Connect with us

INTERNAȚIONAL

ONU, apel pentru strângerea a 565 milioane de dolari pentru Liban: Comunitatea internațională trebuie să-și arate generozitatea demonstrată de Liban față de refugiații sirieni și palestinieni

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

ONU a lansat vineri un apel pentru fonduri în valoare de 565 de milioane de dolari în favoarea Libanului, la zece zile după explozia care a devastat oraşul Beirut, potrivit unui comunicat de presă. 

Apelul lansat vineri va ajuta poporul libanez să primească ajutor pentru reconstrucție și recuperare, inclusiv pentru redresarea economiei afectate pe termen lung.

„Amploarea pierderilor provocate de exploziile de la Beirut este atât de vastă, încât probabil că fiecare persoană din Liban a fost atinsă de acest eveniment teribil”, a declarat Najat Rochdi, coordonatorul special adjunct al ONU pentru țară, care este și Rezidentul și Coordonator ul Umanitar din Liban.

Aproape 180 de persoane au fost ucise și peste 6.000 rănite în exploziile care au distrus cea mai mare parte a portului Beirut și a cartierelor din jur. Mii de oameni sunt acum fără adăpost.

Exploziile au deteriorat șase spitale, 20 de clinici de sănătate și 120 de școli, potrivit Oficiului pentru afaceri umanitare al ONU, OCHA.

De asemenea, catastrofa a lovit puternic, întrucât Libanul se confruntă cu mai multe crize, inclusiv contracția economică, sărăcia în creștere și pandemia COVID-19. Atât cetățenii, cât și marea populație de refugiați a țării, în special sirieni și palestinieni, au fost afectați.

Transmiterea COVID-19 suprasolicită sistemul de sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) înregistrând peste 7.700 de cazuri noiîncepând de vineri. Jumătate din toate infecțiile raportate până în prezent au fost diagnosticate în ultimele două săptămâni, potrivit OCHA.

Astfel, apelul pentru strângerea a 565 milioane dolari vizează patru domenii: securitatea alimentară, sănătate, adăpost și educație.

Planurile imediate includ furnizarea de mese calde și rații de mâncare, precum și livrări de cereale.

În ceea ce privește sănătatea, răspunsul internațional se va concentra pe reabilitarea facilităților deteriorate și furnizarea de truse sanitare de urgență și medicamente esențiale.

De asemenea, familiile care au fost obligate să-și părăsească casele, vor primi bani pentru a-și acoperi nevoile cu adăpostul, iar finanțarea se va îndrepta către repararea zonelor comunitare și a facilităților afectate de explozie.

Nu în ultimul rând, răspunsul pe educație va include repararea școlilor și oferirea de sprijin psihosocial, printre alte măsuri.

„Sarcina de a reconstrui viața oamenilor și de a se redresa în urma devastării este abia la început”, a spus Rochdi, care a adăugat: „Îndemn comunitatea internațională să-și demonstreze angajamentul ferm față de poporul libanez și să-i ofere înapoi generozitatea incredibilă de care Libanul a dat dovadă în privința refugiațiilor sirieni și palestinieni, susținând financiar acest apel.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

Published

on

© European Union 2018

Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni „să deschidă ochii”, scrie Digi24

„Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info, potrivit Agerpres.

„SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden „estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a mai spus Bruno Le Maire. 

„Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.

„A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare. Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a conchis Le Maire.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Totuși, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

Published

on

© European Union

Premierul Scott Morrison nu se așteaptă ca relația Australiei cu Franța să se îmbunătățească prea curând, dezvăluind că a încercat să-l contacteze pe președintele Emmanuel Macron fără succes, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Franța este încă furioasă din cauza deciziei Australiei de a renunța la un contract de 90 de miliarde de dolari pentru submarine convenționale de concepție franceză în favoarea achiziționării de nave cu propulsie nucleară în cadrul unui nou parteneriat militar cu Statele Unite și Regatul Unit.

În cursul nopții dinspre miercuri spre joi, președintele american Joe Biden și Emmanuel Macron au aplanat tensiunile în cadrul unei convorbiri telefonice, președintele francez hotărând să își retrimită ambasadorul la Washington, dar nu a anunţat nicio dată pentru un gest similar în relaţia cu Canberra.

Citiți și SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

De asemenea, cei doi şefi de stat „au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

În context, Morrison a declarat că relația Australiei cu Franța va avea nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni.

„Australia a decis să nu dea curs unui contract de apărare foarte important și, este de înțeles, știm că Franța este dezamăgită de acest lucru”, a declarat premierul australian în timpul unei vizite la Washington. „Cred că aceste probleme vor necesita mai mult timp pentru a fi rezolvate decât cele care sunt tratate între Statele Unite și Franța”, a recunoscut acesta.

Întrebat dacă a încercat să îl sune pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta această chestiune, Morrison a răspuns: „Da, am încercat”, dar „oportunitatea pentru acel apel nu a apărut încă”, a precizat acesta. „Dar vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea”, a adăugat premierul australian.

 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a solicitat omenirii de la tribuna Națiunilor Unite să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice și a proteja planeta, acestă ”sferă prețioasă albastră, cu o crustă de coajă de ou și cu o fărâmă de atmosferă, care nu este o jucărie idestructibilă.”

Liderul britanic a criticat pornirile adolescentine ale omenirii, prin care provocăm planetei ”zilnic, săptămânal, daune ireversibile care (…) vor face această frumoasă planetă practic de nelocuit, nu doar pentru noi, ci și pentru multe alte specii.”

”Am ajuns la acea vârstă fatidică la care știm aproximativ cum să conducem, să deschidem dulapul cu băuturi, să ne angajăm în tot felul de activități care nu sunt doar potențial jenante, dar și mortale. Citându-l pe folosolul Toby Ord, <<suntem suficient de mari pentru a ne băga în probleme serioase>>. Încă ne agățăm cu o parte din mintea noastră de credința puerilă că lumea a fost făcută pentru satisfacția și plăcerea noastră și mixăm acest narcisim cu o prezumție primitivă că suntem nemuritori. Credem că altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna. Ne distrugem din nou și din nou habitatele pornind de la raționamentul inductiv că am scăpat până acum și, prin urmare, o vom face din nou”, și-a arătat revolta Boris Johnson într-un discurs însuflețit susținut în fața liderilor lumii, reuniți în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Prim-ministrul britanic a atras atenția că în acest ritm, temperatura globală va creștere până la 2,7 grade Celsius sau mai mult până la sfârșitul secolului, ceea ce va duce la ”deșertificare, secetă, pierderi de recoltă, mișcări în masă ale populațiilor, nu din cauza unui eveniment natural neprevăzut sau a unui dezastru, ci din cauza noastră, din cauza a ceea ce facem acum.”

Citându-l pe Sofocle, Johnson a transmis că omul poate fi ”nu doar înspăimântător, ci și minunat.”

”Suntem minunați în puterea noastră de a schimba lucrurile și minunați în puterea noastră de a ne salva, iar în următoarele 40 de zile trebuie să alegem. Sper că COP26 va fi cea de-a 16-a aniversare a umanității, în care vom alege să ne maturizăm, să recunoaștem amploarea provocării cu care ne confruntăm, să facem ceea ce posteritatea ne cere să facem, și vă invit în noiembrie să sărbătorim ceea ce sper că va fi o maturizare și să suflăm în lumânările unei lumi în flăcări”, a conchis Boris Johnson.

Fondul Monetar Internațional estimează că o temperatură globală de 4 grade Celsius ar reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 3,5%.

În schimb, o acțiune îndrăzneață de combatere a schimbărilor climatice ar putea genera câștiguri economice de 26 trilioane de dolari, ar putea genera peste 65 de milioane de noi locuri de muncă cu emisii reduse de carbon până în 2030 și ar putea evita peste 700.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA27 seconds ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE7 mins ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA18 mins ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA27 mins ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL35 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.1 hour ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending