Din această sâmbătă, cetăţenii Croaţiei pot călători în Statele Unite fără a obţine viză, potrivit ambasadei americane la Zagreb, informează agenţia de presă MIA și Agerpres.

Decizia în cadrul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) îi include pe cetăţenii croaţi care călătoresc în SUA pentru turism sau afaceri până la 90 de zile, relatează ziarul croat Jutarnji List.

Reamintim că în urmă cu patru săptămâni, statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile

Conform unui comunicat al DHS, Mayorkas, în coordonare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat Croația ca nou participant la Programul de Visa Waiver (VWP).

Începând cel târziu de la 1 decembrie 2021, Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) va fi actualizat pentru a permite cetățenilor și resortisanților Croației să solicite să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de până la 90 de zile fără a obține o viză americană.

Desemnarea Croației ca participant la VWP reprezintă un pas important în direcția consolidării în continuare a cooperării economice și de securitate de lungă durată dintre Statele Unite și Croația, arată sursa citată.

„Desemnarea Croației ca nou participant la Programul Visa Waiver este o recunoaștere importantă a intereselor economice și de securitate comune ale țărilor noastre. Felicit Croația pentru că a devenit cel de-al 40-lea membru al VWP, după ce a îndeplinit cerințe stricte, și aștept cu nerăbdare să continuăm să cooperăm îndeaproape în ceea ce privește prioritățile-cheie”, a declarat secretarul Mayorkas.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a confirmat luna trecută faptul că cetățenii croați pot călători fără viză pentru SUA și că o decizie ar trebui să fie luată în următoarele câteva zile.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat la începutul lunii august nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. Includerea Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

„Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Ambasadorii din 10 țări care au făcut apel pentru eliberarea activistului turc Osman Kavala vor fi declarați „persona non grata”, a declarat sâmbătă președintele Recep Erdogan, relatează DW.

Această desemnare este un termen diplomatic care semnifică primul pas înainte de expulzare.

„I-am ordonat ministrului nostru de externe să îi declare pe acești 10 ambasadori persona non grata cât mai curând posibil”, a declarat Erdogan.

Kavala se află în închisoare de la sfârșitul anului 2017, fiind acuzat de finanțarea protestelor din 2013 și de participarea la o lovitură de stat eșuată în 2016, pe care o neagă.

Ambasadorii în cauză sunt reprezentanții la Ankara ai SUA, Germaniei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Norvegiei și Suediei.

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat vineri omologii din NATO, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

“Când aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi când observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întâlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, informează Agerpres.

“Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmând că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în septembrie de către preşedinţii francez şi american, care a aplanat conflictul generat de criza submarinul și în care SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

“Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnându-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul “misiunii lor numărul unu” de a asigura o “descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză, conchide sursa citată. Afirmațiile șefului Pentagonului vin pe fondul stingerii disputei de pe marginea înființării alianței AUKUS în Indo-Pacific, care exclude Europa și care a anulat un contract de submarine franceze pentru Australia.

Florence Parly și Lloyd Austin au avut, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală care a precedat o convorbire telefonică ce a avut loc vineri seară între președinții Emmanuel Macron și Joe Biden. În cadrul acesteia, liderii de la Palatul Elysee și Casa Albă “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”.

Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.