Connect with us

INTERNAȚIONAL

OMC confirmă că Ucraina a depus o plângere oficială privind interdicțiile la importurile de alimente instituite de Polonia, Slovacia și Ungaria

Published

on

© Міністерство закордонних справ України / MFA of Ukraine/ Facebook

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a confirmat marți că Ucraina a făcut primul pas într-o dispută comercială prin depunerea unei plângeri la organismul comercial mondial cu privire la interdicțiile privind importurile de alimente din această țară, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„Putem confirma că o cerere de consultări a fost primită luni seara. Noi informaţii vor fi oferite după ce această cererea va fi transmisă membrilor noştri”, a declarat un purtător de cuvânt de la OMC la o solicitare de informaţii transmisă de Reuters.

Purtătorul de cuvânt nu a dezvăluit care sunt ţările vizate de plângere dar autorităţile de la Kiev au anunţat anterior că demersul lor vizează Polonia, Slovacia şi Ungaria.

Ucraina a lansat o acțiune în justiție împotriva Poloniei, Ungariei și Slovaciei din cauza interdicțiilor unilaterale impuse de acestea asupra exporturilor de cereale, pe care le consideră o „încălcare a obligațiilor lor internaționale”.

„Este fundamental important pentru noi să dovedim că statele membre individuale nu pot interzice importul de bunuri ucrainene. Acesta este motivul pentru care le dăm în judecată”, a declarat Iulia Svyrydenko, prim-viceprim-ministru al Ucrainei, într-o declarație.

„În același timp, sperăm că aceste țări își vor ridica restricțiile și nu va trebui să rezolvăm problema în instanță pentru o perioadă lungă de timp. Avem nevoie de solidaritate cu ei și de protejarea intereselor fermierilor.”

Svyrydenko a declarat că comercianții ucraineni suferă deja din cauza costurilor suplimentare de transport și a dificultăților în îndeplinirea contractelor externe. „Acțiunile unilaterale ale statelor membre ale UE în domeniul comerțului sunt inacceptabile”, a adăugat acesta.

Acțiunea în justiție, depusă luni seară la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), este menită să lanseze „consultări” cu cele trei țări din Est, a precizat ministrul.

Interdicțiile au fost adoptate pentru prima dată la 2 mai și s-au aplicat în cinci state membre ale Uniunii Europene situate la periferia Ucrainei: Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria. Aceste țări au declarat că valul neașteptat de cereale scutite de taxe vamale și cu costuri reduse din Ucraina a dus la scăderea prețurilor pentru fermierii locali și a provocat pagube economice.

Conform restricțiilor, patru produse agricole ucrainene – grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea-soarelui – au fost autorizate să tranziteze cele cinci țări din est, dar nu puteau rămâne în interiorul piețelor lor pentru consum intern sau depozitare.

Kievul a denunțat în repetate rânduri interdicțiile ca fiind contrare spiritului de solidaritate europeană manifestat față de țară de când Rusia a lansat războiul pe scară largă. Mai multe state membre, printre care Germania, Franța și Olanda, au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la măsurile temporare și la impactul lor negativ asupra pieței unice.

Comisia Europeană a promis că va elimina treptat interdicțiile până la 15 septembrie, în ciuda amenințărilor publice ale coaliției estice de a acționa singură și de a aplica propriile interdicții. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită, Comisia a anunțat un acord în baza căruia interdicțiile au fost ridicate cu efect imediat. În schimb, Kievul s-a angajat să întărească controlul asupra comerțului său și să evite creșterile bruște ale prețurilor la produsele agricole.

Însă soluția nu a reușit să satisfacă Polonia, Ungaria și Slovacia, care și-au anunțat rapid intenția de a impune interdicții la nivel național în mod unilateral, scenariul necoordonat pe care Bruxelles-ul dorea să îl evite cu orice preț.

„Vom extinde această interdicție în ciuda dezacordului lor, în ciuda dezacordului Comisiei Europene”, a declarat vineri premierul polonez Mateusz Morawiecki la un miting. „Vom face acest lucru pentru că este în interesul fermierilor polonezi”.

Noile interdicții sunt diferite în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata și vizează seturi diferite de produse alimentare. Ungaria, de exemplu, și-a închis piața pentru 24 de produse ucrainene, inclusiv carne, ouă și miere, care nu erau incluse în lista neagră anterioară.

Interdicția slovacă este valabilă până la sfârșitul anului, în timp ce măsura poloneză a fost introdusă pentru o perioadă de timp „nedeterminată”.

De cealaltă parte, Bulgaria a decis vineri să nu mai extindă dincolo de 15 septembrie aceste interdicții, invocând „solidaritatea cu Ucraina” și nevoia de a garanta „securitatea alimentară la scară mondială”. Iar România a făcut cunoscut că ea se va conforma deciziei Bruxelles-ului. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, în urma unei convorbiri cu omologul său ucrainean, că așteaptă de la acesta propunerea de licențiere pe care să o discute. În cazul în care vor exista solicitări de export către România, Ciolacu a spus că va cere ministerelor abilitate, al Agriculturii și al Economiei, ca, printr-un ordin comun, restricția asupra importurilor de cereale ucrainene să fie prelungită cu 30 de zile, până „se lămuresc lucrurile”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

Published

on

© European Union 2022

Începând de astăzi, 8 februarie, Lituania, Letonia și Estonia s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei, etapă salutată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, fost premier al Estoniei. Decuplarea de la rețeaua rusească a căpătat un caracter urgent după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, care a stârnit îngrijorări în rândul acestor țări care au o istorie traumatizantă în relația cu Rusia.

„Lituania, Letonia și Estonia se vor deconecta mâine definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Rusia nu mai poate folosi energia ca instrument de șantaj. Aceasta este o victorie pentru libertate și unitatea europeană”, a scris ieri, 7 februarie, șefa diplomației UE îmtr-un mesaj postat pe contul X.

„Este greu de crezut că am ajuns, în sfârșit, aproape de linia de sosire”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Zygimantas Vaiciunas în această săptămână. „Este ultima etapă din lupta noastră pentru independență energetică”, a adăugat oficialul lituanian.

Deși cele trei țări baltice, Lituania, Letonia și Estonia, sunt membre UE și NATO ȘI 2004, acestea s-au lovit de probleme tehnice și financiare, motiv pentru care pregătirile pentru integrarea în rețeaua electrică europeană a avut nevoie de mai mult timp pentru a fi realizată.

    Citiți și: Țările baltice numără orele până la integrarea deplină în rețeaua electrică europeană, programată pentru sâmbătă, moment care va rupe definitiv legăturile lor energetice cu Rusia

Reamintim că țările baltice au fost puternic afectate de atacurile Rusiei în ultimele luni. Cablul submarin Estlink 2 a fost avariat de o flotă rusească. Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie.

Ca răspuns la aceste incidente, UE a anunțat consolidarea oferturilor de protejare a cablurilor submarine, inclusiv prin intensificarea schimbului de informații, prin noi tehnologii de detectare, precum și prin capacități de reparații submarine și cooperare internațională: „Ne menținem angajamentul de a asigura reziliența și securitatea infrastructurii noastre critice.”

   Citiți și: Norvegia a arestat o navă cu echipaj rusesc, suspectată de avarierea cablului de date submarin dintre Suedia și Letonia

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

Published

on

© Print screen video - X

Șeful Pentagonului, Pete Hagseth, efectuează prima sa vizită în Europa de la preluarea mandatului să în calitate de secretar al Apărării. Acesta va ajunge săptămâna viitoare în Geramnia, Belgia și Polonia  pentru a se întâlni cu „liderii americani și aliați în vederea consolidării descurajării, sprijinirii luptătorilor și promovării intereselor de securitate națională ale Americii”, informează un comunicat al Pentagonului, remis CaleEuropeana.ro

Prima sa oprire va fi în Germania, unde va vizita sediile Comandamentului European al SUA (USEUCOM) și Comandamentului SUA pentru Africa (AFRICOM) pentru a se întâlni cu lideri militari de rang înalt și pentru a primi informații actualizate privind operațiunile din ambele teatre de operațiuni. De asemenea, acesta se va întâlni cu membrii serviciilor americane staționate în Germania pentru a reafirma angajamentul administrației față de misiunea și pregătirea acestora.

Din Germania, secretarul Hegseth se va deplasa la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea ministerială a apărării NATO și la reuniunea Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei (UDCG). La prima sa reuniune ministerială NATO cu omologii aliați, acesta se va angaja cu aliații și partenerii NATO pentru a discuta necesitatea de a crește cheltuielile de apărare ale aliaților, de a spori leadership-ul european și de a extinde capacitatea bazei industriale de apărare pe ambele părți ale Atlanticului.

La UDCG, primul care va fi prezidat de Regatul Unit, secretarul de stat va reitera angajamentul președintelui Trump pentru o încheiere diplomatică a războiului din Ucraina cât mai curând posibil. De asemenea, va sublinia necesitatea unui leadership european sporit în ceea ce privește asistența de securitate pentru Ucraina.

Ultima sa oprire va fi în Polonia, unde se va întâlni cu liderii polonezi pentru a discuta despre cooperarea bilaterală solidă în domeniul apărării, eforturile continue de descurajare de-a lungul flancului estic al NATO și conducerea Poloniei ca aliat model în ceea ce privește investițiile în domeniul apărării și împărțirea sarcinilor în cadrul NATO. El va vizita, de asemenea, trupele americane staționate în Polonia pentru a discuta despre rolul lor esențial în regiune.

Pe parcursul acestei călătorii, secretarul Hegseth va sublinia importanța consolidării alianțelor, a creșterii nivelului de pregătire în domeniul apărării și a asigurării faptului că luptătorii americani rămân cea mai letală forță din lume prin demonstrarea păcii prin forță.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

Published

on

© Peter Szijjarto/ Facebook

Într-o scrisoare comună, miniștrii de externe din Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România și Suedia solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din vânzarea transportatorilor săi de energie, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro

Cu aceste venituri, Rusia își finanțează agresiunea continuă în Ucraina, în contextul în care o treime din veniturile Rusiei și două treimi din exporturile sale sunt legate de transportatorii de energie.

Cele 12 state care au co-autorat scrisoarea au susținut în mod constant adoptarea celor mai dure măsuri restrictive posibile împotriva Rusiei. G7 este încurajat să utilizeze plafonul prețului petrolului pentru a se asigura că acesta continuă să servească drept un instrument semnificativ în limitarea fluxurilor de venituri ale Rusiei, să impună sancțiuni suplimentare navelor „flotei fantomă” a Rusiei și actorilor implicați și să ia în considerare măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Rusia utilizează „flota fantomă” pentru a-și finanța mașinăria de război, iar navele acesteia sunt adesea vechi și în stare precară, prezentând riscuri pentru mediu, siguranța maritimă și securitate în Europa și în apele noastre.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

U.E.8 hours ago

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană 

INTERNAȚIONAL15 hours ago

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL1 day ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.1 day ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ6 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending