Connect with us

INTERNAȚIONAL

OMS și UNICEF avertizează cu privire la scăderea ratei de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19: Facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți

Published

on

©UNICEF

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF fac apel la eforturi imediate în vederea vaccinării tuturor copiilor, întrucât cele mai noi date arată că, înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19, rata de acoperire vaccinală a stagnat la 85% timp de aproape un deceniu, 14 milioane de copii rămânând nevaccinați în fiecare an, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit celor mai recente date publicate de OMS și UNICEF, perturbările produse de pandemie de COVID-19 în oferta și cererea de servicii și imunizare pun în pericol progresele înregistrate în acoperirea mai multor copii și adolescenți cu o gamă mai largă de vaccinuri, progrese deja limitate de un deceniu de stagnare a ratei de vaccinare

Cele mai noi estimări privind acoperirea vaccinală realizate de OMS și UNICEF pentru anul 2019 arată că există pericolul anulării unor îmbunătățiri, cum sunt introducerea vaccinului HPV în 106 țări și sporirea nivelului de protecție a copiilor împotriva mai multor boli.

Datele preliminare pentru primele patru luni ale anului 2020 indică o scădere semnificativă a numărului copiilor cărora li se administrează toate cele trei doze ale vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP3). Este prima dată în 28 de ani când se constată o scădere a acoperiri vaccinale cu DTP3 – marker al imunizării la nivel național și transnațional.

”Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din istoria sănătății publice, iar în prezent beneficiază de imunizare mai mulți copii decât oricând altădată. Dar pandemia pune în pericol aceste progrese. Lipsirea copiilor de scheme de imunizare de rutină are ca efecte evitabile suferințe și pierderi de vieți omenești care le-ar putea depăși cu mult pe cele provocate de COVID-19. Nu este însă obligatoriu ca situația să evolueze în acest sens. Vaccinurile pot fi administrate în siguranță chiar și în timpul pandemiei, iar noi facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți,” a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Perturbări provocate de COVID-19

Cel puțin 30 de campanii de vaccinare împotriva rujeolei sunt în pericol de anulare din cauza pandemiei de COVID-19, fapt care ar putea conduce la noi focare în 2020 și în anii următori. Conform unui nou sondaj puls realizat de UNICEF, OMS și Gavi în colaborare cu Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor al SUA, Institutul de Vaccinuri Sabin și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 75% dintre cele 82 de țări respondente au raportat că, începând cu luna mai a anului 2020, s-au confruntat cu perturbări provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare.

Comunicatul informează că motivele pentru perturbarea serviciilor diferă. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, populația nu le poate accesa fie din cauze cum sunt reticența de a părăsi domiciliul, întreruperi ale serviciilor de transport, dificultăți economice, restricții de deplasare, fie din teama de a nu se expune contactului cu persoane suferind de COVID-19. De asemenea, mare parte din personalul sanitar nu este disponibil din cauza restricțiilor de circulație, a detașării către centre de tratament al COVID și a lipsei echipamentelor de protecție.

Rata globală de acoperire, stagnantă

Înainte de apariția COVID-19, nivelul de acoperire vaccinală stagna la 85% în cazul vaccinurilor DTP3 și rujeolic. Probabilitatea ca unui copil născut astăzi să i se administreze înainte de a împlini 5 ani toate vaccinurile recomandate la nivel global este sub 20%, mai este menționat în comunicat. 

În 2019, aproape 14 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri vitale, cum sunt vaccinurile DTP3 și rujeolic. Majoritatea acestor copii trăiesc în Africa și, cel mai probabil, nu au acces nici la alte servicii de sănătate. Două treimi dintre acești copii sunt concentrați în 10 țări cu venituri medii și mici: Angola, Brazilia, Republic Democratică Congo, Etiopia, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan și Filipine. Copiii din țările cu venituri medii au o pondere din ce în ce mai mare în rândul celor nevaccinați.

Progrese și provocări pe țări și pe regiuni

Acoperirea regională cu a treia doză a vaccinului DTP în Asia de Sud a crescut cu 12 puncte procentuale în ultimii 10 ani, în special în India, Nepal și Pakistan. Cu toate acestea, aceste progrese greu-câștigate ar putea fi anulate de perturbări asociate pandemiei de COVID-19. Statele care au înregistrat progrese semnificative, cum sunt Etiopia și Pakistan, sunt expuse riscului de regres, dacă serviciile de imunizare nu sunt reluate cât mai curând posibil.

OMS și UNICEF atrag atenția că situația este în special îngrijorătoare în America Latină și în Caraibe, unde ratele de acoperire tradițional mari au scăzut în ultimul deceniu. În Brazilia, Bolivia, Haiti și Venezuela, acoperirea vaccinală a scăzut cu cel puțin 14 puncte procentuale din 2010. Aceste țări se confruntă în prezent și cu perturbări moderate până la severe asociate COVID19.  

În timp ce comunitatea sanitară globală încearcă să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF și OMS sprijină eforturile țărilor de a își reproiecta și reface programe de imunizare mai bune, astfel:

  • Reluarea serviciilor, astfel încât țările să poată oferi în condiții de siguranță servicii de imunizare de rutină în timpul pandemiei de COVID-19, prin respectarea recomandărilor privind igiena, distanțarea fizică asigurarea echipamentelor de protecție pentru personalul sanitar;
  • Sprijin pentru ca personalul sanitar să comunice activ cu aparținătorii, cărora să le explice cum au fost reconfigurate serviciile pentru a putea fi prestate în condiții de siguranță;
  • Corectarea lacunelor de acoperire și imunitate;
  • Extinderea serviciilor de rutină în comunitățile neacoperite, comunități în care trăiesc unii dintre cei mai vulnerabili copii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Din această sâmbătă, cetăţenii Croaţiei pot călători în Statele Unite fără a obţine viză, potrivit ambasadei americane la Zagreb, informează agenţia de presă MIA și Agerpres.

Decizia în cadrul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) îi include pe cetăţenii croaţi care călătoresc în SUA pentru turism sau afaceri până la 90 de zile, relatează ziarul croat Jutarnji List.

Reamintim că în urmă cu patru săptămâni, statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile

Conform unui comunicat al DHS, Mayorkas, în coordonare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat Croația ca nou participant la Programul de Visa Waiver (VWP).

Începând cel târziu de la 1 decembrie 2021, Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) va fi actualizat pentru a permite cetățenilor și resortisanților Croației să solicite să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de până la 90 de zile fără a obține o viză americană.

Desemnarea Croației ca participant la VWP reprezintă un pas important în direcția consolidării în continuare a cooperării economice și de securitate de lungă durată dintre Statele Unite și Croația, arată sursa citată.

„Desemnarea Croației ca nou participant la Programul Visa Waiver este o recunoaștere importantă a intereselor economice și de securitate comune ale țărilor noastre. Felicit Croația pentru că a devenit cel de-al 40-lea membru al VWP, după ce a îndeplinit cerințe stricte, și aștept cu nerăbdare să continuăm să cooperăm îndeaproape în ceea ce privește prioritățile-cheie”, a declarat secretarul Mayorkas.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a confirmat luna trecută faptul că cetățenii croați pot călători fără viză pentru SUA și că o decizie ar trebui să fie luată în următoarele câteva zile.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat la începutul lunii august nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. Includerea Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

„Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Ambasadorii din 10 țări care au făcut apel pentru eliberarea activistului turc Osman Kavala vor fi declarați „persona non grata”, a declarat sâmbătă președintele Recep Erdogan, relatează DW.

Această desemnare este un termen diplomatic care semnifică primul pas înainte de expulzare.

„I-am ordonat ministrului nostru de externe să îi declare pe acești 10 ambasadori persona non grata cât mai curând posibil”, a declarat Erdogan.

Kavala se află în închisoare de la sfârșitul anului 2017, fiind acuzat de finanțarea protestelor din 2013 și de participarea la o lovitură de stat eșuată în 2016, pe care o neagă.

Ambasadorii în cauză sunt reprezentanții la Ankara ai SUA, Germaniei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Norvegiei și Suediei.

Continue Reading

NATO

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat vineri omologii din NATO, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

“Când aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi când observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întâlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, informează Agerpres.

“Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmând că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în septembrie de către preşedinţii francez şi american, care a aplanat conflictul generat de criza submarinul și în care SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

“Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnându-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul “misiunii lor numărul unu” de a asigura o “descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză, conchide sursa citată. Afirmațiile șefului Pentagonului vin pe fondul stingerii disputei de pe marginea înființării alianței AUKUS în Indo-Pacific, care exclude Europa și care a anulat un contract de submarine franceze pentru Australia.

Florence Parly și Lloyd Austin au avut, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală care a precedat o convorbire telefonică ce a avut loc vineri seară între președinții Emmanuel Macron și Joe Biden. În cadrul acesteia, liderii de la Palatul Elysee și Casa Albă “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”.

Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending