Connect with us

CONSILIUL UE

Olanda reconfirmă că susține aderarea României la Schengen. Haga se angajează să lucreze la nivelul UE pentru o decizie pozitivă

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu omologul său olandez, Wopke Hoekstra, șeful diplomației Țărilor de Jos reconfirmând sprijinul țării sale pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Am avut o discuție foarte bună astăzi la Consiliul Afaceri Externe cu ministrul de externe Wopke Hoekstra”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Șeful diplomației române i-a mulțumit ministrului Hoekstra pentru “reconfirmarea sprijinului din partea Olandei pentru aderarea României la spațiul Schengen și pentru angajamentul Olandei de a lucra la nivelul UE către o decizie pozitivă”.

De asemenea, Aurescu i-a mulțumit omologului olandez pentru prezența trupelor olandeze în România ca parte a prezenței NATO în țara noastră.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român de externe a informat asupra demersurilor în curs ale părții române, menționând dialogul pozitiv cu Președinția suedeză a Consiliului, care este angajată prioritar pe dosarul aderării, și angajamentul acesteia de a contribui activ la eforturile de identificare a unor soluții constructive care să conducă la adoptarea deciziei de aderare la Schengen a României, inclusive prin lansarea de consultări în perioada următoare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a făcut referire și la demersurile intense pe lângă omologii din statele membre UE inițiate de la începutul acestui an, care au condus la reconfirmarea sprijinului acestora pentru obiectivul României de aderare la Schengen.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe șeful diplomației olandeze cu privire la dinamica dialogului cu partea austriacă, derulat în scopul reconsiderării poziției Austriei în acest dosar. În acest sens, a evocat întrevederea avută cu omologul austriac, Alexander Schallenberg, în marja participării recente la Forumul Economic Mondial de la Davos, și a amintit decizia părții române de retrimitere la post a ambasadorului României la Viena, un gest de deschidere care reconfirmă deopotrivă interesul țării noastre pentru cooperarea în spirit European, cât și așteptarea ca partea austriacă să se reangajeze în dialogul bilateral pe acest subiect de o manieră constructivă. 

Ministrul de externe olandez a reconfirmat sprijinul Olandei pentru aderarea României la spațiul Schengen, a reiterat faptul că votul olandez din 8 decembrie nu a fost îndreptat împotriva României, ci doar a Bulgariei, și a arătat că se va implica activ în conturarea la nivel european a unei soluții pentru aderarea României.

Cei doi demnitari au convenit asupra menținerii unui dialog constant în perioada imediat următoare, inclusiv prin organizarea de noi vizite și întrevederi, care să contribuie la obiectivul comun de consolidare a relației bilaterale din România și Regatul Țărilor de Jos.

În egală măsură, șeful diplomației române a avut la Bruxelles întrevederi și cu șeful diplomației italiene, Antonio Tajani, care a reconfirmat sprijinul Italiei pentru aderarea României la Schengen, cu șefa diplomației belgiene Hadja Lahbib, care a reiterat sprijinul puternic al Belgiei pentru aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv în discuții cu Austria și ceilalți parteneri europeni, cu șeful diplomației croate, Gordan Grlić Radman, care a exprimat întreaga susținere pentru România, și cu șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, Germania sprijinind ferm aderarea României la Schengen și asumându-și că se va implica activ pentru obținerea unui consens.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen. 

Atunci, Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Discuții la cel mai înalt nivel au fost purtate și de președintele Klaus Iohannis cu omologii săi din Bulgaria și Austria.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Reuniunile miniștrilor de externe și apărare din UE, mutate de la Budapesta la Bruxelles în semn de boicot față de vizita lui Orban la Moscova

Published

on

© European Union, 2024

Următoarele reuniuni ale miniştrilor europeni de externe vor avea loc la Bruxelles în loc de Budapesta, a anunţat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, deşi miniştrii europeni de externe s-au arătat mai degrabă precauţi faţă de ideea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de boicotare a reuniunilor informale găzduite la Budapesta de preşedinţia ungară a Consiliului UE, în urma “misiunii de pace” pentru oprirea războiului din Ucraina a premierului ungar Viktor Orban care a iritat Bruxellesul şi mai mulţi lideri europeni.

Reuniunea informală a miniştrilor europeni de externe programată la sfârşitul lunii august se va desfăşura astfel la Bruxelles în loc de Budapesta, pentru că “trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic” împotriva acţiunii lui Orban, a declarat Borrell după o întâlnire a miniştrilor europeni de externe la Bruxelles, consemnează Reuters, DPA și EFE, conform Agerpres.

“Noi dorim pacea. Nimeni nu dorește pacea mai mult decât ucrainenii înșiși. Dar pentru o pace echitabilă și durabilă, aceasta trebuie să păstreze libertatea și independența Ucrainei și să asigure răspunderea pentru numeroasele crime de război care au avut loc de la începutul războiului. Orice așa-numită „misiune de pace”, care ignoră aceste fundamente de bază, este, în cele din urmă, doar în beneficiul lui Putin și nu va aduce pacea“, a spus Borrell, conform transcrierii oficiale a declarațiilor sale.

El a precizat că 25 de state membre au criticat acțiunile Ungariei, având în vedere și responsabilitățile sale în calitate de președinție rotativă și că aproape toate statele membre au insistat asupra necesității de a păstra unitatea.

Am reamintit datoria de loialitate prevăzută la articolul 24 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care nu este acolo pentru decor, nu este acolo ca un cuvânt gol“, a subliniat Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a subliniat că fiecare stat membru este suveran în ceea ce privește politica sa externă, dar a reamintit că în calitate de stat membru al UE, fiecare țară trebuie să se supună tratatelor și articolului care solicită cooperare loială și punerea în aplicare a pozițiilor comune privind politica externă.

Josep Borrell a recunoscut că au existat opinii împărțite cu privire la desfășurarea reuniunilor informale ale miniștrilor de externe și miniștrilor apărării, având în vedere ideea boicotării acestor reuniuni pe care Ungaria, în calitate de președinție rotativă a Consiliului UE, ar trebui să le organizeze.

“Nu a fost posibil” să fie obținută unitate în această privință, a arătat Borrell, fiind miniștrii de externe europeni dispuși să participe la reuniuni la Budapesta, alții care nu și alții care au subliniat că decizia aparține Înaltului Reprezentant.

“După ce i-am ascultat pe toți și am petrecut ore întregi discutând și încercând să înțeleg motivele unora și ale altora, a trebuit să iau o decizie. (…) Trebuie să trimitem un semnal, chiar dacă este un semnal simbolic care a fost împotriva politicii externe a Uniunii Europene. Și descalificarea politicii Uniunii Europene (…) trebuie să aibă niște consecințe formale și simbolice“, și-a motivat șeful diplomației UE decizia.

Această decizie presupune că următoarea reuniune informală a Consiliului Afaceri Externe și Apărare va avea loc la Bruxelles, și nu în Ungaria.

În timp ce ministrul de externe al Ungariei se declarase pregătit pentru confruntarea cu omologii săi europeni, mai mulți miniștrii de externe au avut reacții diferite. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a evocat iritarea produsă de “călătoriile de ego” ale lui Orban la Moscova și la Beijing, ministrul de externe al Luxemburgului a vorbit despre “un joc de-a șoarecele și pisica”, iar ministrul de externe al Spaniei a respins ideea unui boicot.

Ursula von der Leyen este cea care a cerut boicotarea reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE şi a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează în mod tradiţional la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE în ţara care a preluat această preşedinţie.

În prima săptămână a președinției maghiare la Consiliul UE, premierul Ungariei s-a deplasat, pe rând, la KievMoscova și Beijing unde s-a întâlnit cu liderii celor trei țări, precizând că este într-o misiune pentru pace. De asemenea, Orban și-a încheiat participarea la summitul NATO de la Washington de săptămâna trecută cu o întâlnire cu Donald Trump, la reședința acestuia din Florida.

Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar par să nu rămână fără consecințe. Ca represalii diplomatice, mai mulți diplomați europeni au transmis că miniștrii de externe din UE se pregătesc să boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt, respectiv un Consiliu Afaceri Externe informal, pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască ca parte a mandatului său la cârma Consiliului. În același timp, Comisia Europeană a luat deja măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară, reducând practic nivelul participării executivului european la aceste reuniuni. Nu în ultimul rând, mai mulți membri ai Parlamentului European au solicitat suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Uniunea Europeană, în urma vizitelor efectuate de premierul ungar Viktor Orbán în Rusia și China.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

Published

on

© Cătălin Predoiu/ Facebook

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, în contextul participării sale la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Budapesta.

Vicepremierul din partea PNL a făcut precizarea într-o intervenţie telefonică la Euronews România, fiind întrebat, după participarea la Consiliul informal JAI de la Budapesta, dacă pentru România sunt şanse de aderare la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

“Suntem mai bine plasaţi decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non-membru şi acum suntem un stat membru Schengen. Da, e adevărat, doar cu două din trei frontiere, dar suntem totuşi în interiorul Schengen şi uitându-ne la precedente, nu a existat nicio situaţie în care un stat membru Schengen să intre parţial cu una sau două frontiere şi să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră”, a afirmat Predoiu, citat de Agerpres.

El a avansat un termen de un an, fiind întrebat ce înseamnă foarte mult.

“Peste un an, de exemplu. Nici nu sunt astfel de precedente, deşi au fost situaţii. România nu este singurul sau primul stat care intră în spaţiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră şi apoi complet. Nu suntem primul stat, dacă nu mă înşel, chiar şi Austria a experimentat acelaşi gen de aderare şi experienţa practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat. Deci, faţă de anul trecut, suntem, da, mai bine plasaţi”, a explicat Predoiu.

Citiți și Cătălin Predoiu primește asigurări din partea Ungariei privind obținerea, până la finele anului, a deciziei JAI de accedere a României în Schengen și cu frontierele terestre

Pe de altă parte, acesta a punctat faptul că, în paralel sau în comparaţie cu anul trecut, este o situaţie mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că urmează formarea Comisiei Europene, proces care se va finaliza probabil în toamnă.

“În acelaşi timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt şi în alte state care ridică toate discuţii politice, probleme politice, probleme de poziţionări. Olanda a avut recent alegeri, are un nou guvern. Acesta urmează să îşi poziţioneze opiniile faţă de diverse dosare în perioada următoare. Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este şi Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de şah a acestui dosar, care nu ţin de Ministerul de Interne român, ţin de un întreg context politic electoral, instituţional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre şi lucrurile sunt în permanentă dinamică. Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte şi pe zona de minister de Interne nu omit niciun fel de acţiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte şi argumente în acest proces complet”, a mai declarat Predoiu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

Published

on

© Elysee

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni, pentru încă șase luni, până la 31 ianuarie 2025, măsurile restrictive ale UE având în vedere acțiunile continue ale Federației Ruse de destabilizare a situației din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind comerțul, sectorul financiar, tehnologia și produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile și produsele de lux.

Ele acoperă, de asemenea: o interdicție privind importul sau transferul de țiței transportat pe mare și de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse și suspendarea activităților și a licențelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată eludarea sancțiunilor.

Atât timp cât acțiunile ilegale ale Federației Ruse continuă să încalce interdicția privind folosirea forței, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, este oportun să se mențină în vigoare toate măsurile impuse de UE și să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.

La 31 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea și orașul Sevastopol, anexate ilegal, precum și cu zonele din Ucraina care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) împotriva a numeroase persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancțiuni fără precedent și de mare impact ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

În concluziile sale din data de 27 iunie 2024, Consiliul European și-a reiterat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a reconfirmat angajamentul ferm al UE de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei.

De asemenea, Consiliul European a condamnat cu fermitate escaladarea recentă a ostilităților de către Rusia, în special intensificarea în continuare a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile și critice, mai ales în sectorul energetic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA1 second ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA25 mins ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA31 mins ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE2 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

ROMÂNIA3 hours ago

RADR 2024: Diplomația română se reunește pentru a pregăti acțiunile României “într-o lume instabilă”. Invitați speciali: vicepremierii din Luxemburg, R. Moldova și Ucrainei

ROMÂNIA17 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

U.E.19 hours ago

Ungaria, „indiferentă” la mutarea reuniunilor ministeriale ale președinției ungare a Consiliului, va bloca în continuare ajutorul militar al UE pentru Ucraina

ROMÂNIA17 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

Trending