Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei înainte de a adera la spaţiul Schengen.
“Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, atunci Bulgaria poate adera“, a declarat Rutte, pentru presa prezentă la Bruxelles.
Șeful guvernului olandez a specificat că această poziție nu reprezintă un “nu”, ci un “nu acum”.
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit în 2007, în momentul aderării Bulgariei și României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile Bulgariei și României de a reforma sistemul judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.
În 2019, Comisia Europeană, condusă la acea vreme de Jean-Claude Juncker, a anunțat încetarea monitorizării Bulgariei prin intermediul MCV. În noiembrie 2022, la 15 ani de la aderarea României la UE, Comisia Europeană a anunțat ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen.
Cu toate acestea, aderarea Bulgariei şi României la Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.
Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.
Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a făcut un apel la liderii europeni să nu lase Bulgaria “singură” și a afirmat că țara sa ar putea adera la Schengen până în octombrie 2023. Un termen privind anul 2023 a fost avansat și de președintele Klaus Iohannis, care a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare.
La finalul summitului de la Bruxelles, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației. De asemenea, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va lucra neobosit pentru ca România și Bulgaria să adere la Schengen în anul 2023.
