Connect with us

MEDIU

ONG-ul Agent Green, singura organizație din România participantă la Platforma UE privind finanțarea durabilă, alături de companii precum Airbus, Allianz Group sau E.ON

Published

on

© agentgreen.ro

Comisia Europeană a publicat astăzi, 1 octombrie, lista membrilor Platformei privind finanțarea durabilă. În conformitate cu Regulamentul privind taxonomia, Platforma privind finanțarea durabilă va oferi consultanță Comisiei cu privire la elaborarea unor criterii tehnice de examinare solide și fundamentate științific pentru taxonomia UE și elaborarea de politici, printre altele. Ca răspuns la cererea de candidaturi publicată în iunie 2020, Comisia a selectat 50 de membri și 9 observatori speciali, pe baza calificărilor lor în materie de mediu, finanțe durabile sau drepturi sociale/drepturile omului.

ONG-ul Agent Green este unul dintre cei 50 de membri și sigura organizație din România participantă la Platforma privind finanțarea durabilă lansată de Comisia Europeană, alături de alte companii/grupuri sau organizații/societăți europene, precum Airbus, Allianz Group sau E.ON SE, respectiv EUROFER sau Federația Europeană pentru Transport și Mediu. 

Agent Green este o organizație non-guvernamentală, non-profit (ONG) dedicată protecției mediului, înființată în 2009 în România în scopul conservării biodiversității. Agent Green își concentrează activitatea pe rezolvarea problemelor complexe de mediu care afectează biodiversitatea. Prin urmare, o mare parte a activității sale include asigurarea conservării ecosistemelor intacte, atenuarea schimbărilor climatice și monitorizarea gestionării capitalului natural de către guverne și corporații din Europa de Est, în special România.

Organizația este activă la nivel european, național și regional / local.

În ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor relevante ale Agent Green, relațiile publice și activitățile de comunicare, cum ar fi proiecte, evenimente și publicații, activitatea ONG se concentrează în principal pe activități de advocacy legate de silvicultură și gestionarea biodiversității la nivel european, dar include și monitorizarea și cercetarea problemelor privind biodiversitatea. 

Ca atare, principalele propuneri legislative sau politici vizate ale UE sunt următoarele:

  • Pactul Verde European
  • Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare
  • Taxonomia verde a UE
  • Punctele de referință climatice ale UE
  • Legislația legată de finanțarea verde

De asemenea, Comisia l-a desemnat pe Nathan Fabian în funcția de președinte al platformei. Fabian a fost raportor al subgrupului privind taxonomia din cadrul grupului tehnic de experți privind finanțarea durabilă (TEG) și are cincisprezece ani de experiență profesională în ceea ce privește finanțarea durabilă în materie de politici guvernamentale, cercetare pentru investiții și ratinguri pentru întreprinderi, precum și în ceea ce privește dezvoltarea de procese și instrumente de investiții. Platforma va intra în contact cu o gamă largă de părți interesate, atât prin consultări publice, cât și prin acțiuni de informare specifice. În acest context, va fi extrem de importantă implicarea comunității științifice, pentru a consolida și mai mult nivelul de ambiție și imparțialitate în privința taxonomiei UE. Rezultatele și evoluția activității acestora se vor publica pe pagina web a Comisiei Europene dedicată finanțării durabile. După cum s-a menționat, o serie de instituții europene și internaționale care contribuie la dezvoltarea finanțării durabile au fost invitate să fie observatori ai platformei.

Această Platformă privind finanțarea durabilă va oferi idei valoroase și va contribui la activitatea noastră de stimulare a finanțării verzi și de dezvoltare a taxonomiei, jucând un rol crucial în canalizarea investițiilor către activități economice verzi. A fost încurajator să constatăm că o gamă atât de largă de experți și de părți interesate manifestă un interes atât de mare în a se alătura platformei. Ne-am asigurat că selectăm într-un mod foarte echilibrat persoane dintr-o gamă variată de sectoare, inclusiv din societatea civilă, industrie și mediul academic, și cu competențe diferite. Aștept cu interes să colaborez îndeaproape cu platforma în lunile următoare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Comisia își menține angajamentul de a contribui la tranziția către neutralitatea climatică, care se va baza pe o gamă largă de surse de energie și soluții tehnologice, precum și pe o utilizare mai inteligentă a resurselor noastre naturale. În acest context, serviciile Comisiei vor continua să colaboreze cu experți din Parlamentul European și din statele membre, pentru a-i informa și a primi feedback cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Regulamentului privind taxonomia și la progresele înregistrate în ceea ce privește activitatea platformei.

O fișă cu întrebări și răspunsurilista completă a membrilor și detaliile privind mandatul acestora sunt disponibile aici.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

MEDIU

Ministerul Mediului: Acordul între România și Republica Moldova pentru construirea unor apeducte pe sub Prut a fost aprobat

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut pentru alimentare cu apă potabilă din judeţul Iaşi (România) în raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni şi Făleşti (Republica Moldova) a fost aprobat, miercuri, de către Executivul de la Bucureşti, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Ținând cont de faptul că Republica Moldova face parte din categoria țărilor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice, cooperarea privind integrarea europeană reprezintă una din prioritățile României, prin sprijinirea autorităților naționale și locale din Moldova în implementarea directivelor europene din domeniul apei, în special, a celei privind calitatea apei destinate consumului uman, informează comunicatul oficial

În ultimii ani, în România, au fost realizate investiții majore în domeniul infrastructurii de apă potabilă și apă uzată, existând acum capacități suplimentare care ar putea fi utilizate pentru furnizarea de servicii în localități din zona de graniță a Republicii Moldova.

„Având în vedere relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova, mă bucur că am reuşit să aprobăm acest acord care reprezintă încă un pas în continuarea şi dezvoltarea cooperării pentru a identifica soluţii durabile la problemele comune. Acordul constituie baza legală pentru realizarea lucrărilor de traversare a frontierei de către conductele de alimentare cu apă potabilă, iar după intrarea în vigoare, se va stabili exact amplasamentul apeductului între localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova, prin hotărârea Comisiei Hidrotehnice interguvernamentale”, a afirmat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Pe 20 mai 2021, România și Republica Moldova au semnat, în baza Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 3 martie 2021, Acordul privind reglementarea construirii unor apeducte ce cuprinde aspecte referitoare la amplasarea apeductelor și modalitatea de efectuare a lucrărilor, astfel încât să nu afecteze linia frontierei de stat, precum și autorizarea activităților de construcție și rezolvarea unor potențiale diferende.

Vor fi furnizate resurse naturale pentru alimentarea cu apă potabilă a populației din raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești din Republica Moldova unde nu există surse și rețele centralizate în exploatare de apă potabilă pentru aprovizionarea consumatorilor casnici și de menire socială.

Investiţiile vor fi realizate din bugetul S.C. Apavital S.A., iar în prima etapă se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori. În acest caz există proiectul tehnic şi finanţare.

Totodată, prin proiectele existente se prevăd patru traversări (două subtraversări şi două supratraversări) între localităţile Măcărăşti (România) – Măcărăşti (Republica Moldova), Sculeni (România) – Sculeni (Republica Moldova), Tabăra (România) – Viilor (Republica Moldova) şi traversarea pe viitorul pod Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova).

Conform MMAP, în perspectiva următorilor ani, după demararea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin patru oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000.

Continue Reading

MEDIU

Klaus Iohannis a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, această inițiativă făcând parte din angajamentul președintelui de a se implica în efortul național de combatere a schimbărilor climatice și de consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu.

Grupul de lucru va reuni experți naționali și internaționali, membri de prestigiu ai comunității academice din țară și din afara ei, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului non-guvernamental, financiar și economic, cu experiență solidă privind schimbările climatice, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Primul obiectiv al grupului de lucru constă în elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul țării noastre. Astfel, vor fi identificate o serie de priorități cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen mediu și lung.

Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi prezentate constant publicului și înaintate Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor și planurilor naționale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în perioada 2022-2023.

Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație.

În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (cod roșu) emise de Administrația Națională de Meteorologie, iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU a publicat în vara anului trecut noi date care indică accelerarea schimbărilor climatice și nevoia de acțiune fermă.

Ca răspuns la aceste evoluții, la conferința globală privind schimbările climatice de la Glasgow, COP26, din noiembrie 2021, statele și-au luat angajamente suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aceste angajamente vor necesita implementarea de noi măsuri și politici de reducere a emisiilor. La nivelul Uniunii Europene, este în prezent discutat și negociat Pachetul Fit for 55, care conține o serie de măsuri menite să reducă emisiile până în 2030. Traversăm, așadar, o perioadă de reajustare a priorităților și politicilor climatice internaționale și europene, la care România este parte.

Tranziția verde poate genera pentru România și români nu numai un mediu curat și sănătos, prevenirea unor fenomene meteo extreme și a unor dezastre naturale asociate, dar și acces larg la energie curată, creștere economică verde și noi locuri de muncă. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziției verzi, trebuie să armonizăm varii interese în cadrul unei abordări integrate, ghidate de știință și expertiză, ca răspuns la COP26 și la Pachetul Fit for 55. Grupul de lucru înființat la nivelul Administrației Prezidențiale este menit să susțină acest demers național.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Un spațiu online mai sigur: Deputații europeni dau undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale

INTERNAȚIONAL7 hours ago

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Daniel Buda7 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

U.E.7 hours ago

UE și Canada, consultări privind securitatea europeană: Reiterăm apelul nostru către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina

Gheorghe Falcă7 hours ago

Gheorghe Falcă: Am votat în Parlamentul European pentru o mai bună protejarea a animalelor în timpul transportului

U.E.8 hours ago

Șeful diplomației europene precizează că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei

CONSILIUL UE8 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac denunță șantajul practicat de Rusia: Războiul gazelor este pedeapsa Moscovei pentru drumul european pe care românii din R. Moldova l-au ales

Daniel Buda7 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 day ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE1 day ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending