Connect with us

NEWS

EUObserver: Olanda vrea reducerea fondurilor UE pentru coeziune şi agricultură după Brexit

Published

on

Guvernul Olandei cere ca bugetul Uniunii Europene, ce va fi redus după Brexit, să fie completat din diminuarea fondurilor acordate în prezent pentru programe de coeziune şi agricultură, arată un document oficial obţinut de publicaţia EUObserver.

Contribuţiile la bugetul Uniunii Europene urmează să se diminueze din cauza ieşirii Marii Britanii, în acest context urmând să fie reduse şi cheltuielile.

Guvernul Olandei propune reduceri în alocarea fondurilor comunitare destinate coeziunii şi proiectelor în agricultură, relevă un document guvernamental olandez obţinut de EUObserver.

În plus, Olanda ar urma să propună condiţionarea acordării fondurilor comunitare de implementarea unor reforme structurale.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat săptămâna aceasta planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, respectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene. Țara noastră alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Liderii europeni, printre care și președintele Klaus Iohannis, alături de alți șefi de state sau de guvern vor discuta, săptămâna viitoare, la Bruxelles, pentru a lua o decizie privind cum vor fi alocați banii din viitorul Cadru Financiar Multi-anual. Negocierile se vor închide în prima parte a anul viitor, când România va deține Președinția rotativă a Consiliului UE. Liderii UE doresc să grăbească închiderea negocierilor, pentru a evita situația pentru Bugetul 2014-2020, negociat până în decembrie 2013, ceea cea generat mari dificultăți statelor membre în cheltuirea banilor europeni.

Citiți și: 

Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Viitorul Politicii de Coeziune. Comisia Europeană propune trei scenarii și tăieri ale bugetului cu până la 124 de miliarde de euro

Finanțarea apărării europene: Comisia Europeană propune trei scenarii cu fonduri de până la 10 miliarde de euro pentru crearea unei ”autentice Uniuni a Apărării”

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Sebastian Burduja, după anunțul privind intregrarea Partidului Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) în PNL: Împreună facem echipă pentru România și vom duce România în primul rând

Published

on

Partidul Național Liberal a decis luni fuziunea cu Partidul Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), condus de Sebastian Burduja, o platformă civică și politică de centru-dreapta, care încurajează implicarea cetăeșenilor din țară și din diaspora în deciziile comunităților, anunță un comunicat al PNL remis CaleaEuropeană.ro.

”O echipă formată din secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, domnul preşedinte al PNL Bihor, Ilie Bolojan, şi subsemnatul am fost mandataţi de Biroul Executiv să demarăm negocierile de integrare în PNL a Partidului Acţiunea Civică a Tinerilor condus de domnul preşedinte Sebastian Burduja. Am purtat discuţiile cu viitorii noştri parteneri şi astăzi am prezentat în BEx rezultatele negocierilor purtate şi am luat decizia să demarăm procedurile de integrare a Partidului Acţiunea Civică a Tinerilor, condus de preşedintele Sebastian Burduja, în PNL”, a anunţat Ludovic Orban, după ședința Biroului Executiv al PNL.

El a precizat că protocolul de fuziune va fi definitivat în zilele următoare, urmând să fie supus aprobării forurilor statutare ale celor două partide.

La rândul său, preşedintele PACT, Sebastian Burduja, a susţinut că această fuziune este ”cea mai importantă mişcare între două forţe politice în România anului 2019”.

”Rezonăm la nivel de valori cu Partidul Națioanal Liberal. Este alternativa de care România are nevoie, este partidul care aparține de cea mai puternică familie europeană, este partidul care a demonstrat atașamentul față de valorile democratice, față de proprietatea privată și înțelegerea unor concepte fundamentale care sunt necesare în ziua de astăzi”, a spus Burduja, fondatorul Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS).

El a arătat că, din punctul de vedere al PACT, România trece printr-o criză profundă.

”La fiecare trei minute un român pleacă din țară, iar acest lucru numai poate să continue. Și eu am stat 12 ani plecat din România și în fiecare zi visul meu a fost să revin acasă. După ce m-am întors, visul meu și visul nostru ca PACT, a devenit să îi ajutăm pe români care au plecat, de fapt milioanele de români alungați din țara lor, să se întoarcă acasa acolo, unde le este locul. Construim acest vis împreună cu Partidul Național Liberal, și vă mai împărtășesc o anecdotă din venirea mea în România. Pe aeroportul Otopeni, la ofițerul de pașapoarte, când i-am spus că după 12 ani m-am întors acasă împreună cu familia, mi-a spus că nu suntem normali la cap și în diverse variațiuni am auzit lucrul asta în fiecare zi de când m-am întors și m-am angajat împreună cu colegii din PACT, să facem o Românie în care normalitatea este alta, în care e normal ca un Guvern să-și reprezinte cetățenii și nu infractorii, în care e normal ca România să fie respectată în Europa pentru ce face, nu pentru cum se imbățoșează în fața partenerilor externi, în care e normal ca românii să rămână acasă, iar cei care au plecat să revină. Aceasta e România pe care ne-o dorim.”, a mai spus acesta.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Experți din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit la sediul ONU din Geneva pentru a analiza modalități de prevenire a cursei înarmării în spațiu

Published

on

Experți guvernamentali din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit luni la sediul Națiunilor Unite de la Geneva, pentru a discuta despre modalități menite să prevină situația în care spațiul devine un câmp de luptă, informează DPA, citat de Agerpres.

”Spaţiul este tot mai important pentru dominaţia militară la nivel global”, a declarat preşedintele reuniunii, Guilherme de Aguiar Patriota, înainte de începerea sesiunii de discuţii, care va dura două săptămâni. Majoritatea operaţiunilor militare de pe Pământ se bazează pe comunicaţii prin satelit, iar ţările sunt tot mai îngrijorate cu privire la faptul că asemenea elemente în spaţiu ar putea fi distruse, a adăugat diplomatul brazilian.

În 2008, Rusia şi China au propus încheierea unui acord care să interzică orice armă pe orbita Pământului şi dincolo de ea, precum şi atacuri împotriva obiectelor din spaţiu, însă ţările occidentale s-au opus unui asemenea pact cu clauze obligatorii. SUA şi UE şi-au exprimat susţinerea pentru măsuri fără caracter obligatoriu.

Sesiunea de la Geneva, printre ai cărei participanţi se numără şi România, alături de ţări precum SUA, Rusia, China, Franţa, Germania, India, Pakistan, Australia, Coreea de Sud şi altele, este menită să găsească o soluţie, prin schiţarea unor elemente variate care să poată fi incluse pe viitor într-un pact al ONU.

Participanţii sunt pregătiţi să se concentreze pe modalităţile prin care să fie interzise unele arme sau tipuri de comportamente în spaţiu, potrivit lui Patriota. Ei vor dezbate atât asupra unor norme obligatorii, cât şi asupra unor măsuri fără caracter obligatoriu.

Vor fi considerate ostile acţiuni precum bruierea semnalelor de comunicare, luarea în vizor a sateliţilor cu lasere sau rachete, precum şi dinamitarea de obiecte spaţiale pentru a crea fragmente care să deterioreze alte obiecte din Spaţiu.

Amintim faptul că președintele american, Donald Trump, ordona Pentagonului în luna decembrie să creeze un nou comandament militar special însărcinat pentru spațiu, care va superviza activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Problematica spațiului a devenit un subiect asupra căruia și Rusia s-a aplecat. În luna februarie a anului 2019, Agenția spațială Roscosmos și Academia Rusă de Științe anunța că începe instruirea unor juriști care să poată apăra interesele Rusiei în cazul unor dispute teritoriale pe Lună.

Declarațiile veneau după ce China anunța la începutul lunii ianuarie că a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii, dar și după ce, la 23 ianuarie, comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, semnala necesitatea înființării unei Forțe Spațiale Europene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO și Georgia au lansat un exercițiu miliar comun la care vor lua parte 350 de militari din 21 de state membre ale Alianței și trei țări asociate

Published

on

Georgia și NATO au lansat luni un exercițiu militar comun cu obiectivul de a îmbunătăți interacțiunea dintre forțele Alianței Nord-Atlantice și cele ale statelor asociate în situații de criză, anunță agenția EFE, citată de Agerpres.

”Această activitate ne va permite să ridicăm capacitatea noastră defensivă şi să se ne apropiem cât mai mult posibil de standardele NATO”, a declarat ministrul adjunct georgian al Apărării, Lela Chikovani, la ceremonia de deschidere a manevrelor.


La exerciţiu, care va dura până pe 29 martie, vor lua parte 350 de militari din 21 de ţări NATO şi din trei state asociate.

EFE notează că, pentru prima dată în istoria exercițiilor NATO-Georgia, cel lansat luni se va desfășura sub comanda militarilor georgieni.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan.

Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending