Connect with us

MEDIU

ONG-ul Agent Green, singura organizație din România participantă la Platforma UE privind finanțarea durabilă, alături de companii precum Airbus, Allianz Group sau E.ON

Published

on

© agentgreen.ro

Comisia Europeană a publicat astăzi, 1 octombrie, lista membrilor Platformei privind finanțarea durabilă. În conformitate cu Regulamentul privind taxonomia, Platforma privind finanțarea durabilă va oferi consultanță Comisiei cu privire la elaborarea unor criterii tehnice de examinare solide și fundamentate științific pentru taxonomia UE și elaborarea de politici, printre altele. Ca răspuns la cererea de candidaturi publicată în iunie 2020, Comisia a selectat 50 de membri și 9 observatori speciali, pe baza calificărilor lor în materie de mediu, finanțe durabile sau drepturi sociale/drepturile omului.

ONG-ul Agent Green este unul dintre cei 50 de membri și sigura organizație din România participantă la Platforma privind finanțarea durabilă lansată de Comisia Europeană, alături de alte companii/grupuri sau organizații/societăți europene, precum Airbus, Allianz Group sau E.ON SE, respectiv EUROFER sau Federația Europeană pentru Transport și Mediu. 

Agent Green este o organizație non-guvernamentală, non-profit (ONG) dedicată protecției mediului, înființată în 2009 în România în scopul conservării biodiversității. Agent Green își concentrează activitatea pe rezolvarea problemelor complexe de mediu care afectează biodiversitatea. Prin urmare, o mare parte a activității sale include asigurarea conservării ecosistemelor intacte, atenuarea schimbărilor climatice și monitorizarea gestionării capitalului natural de către guverne și corporații din Europa de Est, în special România.

Organizația este activă la nivel european, național și regional / local.

În ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor relevante ale Agent Green, relațiile publice și activitățile de comunicare, cum ar fi proiecte, evenimente și publicații, activitatea ONG se concentrează în principal pe activități de advocacy legate de silvicultură și gestionarea biodiversității la nivel european, dar include și monitorizarea și cercetarea problemelor privind biodiversitatea. 

Ca atare, principalele propuneri legislative sau politici vizate ale UE sunt următoarele:

  • Pactul Verde European
  • Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare
  • Taxonomia verde a UE
  • Punctele de referință climatice ale UE
  • Legislația legată de finanțarea verde

De asemenea, Comisia l-a desemnat pe Nathan Fabian în funcția de președinte al platformei. Fabian a fost raportor al subgrupului privind taxonomia din cadrul grupului tehnic de experți privind finanțarea durabilă (TEG) și are cincisprezece ani de experiență profesională în ceea ce privește finanțarea durabilă în materie de politici guvernamentale, cercetare pentru investiții și ratinguri pentru întreprinderi, precum și în ceea ce privește dezvoltarea de procese și instrumente de investiții. Platforma va intra în contact cu o gamă largă de părți interesate, atât prin consultări publice, cât și prin acțiuni de informare specifice. În acest context, va fi extrem de importantă implicarea comunității științifice, pentru a consolida și mai mult nivelul de ambiție și imparțialitate în privința taxonomiei UE. Rezultatele și evoluția activității acestora se vor publica pe pagina web a Comisiei Europene dedicată finanțării durabile. După cum s-a menționat, o serie de instituții europene și internaționale care contribuie la dezvoltarea finanțării durabile au fost invitate să fie observatori ai platformei.

Această Platformă privind finanțarea durabilă va oferi idei valoroase și va contribui la activitatea noastră de stimulare a finanțării verzi și de dezvoltare a taxonomiei, jucând un rol crucial în canalizarea investițiilor către activități economice verzi. A fost încurajator să constatăm că o gamă atât de largă de experți și de părți interesate manifestă un interes atât de mare în a se alătura platformei. Ne-am asigurat că selectăm într-un mod foarte echilibrat persoane dintr-o gamă variată de sectoare, inclusiv din societatea civilă, industrie și mediul academic, și cu competențe diferite. Aștept cu interes să colaborez îndeaproape cu platforma în lunile următoare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Comisia își menține angajamentul de a contribui la tranziția către neutralitatea climatică, care se va baza pe o gamă largă de surse de energie și soluții tehnologice, precum și pe o utilizare mai inteligentă a resurselor noastre naturale. În acest context, serviciile Comisiei vor continua să colaboreze cu experți din Parlamentul European și din statele membre, pentru a-i informa și a primi feedback cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Regulamentului privind taxonomia și la progresele înregistrate în ceea ce privește activitatea platformei.

O fișă cu întrebări și răspunsurilista completă a membrilor și detaliile privind mandatul acestora sunt disponibile aici.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026. Nicolae Ciucă: Oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a participat astăzi, 25 noiembrie, la semnarea unei noi serii de contracte de finanțare pentru realizarea unor Centre de colectare prin aport voluntar și lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026, prilej cu care a reiterat importanța banilor europeni din PNRR pentru susținerea acestui proiect.

„Discutăm de o campanie care este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt cifre pe care, de multe ori, poate le uităm, dar este relevant să menționăm faptul că, în România, suprafețele acoperite de pădure reprezintă aproximativ 29% din suprafața teritoriului, în timp ce, în Europa, suprafața totală acoperită de păduri este de aproximativ 39%”, a transmis premierul. 

Potrivit șefului Executivului, în PNRR sunt dispinobile fonduri în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru împădurirea României: „Toți acești bani trebuie folosiți cu iscusință, astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat.”

„Nu am ales întâmplător ziua de astăzi. Astăzi, guvernul împlinește un an de când și-a asumat mandatul. Cred că este un moment prin care lansăm un program care vizează viitorul protejării mediului natural din țara noastră, un program care oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat, într-un mediu mai curat, într-un mediu în care biodiversitatea va fi mai bine consolidată și mai dezvoltată”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

MEDIU

COP27. Klaus Iohannis a co-prezidat o dezbatere consacrată educației privind schimbările climatice: Avem nevoie de energia și creativitatea tinerilor. Ei sunt principalul nostru partener

Published

on

© Administrația Prezidențială

Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor, a declarat marți, marja COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a făcut aceste remarci în debutul dezbaterii pe tema educației privind schimbările climatice (“Promoting climate change education”), găzduită și co-prezidată de Iohannis alături de premierul Cehiei, Petr Fiala, în marja Conferinței COP27 Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh.

“Sunt ferm convins că educația este una dintre soluțiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă. Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia și creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conștientizarea cu privire la problemele climatice prin educație și dezvoltarea competențelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenți puternici pentru acțiune climatică în societăți. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de inițiative precum Anul European al Competențelor din 2023″, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului organizat în comun de Președintele României și Președinției Cehiei la Consiliul Uniunii Europene.

 

“Trebuie să privim educația privind schimbările climatice ca pe o investiție comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educația și dezvoltarea de competențe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conștientizare la acțiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizațiile internaționale. Salut prezența, la această masă rotundă,  a unor actori europeni și internaționali care au depus deja eforturi în acest sens și care sunt dispuși să clădească pe realizările lor. Având în vedere toate aceste argumente, România a luat inițiativa de a organiza acest eveniment la COP27 împreună cu partenerii noștri cehi. Considerăm că subiectele educației climatice și dezvoltării competențelor trebuie discutate la cel mai înalt nivel”, a mai punctat Iohannis.

Dezbaterea pe tema educației privind schimbările climatice, care a avut loc la inițiativa Președintelui României, și-a propus ca educația privind schimbările climatice și dezvoltarea de competențe pentru tranziția climatică să fie ridicate la cel mai înalt nivel în cadrul COP27 pentru creșterea gradului de implicare la nivel național și internațional pe aceste teme și implementarea de măsuri în acest sens.

© Administrația Prezidențială

Evenimentul s-a bucurat de un interes ridicat, beneficiind de participarea șefilor de stat din Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, Slovenia si Rwanda. Totodată, la dezbatere au mai participat Președintele Băncii Europene de Investiții, ministrul Schimbărilor Climatice și Mediului din Emiratele Arabe Unite, precum și înalți oficiali UNESCO, UNICEF și OCDE.

Liderii participanți au evidențiat în intervențiile susținute importanța educației în materie de schimbări climatice pentru tineri, precum și angajamentele și demersurile realizate în domeniu de statele pe care le reprezintă sau de către organizațiile prezente la eveniment.

În cadrul dezbaterii au fost identificate palierele în care este nevoie de sprijin suplimentar, precum și domeniile în care este nevoie de  o colaborare mai strânsă pentru a îmbunătăți accesul la educația privind schimbările climatice și la dezvoltarea competențelor pentru tranziția ecologică. Aceste domenii vizează o rețea internațională de școli verzi, hub-uri digitale multilingve comune cu resurse educaționale privind schimbările climatice, precum și  îmbunătățirea finanțării disponibile pentru educația privind schimbările climatice și dezvoltarea competențelor.

Dezbaterea a oferit, totodată, oportunitatea de a crește gradul de conștientizare, dar mai ales de a consolida mecanismul de cooperare privind educația și dezvoltarea competențelor esențiale în limitarea schimbărilor climatice între țările interesate.

Participanții la evenimentul “Promoting climate change educations-au angajat să colaboreze pe aceste teme și să le mențină în cadrul discuțiilor la nivel înalt sau în cadrul unor evenimente dedicate.

Președintele Klaus Iohannis a reprezentat România, luni și marți, la deschiderea celei de-a 27-a conferințe (COP27) a Statelor care sunt membre ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care are loc la Sharm El-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, România va fi reprezentată și de Guvern la nivel de miniștri și echipă tehnică.

Pe lângă co-prezidarea acestei dezbateri, șeful statului a susținut luni declarația națională din partea țării noastre, unde a precizat că România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră și a avertizat totodată că vremurile actuale sunt cele mai dificile în decursul unei generații, de la război pe continentul european cu efecte globale la limitarea schimbărilor climatice.

De asemenea, președintele a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța

Continue Reading

MEDIU

COP27: Klaus Iohannis a afirmat disponibilitatea României de a colabora la nivel global pentru reducerea riscului dezastrelor naturale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța.

Evenimentul a constituit un prilej pentru șefi de stat și de guvern, înalți reprezentanți ai structurilor ONU și ai altor organizații interguvernamentale să discute aspecte legate de adaptarea la schimbările climatice, răspunsul la dezastre naturale și alerta timpurie cu privire la situațiile de risc, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Unul dintre obiectivele principale ale COP27 vizează adaptarea la schimbările climatice, urmărindu-se atingerea progreselor extrem de necesare pentru a spori reziliența internațională la schimbările climatice și pentru a ajuta comunitățile cele mai vulnerabile să se adapteze.

În cadrul dezbaterii, președintele Klaus Iohannis a punctat faptul că aceste comunități vulnerabile sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice și a evidențiat că acest aspect nu ar trebui neglijat în procesul de adaptare la schimbările climatice și în eforturile de a proteja cetățenii de consecințele acestora.

Șeful statului a arătat că pot fi aplicate mai multe măsuri, printre care îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate dezastrelor și a sistemelor de alertă timpurie – esențială pentru a minimiza pierderile umane, naturale și materiale, pentru reducerea costurilor economice și sociale și care protejează, totodată, sănătatea și siguranța cetățenilor.

În context, președintele Klaus Iohannis a salutat inițiativa „Alerte timpurii pentru toți” (Early Warnings for All), lansată de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și a reliefat faptul că, în România, avem în funcțiune sisteme care pot transmite mesaje pentru a avertiza populația cu privire la fenomenele meteorologice extreme, însă aceste sisteme trebuie extinse la nivel global.

Totodată, acesta a precizat că, pentru a răspunde eficient dezastrelor naturale, trebuie să facem schimb de bune practici și să împărțim resurse, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale.

Șeful statului a mai subliniat necesitatea îmbunătățirii accesului la educația privind riscurile schimbărilor climatice și reducerea lor, reiterând faptul că educația este o parte esențială a procesului de prevenire, pregătire și răspuns eficient la dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA17 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO19 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending