state care fac eforturi la nivel european pentru combaterea fraudei, conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Executivul european a anunțat că Țările de Jos sunt cel de al 21-lea stat membru al UE care se alătură Parchetului European (EPPO), care va juca un rol esențial în combaterea infracțiunilor ce aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția, spălarea de bani sau fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA de peste 10 milioane de euro. Acesta va deveni operațional până la sfârșitul anului 2020 în toate statele membre participante.

„Criminalitatea nu cunoaște hotare, prin urmare trebuie să colaborăm pentru a o combate. Aș dori să salut aderarea Țărilor de Jos în calitate de nou membru al Parchetului European. Un număr mai mare de țări ale UE aderente duce la amplificarea capacității de acțiune a EPPO și la creșterea sumelor care pot fi recuperate. De aceea, îndemn toate statele membre să se alăture acestei rețele esențiale în lupta împotriva fraudei și a corupției, pentru a putea garanta că fiecare ban din bugetul UE este cheltuit în beneficiul cetățenilor noștri”, a declarat comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova.

Statele membre care nu au decis încă să participe la Parchetul European pot face acest lucru, dacă doresc, oricând după adoptarea regulamentului. La 14 iunie 2018, Malta a notificat Comisiei intenția sa de a participa. Comisia examinează această notificare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 331 din TFUE și urmează să adopte o decizie în curând. Următoarele țări ale UE participă deja la EPPO: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Citiți și România în nucleul dur al UE, alături de Franța și Germania, pentru înființarea Parchetului European, o instituție care să investigheze fraudele la nivel european


În fiecare an, bugetele țărilor membre înregistrează pierderi din venituri din TVA în valoare de cel puțin 50 de miliarde EUR ca urmare a fraudei transfrontaliere. Din acest motiv, Comisia a propus în 2013 instituirea unui Parchet European, propunere care a fost promovată de fostul comisar pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, Viviane Reding. Această propunere a fost materializată ulterior în iunie 2017 de către 20 de state membre prin intermediul mecanismului de cooperare consolidată.

EPPO va asigura faptul că infracțiunile care afectează bugetul UE – inclusiv frauda, corupția, spălarea banilor și frauda transfrontalieră în domeniul TVA – pot fi investigate mai eficace și mai rapid în întreaga UE. Acesta va remedia deficiențele existente în prezent și va combate fraudarea fondurilor UE în cazurile care depășesc pragul de 10 000 EUR. În același timp, va acționa în cazurile transfrontaliere complexe de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane EUR. În vederea atingerii acestui obiectiv, EPPO va acționa în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii și va coopera îndeaproape cu alte organisme ale UE, cum ar fi Eurojust și Europol. În mai 2018, Comisia a propus noi norme pentru ca Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) să devină, de asemenea, un partener apropiat al Parchetului European.

JUSTIȚIE

Cristian Diaconescu propune măsuri urgente care să repună justiția din România pe un “făgaș european” după ce instituțiile UE au decis condiționarea fondurilor europene de statul de drept

Published

on

Cristian Diaconescu, prim-vicepreşedinte al PMP, afirmă că perspectiva partenerilor europeni privind situaţia relaţiei dintre politic şi justiţie în România este una “foarte complicată” şi propune o serie de măsuri urgente, care să repună justiţia din ţara noastră pe un făgaş “normal şi european”. Fost ministru al justiției și de externe, Diaconescu a făcut aceste precizări în contextul în care negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au stabilit că, nerespectarea statului de drept în statele UE, va putea avea drept consecinţă, blocarea accesului la fondurile europene.

Pentru prima dată, în istoria UE, se instituie un mecanism, prin care se poate stopa alocarea fondurilor europene către statele membre. Aceasta acțiune este valabilă nu numai în condiţiile în care apar cazuri de corupţie sau fraudă privind folosirea acestor finanţări dar şi în cazul unor încălcări sistemice ale valorilor fundamentale ale UE, precum: libertatea, democraţia, egalitatea şi respectarea drepturilor omului. Mecanismul preventiv se declanşează nu numai atunci când actele sau faptele, unui stat membru, afectează direct bugetul UE dar şi în condiţiile existenţei unei situații în legătură cu producerea unor prejudicii. Această decizie are şanse foarte mari să fie adoptată formal de către Parlamentul şi miniştrii UE. După cele întâmplate în anii 2017-2019, România trebuie să fie foarte atentă la aceste evoluţii”, a scris Diaconescu sâmbătă, pe pagina de Facebook.

“Avertizez, la modul cel mai serios, că perspectiva partenerilor europeni privind situaţia relaţiei dintre politic şi justiţie în România este una foarte complicată. Astăzi există pentru instituţiile UE, parteneri de discuţie atât în zona prezidenţială, cât şi în zona executivă. În condiţii de pandemie COVID-19, stăpânirea derapajelor privind deficitele enorme, cât şi lipsa de lichidităţi creează o competiţie acerbă între statele UE. Pe cale de consecinţă, propun o serie de măsuri urgente, menite a repune justiţia română pe un făgaş normal şi european”, 

În acest context, liderul PMP propune “suspendarea imediată” a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgentă subsecvente, adoptate până la sfârşitul anului 2019, “care afectează funcţionarea statului de drept, echilibrele şi sistemul drepturilor şi libertăţilor în România”, revizuirea legilor justiţiei “ţinând seama, pe deplin de recomandările formulate în MCV, precum şi de către Comisia de la Venetia şi GRECO”, dar şi desfiinţarea Secţiei Speciale.

Diaconescu mai propune redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedura penala, “pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de luptă împotriva corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi prin avizul Comisiei de la Veneţia”, punerea în practică a unui sistem “robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare si transparente, şi eliminarea dreptului ministrului Justiţiei de a propune conducerea DNA, DIICOT şi a Parchetului General, conform legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor”.

În opinia sa, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să elaboreze un plan de acţiune şi de raportare periodică cu privire la implementarea Strategiei Naţionale Anticoruptie, “inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate în administraţia publiăa cu detalii privind procedurile şi sancţiunile disciplinare şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile”, iar Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate să publice “rapoarte periodice, cuprinzând informaţii statistice exacte, privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni şi gestionarea acestora”.

Totodată, Cristian Diaconescu consideră că Parlamentul ar trebui să instituie “un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate în cele două Camere cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi să organizeze de dezbateri publice”, oferind atât CSM cât şi societăţii civile posibilitatea de a reacţiona.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Guvernul SUA alocă un grant de 600.000 de dolari pentru a sprijini România în lupta împotriva traficului de persoane

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Guvernul Statelor Unite va aloca un grant de 600.000 de dolari organizației International Justice Mission (IJM) pentru ca aceasta să sprijine România în lupta împotriva traficului de persoane, a anunțat joi ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, după o întrevedere cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, cu procurorul general Gabriela Scutea, cu secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu și cu directorul IJM Shawn Kohl.

“Sunt mândru de faptul că, sub conducerea Președintelui Trump, Statele Unite sunt implicate să ajute România în această luptă. Vom folosi toate mijloacele de aplicare a legii de care dispunem, de la Departamentul pentru Justiție și de la Biroul Federal de Investigații ale S.U.A., pentru a ajuta România să îi prindă și să îi defere justiției pe cei care își exploatează semenii. În acest sens, sunt încântat să vă anunț că Guvernul Statelor Unite a alocat un grant în valoare de 600.000 de dolari organizației „International Justice Mission”, în vederea combaterii traficului de persoane“, a spus Zuckerman, conform unui discurs publicat de Ambasada SUA.

 

Ambasadorul a menționat că în luna iunie a promis că “SUA vor folosi toate resursele de care dispun pentru a ajuta România să pună capăt flagelului traficului de persoane și să ofere asistență victimelor”.

“Ne-am respectat promisiunea”, a adăugat Zuckerman, transmițând totodată aprecieri pentru prim-ministrul Orban și pe membrii guvernului său, pentru eforturile de eradicare a traficului de persoane, în ciuda faptului că guvernul a primit moștenire “un sistem cu politici deficitar concepute, corupție și rețele infracționale”.

Încă de la înființarea sa în urmă cu mai bine de 20 de ani, International Justice Mission a jucat un rol esențial în lupta împotriva traficului de persoane. IJM va ajuta în lupta împotriva traficului de persoane în diverse moduri:

  • IJM va colabora cu sistemul judiciar și liderii comunității pentru a putea oferi un răspuns eficient la violență și pentru a putea concepe îmbunătățiri care să deservească supraviețuitorii, să descurajeze infractorii și să scadă gradul de violență.
  • IJM va încheia parteneriate cu autoritățile locale în vederea salvării victimelor individuale ale violenței și a restaurării siguranței și stabilității în viața supraviețuitorilor.
  • IJM va colabora cu oficialitățile din sistemul judiciar pentru a se asigura că infractorii sunt trași la răspundere, pentru a pune capăt ciclului de violență și a descuraja abuzurile comise față de persoanele vulnerabile.
  • IJM va reuni și va pregăti persoanele care vor pleda pentru protecție ca viitor esențial și palpabil pentru toată lumea.

România este una dintre principalele surse din Europa de proveniență a victimelor rețelelor de traficanți, se arată în ultimul raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de persoane, prezentat la 26 iunie de secretarul de stat al SUA Mike Pompeo și în care România este din nou criticată, menținându-se supravegherea pentru al doilea an consecutiv pentru lipsa de măsuri în gestionarea fenomenului infracțional.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO11 mins ago

România propune aliaților din NATO inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic și se oferă să găzduiască viitorul Centru NATO în domeniul rezilienței

ROMÂNIA25 mins ago

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

EDITORIALE44 mins ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.4 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA5 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending