Președinta Curții Penale Internaționale (CPI) a avertizat miercuri că instanța „are nevoie de sprijinul Uniunii Europene pentru a supraviețui în următorii ani”, după ce administrația președintelui american Donald Trump i-a impus sancțiuni. Ea a subliniat că aceste măsuri afectează deja activitatea CPI și creează o stare de „imprevizibilitate” în rândul personalului, informează EFE, potrivit Agerpres.

Într-o intervenție în fața Comisiei pentru Drepturile Omului a Parlamentului European, Tomoko Akane a subliniat că CPI „are nevoie ca UE să modifice statutul de blocare pentru a contracara efectele sancțiunilor americane” deoarece, potrivit ordinului executiv semnat de președintele american Donald Trump în luna februarie, oricine cooperează cu persoanele de pe lista sa ar putea fi sancționat, inclusiv ONG-uri.

Procurorul Karim Khan este primul și singurul care a fost sancționat deocamdată. Americanii, inclusiv cei care lucrează pentru filiale europene ale unor bănci, companii de asigurări și sisteme informatice americane, sunt obligați să nu coopereze cu persoanele sancționate, în caz contrar riscând să se confrunte cu urmăriri penale.

„Este vorba de o încălcare gravă a suveranității europene: o țară străină le spune cetățenilor și companiilor sale ce legi li se aplică și cum să se comporte”, a adăugat Tomoko Akane.

„Statutul de blocare” al UE, stabilit în 1996, este un regulament care urmărește să protejeze companiile și cetățenii europeni de sancțiuni extrateritoriale din partea altor țări, asigurându-se că aceștia pot să își desfășoare activitatea fără a fi afectați de legile pe care UE le consideră contrare dreptului internațional.

Citiți și Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

CPI solicită ca acest statut să fie adaptat pentru a-i proteja pe oficiali și colaboratori de sancțiunile americane (emise ca urmare a anchetării de către CPI a crimelor comise de Israel în Palestina), permițându-le astfel să își continue activitatea.

De asemenea, Akane a cerut Comisiei Europene să „acționeze acum” pentru a „păstra” instanța cu sediul la Haga.

„Neutilizarea statutului de blocare înseamnă că UE abandonează Curtea și principiile dezvoltate după cele două războaie mondiale. Speranța victimelor nu trebuie abandonată”, a îndemnat ea, argumentând că CPI nu acționează din motive politice și nici nu își depășește prerogativele.

Ordinul executiv al președintelui Trump poate fi aplicat unor potențiale alte funcții, ceea ce va îngreuna și alte activități, precum plata salariilor de către Curte, transferul de bani către birourile sale de pe teren sau deplasările pentru a efectua investigații.

„Nu vom ceda niciodată, iar Curtea a luat măsuri pentru a se pregăti împotriva sancțiunilor și pentru a limita, pe cât posibil, efectele sancțiunilor asupra activităților sale. Dar este clar că Curtea nu va putea supraviețui singură”, a subliniat președinta CPI.

CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că va purta o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump astăzi, 19 martie, pentru a discuta detaliile următorilor pași în procesul de pace, potrivit unei declarații în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele finlandez Alexander Stubb, relatează Politico.

„Astăzi voi lua legătura cu președintele Trump. Vom discuta detaliile următorilor pași”, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a menționat că se așteaptă să afle mai multe detalii de la Trump despre convorbirea pe care acesta a avut-o pe 18 martie cu președintele rus Vladimir Putin.

Comentând discuțiile dintre SUA și Ucraina care au avut loc recent în Arabia Saudită, Zelenski a declarat că „totul mergea în direcția corectă, deși nu pentru Rusia, care este întotdeauna nemulțumită când lucrurile merg bine.„

După discuția dintre Trump și Putin, Kremlinul a emis un comunicat prin care a cerut încetarea completă a sprijinului militar străin și a schimbului de informații cu Ucraina, considerând aceasta o „condiție esențială pentru evitarea escaladării războiului.” Zelenski a avertizat că pierderea accesului la informațiile oferite de SUA ar face Ucraina vulnerabilă în fața atacurilor rusești. „(Putin) vrea ca noi să nu știm despre aceste atacuri, astfel încât oamenii noștri să nu meargă la adăposturi. Aceste semnale arată clar continuarea războiului”, a spus Zelenski, subliniind importanța menținerii sprijinului pentru Ucraina.

În timpul convorbirii dintre Trump și Putin, liderul rus a fost de acord cu o pauză limitată de 30 de zile în atacurile asupra infrastructurii energetice, dar nu s-a angajat la o încetare a focului mai largă, așa cum a propus Washingtonul. Zelenski a respins imediat această poziție, considerând-o în contradicție cu acțiunile Rusiei. „Cuvintele lui Putin sunt foarte diferite de realitate”, a afirmat președintele ucrainean, menționând că, în ciuda așa-numitului moratoriu, Rusia a lansat aproximativ 150 de drone asupra Ucrainei peste noapte, inclusiv asupra unor facilități energetice.

Zelenski a adăugat că următoarea rundă de discuții din Arabia Saudită ar putea viza un armistițiu parțial, în special în ceea ce privește infrastructura energetică și securitatea rutelor maritime. „Va fi o echipă tehnică. Din partea noastră, vor fi cu siguranță oficiali militari, ingineri și persoane care înțeleg infrastructura portuară. Acesta va fi nivelul tehnic”, a explicat el.

Întrebat despre liniile roșii în viitoarele negocieri cu Rusia, Zelenski a reiterat că Ucraina nu va recunoaște niciodată ocupația rusă asupra teritoriilor sale. De asemenea, el a respins orice discuție cu Moscova despre dimensiunea forțelor armate ucrainene.

Emisarul american Steve Witkoff a declarat pentru Fox News pe 18 martie că următoarea rundă de discuții dintre SUA și Rusia va avea loc pe 23 martie la Jeddah, în Arabia Saudită.

Convorbirea dintre Zelenski și Trump va fi prima de la întâlnirea tensionată din 28 februarie din Biroul Oval. Acea întâlnire, care inițial avea scopul de a încheia un acord privind resursele minerale ale Ucrainei, a degenerat rapid după ce Trump și vicepreședintele JD Vance l-au acuzat pe Zelenski că supraevaluează poziția de negociere a Ucrainei și că nu a arătat suficientă recunoștință pentru sprijinul oferit anterior de Statele Unite.

În urma incidentului, oficiali de rang înalt de la Casa Albă au cerut scuze din partea lui Zelenski. Pe 4 martie, acesta a transmis o declarație conciliantă, numind incidentul din Biroul Oval „regretabil” și exprimându-și disponibilitatea de a colabora pentru pace sub “conducerea fermă” a lui Trump.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început miercuri o vizită oficială în Finlanda, fiind primit cu onoruri la Palatul Prezidențial din Helsinki de către omologul său finlandez, Alexander Stubb. Zelenski a sosit în Finlanda marți, împreună cu soția sa, Olena Zelenska, la invitația președintelui Stubb și a soției acestuia, Suzanne Innes-Stubb, potrivit EFE, preluat de Agerpres.

După ceremonia de bun venit, Zelenski și Stubb vor avea discuții oficiale axate pe sprijinul militar și financiar al Finlandei pentru Ucraina, precum și pe soluțiile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. La aceste discuții vor participa și mai mulți membri ai guvernului finlandez, printre care ministrul de externe, Elina Valtonen, ministrul apărării, Antti Hakkanen, și ministrul finanțelor, Riikka Purra.

Together with the First Lady @ZelenskaUA, I am on an official visit to our friends and principled allies—Finland.

Meetings will be held with President Alexander Stubb and First Lady Suzanne Innes-Stubb, Speaker Jussi Halla-aho and members of Parliament, Prime Minister Petteri… pic.twitter.com/3zRtvxn5o1

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 18, 2025

Vizita liderului ucrainean în Finlanda are loc într-un moment delicat, la doar o zi după convorbirea telefonică dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, în care cei doi lideri au discutat despre o încetare imediată a focului asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Totuși, câteva ore după această discuție, Rusia a lansat atacuri cu drone asupra a două spitale din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, și asupra infrastructurii energetice a companiei naționale de căi ferate din Dnipropetrovsk. De asemenea, forțele ruse au lovit infrastructura electrică din Sloviansk, un oraș din regiunea Donetsk, unde se desfășoară lupte intense între trupele ruse și cele ucrainene.

Marți seară, Zelenski a declarat că Putin a respins, de fapt, propunerea Statelor Unite privind o încetare completă a focului, oferind în schimb doar un armistițiu care să limiteze atacurile la infrastructura și obiectivele energetice.

În cadrul vizitei sale la Helsinki, președintele ucrainean va avea o întâlnire și cu premierul finlandez, Petteri Orpo, cu președintele parlamentului, Jussi Halla-aho, precum și cu reprezentanți ai principalelor companii din industria de apărare. Această vizită reflectă sprijinul continuu al Finlandei pentru Ucraina și angajamentul de a întări cooperarea militară și economică în contextul războiului în desfășurare.