Connect with us

INTERNAȚIONAL

OMS și UNICEF avertizează cu privire la scăderea ratei de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19: Facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți

Published

on

©UNICEF

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF fac apel la eforturi imediate în vederea vaccinării tuturor copiilor, întrucât cele mai noi date arată că, înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19, rata de acoperire vaccinală a stagnat la 85% timp de aproape un deceniu, 14 milioane de copii rămânând nevaccinați în fiecare an, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit celor mai recente date publicate de OMS și UNICEF, perturbările produse de pandemie de COVID-19 în oferta și cererea de servicii și imunizare pun în pericol progresele înregistrate în acoperirea mai multor copii și adolescenți cu o gamă mai largă de vaccinuri, progrese deja limitate de un deceniu de stagnare a ratei de vaccinare

Cele mai noi estimări privind acoperirea vaccinală realizate de OMS și UNICEF pentru anul 2019 arată că există pericolul anulării unor îmbunătățiri, cum sunt introducerea vaccinului HPV în 106 țări și sporirea nivelului de protecție a copiilor împotriva mai multor boli.

Datele preliminare pentru primele patru luni ale anului 2020 indică o scădere semnificativă a numărului copiilor cărora li se administrează toate cele trei doze ale vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP3). Este prima dată în 28 de ani când se constată o scădere a acoperiri vaccinale cu DTP3 – marker al imunizării la nivel național și transnațional.

”Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din istoria sănătății publice, iar în prezent beneficiază de imunizare mai mulți copii decât oricând altădată. Dar pandemia pune în pericol aceste progrese. Lipsirea copiilor de scheme de imunizare de rutină are ca efecte evitabile suferințe și pierderi de vieți omenești care le-ar putea depăși cu mult pe cele provocate de COVID-19. Nu este însă obligatoriu ca situația să evolueze în acest sens. Vaccinurile pot fi administrate în siguranță chiar și în timpul pandemiei, iar noi facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți,” a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Perturbări provocate de COVID-19

Cel puțin 30 de campanii de vaccinare împotriva rujeolei sunt în pericol de anulare din cauza pandemiei de COVID-19, fapt care ar putea conduce la noi focare în 2020 și în anii următori. Conform unui nou sondaj puls realizat de UNICEF, OMS și Gavi în colaborare cu Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor al SUA, Institutul de Vaccinuri Sabin și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 75% dintre cele 82 de țări respondente au raportat că, începând cu luna mai a anului 2020, s-au confruntat cu perturbări provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare.

Comunicatul informează că motivele pentru perturbarea serviciilor diferă. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, populația nu le poate accesa fie din cauze cum sunt reticența de a părăsi domiciliul, întreruperi ale serviciilor de transport, dificultăți economice, restricții de deplasare, fie din teama de a nu se expune contactului cu persoane suferind de COVID-19. De asemenea, mare parte din personalul sanitar nu este disponibil din cauza restricțiilor de circulație, a detașării către centre de tratament al COVID și a lipsei echipamentelor de protecție.

Rata globală de acoperire, stagnantă

Înainte de apariția COVID-19, nivelul de acoperire vaccinală stagna la 85% în cazul vaccinurilor DTP3 și rujeolic. Probabilitatea ca unui copil născut astăzi să i se administreze înainte de a împlini 5 ani toate vaccinurile recomandate la nivel global este sub 20%, mai este menționat în comunicat. 

În 2019, aproape 14 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri vitale, cum sunt vaccinurile DTP3 și rujeolic. Majoritatea acestor copii trăiesc în Africa și, cel mai probabil, nu au acces nici la alte servicii de sănătate. Două treimi dintre acești copii sunt concentrați în 10 țări cu venituri medii și mici: Angola, Brazilia, Republic Democratică Congo, Etiopia, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan și Filipine. Copiii din țările cu venituri medii au o pondere din ce în ce mai mare în rândul celor nevaccinați.

Progrese și provocări pe țări și pe regiuni

Acoperirea regională cu a treia doză a vaccinului DTP în Asia de Sud a crescut cu 12 puncte procentuale în ultimii 10 ani, în special în India, Nepal și Pakistan. Cu toate acestea, aceste progrese greu-câștigate ar putea fi anulate de perturbări asociate pandemiei de COVID-19. Statele care au înregistrat progrese semnificative, cum sunt Etiopia și Pakistan, sunt expuse riscului de regres, dacă serviciile de imunizare nu sunt reluate cât mai curând posibil.

OMS și UNICEF atrag atenția că situația este în special îngrijorătoare în America Latină și în Caraibe, unde ratele de acoperire tradițional mari au scăzut în ultimul deceniu. În Brazilia, Bolivia, Haiti și Venezuela, acoperirea vaccinală a scăzut cu cel puțin 14 puncte procentuale din 2010. Aceste țări se confruntă în prezent și cu perturbări moderate până la severe asociate COVID19.  

În timp ce comunitatea sanitară globală încearcă să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF și OMS sprijină eforturile țărilor de a își reproiecta și reface programe de imunizare mai bune, astfel:

  • Reluarea serviciilor, astfel încât țările să poată oferi în condiții de siguranță servicii de imunizare de rutină în timpul pandemiei de COVID-19, prin respectarea recomandărilor privind igiena, distanțarea fizică asigurarea echipamentelor de protecție pentru personalul sanitar;
  • Sprijin pentru ca personalul sanitar să comunice activ cu aparținătorii, cărora să le explice cum au fost reconfigurate serviciile pentru a putea fi prestate în condiții de siguranță;
  • Corectarea lacunelor de acoperire și imunitate;
  • Extinderea serviciilor de rutină în comunitățile neacoperite, comunități în care trăiesc unii dintre cei mai vulnerabili copii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Discuțiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind controalele post-Brexit în Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, a subliniat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în unison cu premierul irlandez, Leo Varadkar, completând însă că nu s-a ajuns încă la un acord, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Echipele noastre lucrează împreună pentru a găsi soluţii şi pentru a ajunge la un cadru comun (…) Negocierile vor continua până la final (…), însă discuţiile sunt extrem de constructiv”, a spus ea într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

În egală măsură, de la Dublin, premierul irlandez Leo Varadkar a spus la rândul său că discuţiile dintre negociatorii britanici şi cei ai UE sunt constructive, dar că nu s-a ajuns la un acord.

El a răspuns unei întrebări în parlament despre o relatare din ziarul The Times conform căreia Marea Britanie şi UE au ajuns la o înţelegere vamală care ar putea ajuta la încheierea disputelor post-Brexit în legătură cu Irlanda de Nord.

”Pot să vă confirm că, în ciuda relatărilor din presă, nu s-a ajuns încă la un acord între UE şi Marea Britanie”, a declarat Varadkar.

The Times anunța miercuri că Regatul Unit și Uniunea Europeană au ajuns la un acord vamal care poate ajuta la încetarea disputelor privind protocolul pentru Irlanda de Nord, parte esențială a acordului de Brexit, având ca scop protejarea pieței unice a UE.

Conform acordului, Irlanda de Nord a rămas în cadrul pieței unice a UE în ceea ce privește bunurile. Dar controalele vamale la frontieră pentru mărfurile care traversează Marea Irlandei au dus în continuare la perturbări ale circulației mărfurilor, ceea ce i-a înfuriat pe unioniști, care nu doresc ca regiunea să se simtă separată de restul Regatului Unit.

Continue Reading

NATO

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

Published

on

© Turkish Presidency / Twitter

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE6 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE9 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO10 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending