Connect with us

ONU

ONU: Lockdown-urile au lăsat o ”gaură” de 10 mii de miliarde de dolari în economia globală

Published

on

© European Bank for Reconstruction and Development (EBRD)/ Facebook

Economia globală va înregistra o pierdere de 10 mii de miliarde de dolari din cauza pandemiei de coronavirus și lockdown-urilor impuse pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, estimează Conferința ONU pentru comerț și dezvoltare (UNCTAD) într-un raport citat joi de DPA, potrivit Agerpres.

Așadar, deşi economia globală ar putea creşte cu 4,7% în 2021, va înregistra totuşi un minus de 10 mii de miliarde de dolari – aproximativ de două ori PIB-ul Japoniei – comparativ cu situaţia în care pandemia nu ar fi avut loc, estimează UNCTAD.

În raport este precizat că economia globală a suferit anul trecut ”cea mai drastică scădere anuală de la introducerea statisticilor privind activitatea economică agregată, la începutul anilor 1940”.

UNCTAD avertizează că, în timp ce economiile dezvoltate au lansat ample planuri de redresare, cum este pachetul de stimulare a economiei al SUA, în valoare de 1,9 mii de miliarde de dolari, iar China a revenit la creştere la finele anului trecut, oamenii din ţările mai mici şi mai sărace continuă să se lupte cu dificultăţile.

Ţările în curs de dezvoltare duc greul recesiunii ”din cauza spaţiului fiscal limitat, a constrângerilor tot mai mari ale balanţei de plăţi şi a lipsei sprijinului internaţional adecvat”, ceea ce a dus la ”unele din cele mai mari scăderi de venit individual raportat la PIB”.

”Chiar şi o mică scădere a activităţii economice poate fi devastatoare”, a notat UNCTAD, evocând consecinţe ale restricţiilor antipandemie ”previzibil severe” în economii în curs de dezvoltare ca Filipine sau Malaezia.

Pe de altă parte, UNCTAD şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică globală pe 2021 faţă de estimarea anterioară de 4,3%, având în vedere o posibilă ”redresare mai puternică în Statele Unite”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ONU

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban: Patrimoniul românesc este o realitate vie. România este prezentă în patrimoniul universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale

Published

on

© Ludovic Orban/ Facebook

România este mândră să contribuie la lupta constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanității, fiind pe listele patrimoniului universal cu opt obiective și ansambluri cultural-istorice și naturale, dar și cu șapte tradiții pe lista patrimoniului intangibil, a precizat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la aderarea țării noastre la UNESCO, potrivit Agerpres.

”În noiembrie 1945, într-o lume care începea reconstrucţia după devastarea şi traumele provocate de cel de al doilea război mondial, constituirea UNESCO era una dintre cele mai importante manifestări ale voinţei umanităţii de a-şi construi un viitor mai bun: <<dacă războaiele se nasc în mintea oamenilor, atunci în mintea oamenilor trebuie construită protejarea păcii>>. Cu această convingere, cu afirmarea acestui principiu s-a pornit la drum în urmă cu 75 de ani. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Cultură şi Ştiinţă (UNESCO) este expresia celor mai nobile idealuri care fundamentează sistemul Naţiunilor Unite: asigurarea păcii şi cooperării internaţionale prin acces la educaţie, eliminarea discriminărilor sociale, protejarea patrimoniului cultural şi natural, încurajarea comunicării şi schimburilor ştiinţifice”, a precizat Orban, la masa rotundă ”Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Președintele Camerei Deputaților a amintit că România a devenit parte parte a acestei organizaţii în urmă cu 65 de ani, în iulie 1956, la zece ani de la fondarea acesteia.

”România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanităţii. Astăzi suntem prezenţi în listele patrimoniului universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale şi cu 7 tradiţii înscrise în lista patrimoniului intangibil. Este rezultatul muncii specialiştilor care au cercetat şi au realizat documentaţia complexă necesară în procesul de nominalizare şi este, de asemenea, rezultatul implicării comunităţilor locale. Să le mulţumim pentru eforturile pe care de decenii le fac pentru a obţine recunoaşterea cuvenită patrimoniului nostru cultural”, a adăugat Orban.

Acesta și-a exprimat speranța ca dezbaterile de anul acesta să ducă la soluții mai bune și eficiente pentru valorificarea patrimoniului și pentru dezvoltarea obiectivelor organizației.

”Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile venite din trecut. Voi urmări cu mare interes dezbaterile din anul acesta şi sper ca ele să conducă la soluţii mai bune şi mai eficiente atât pentru valorificarea patrimoniului cât şi pentru dezvoltarea altor obiective ale organizaţiei, pentru educaţie, cultură şi ştiinţă în România”, a conchis preşedintele Camerei Deputaţilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a participat la o reuniune în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale la pandemia COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat marți la reuniunea de informare online pentru ambasadori și diplomați acreditați la ONU, privind activitatea Lancet COVID-19 Commission, creată în iulie 2020 în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale, echitabile și de durată la pandemia de COVID-19,  informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Discuțiile s-au concentrat asupra situației actuale generate de pandemie și a principalelor provocări: accesul universal la vaccinuri și tratamente; condiții sigure pentru reluarea muncii, a activităților școlare și călătoriilor; implicații financiare și fiscale globale ale pandemiei; rolul diplomației globale în combaterea pandemiei.

Evenimentul a fost găzduit de Reprezentantul Permanent al Columbiei la ONU, ambasadorul Guillermo Fernandez de Soto Valderrama și Profesorul Jeffrey D. Sachs, unul dintre cei mai apreciați experți la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile, Președinte al organizației UN Sustainable Development Solutions Network și al Lancet COVID-19 Commission.

„Fiind rezultatul interconectării globale, consecințele pandemiei de COVID-19 pot fi gestionate doar folosind avantajele interconectării globale: coordonarea politicilor de răspuns, maximizarea beneficiilor oferite de statutul de membru în diferite organizații internaționale, schimbul de informații și bune practici, distribuția pe scară largă a vaccinurilor și tratamentelor, cooperarea tehnologică”, a declarat ambasadorul României la ONU. 

„În centrul eforturilor de diminuare a efectelor pandemiei trebuie să se afle încrederea în instituții, în guverne, în parteneri și interlocutorii internaționali. Absența încrederii subminează răspunsul sistemelor de sănătate publică, amenință coeziunea socială, incită la violență și conflict și alimentează dezinformarea. Mai multă încredere înseamnă mai multă cooperare și mai puține conflicte”, a adăugat acesta. 

Diplomatul român a opinat, totodată, că diplomația păstrează un rol central în aceste demersuri: “Sperăm că această criză se va încheia curând, însă nu există dubii că efectele sale vor rămâne prezente pe termen lung. Revoluția digitală și folosirea tehnologiilor disruptive fac acum parte din viața cotidiană a oamenilor, iar viitorul se va baza tot mai mult pe conectivitate, rețele fluide și colaborare. Ca practicanți ai relațiilor internaționale, diplomații au datoria fundamentală de a reprezenta interesele țărilor lor”.

Mai mult, ambasadorul a subliniat faptul că peste tot în lume, oamenii se află în competiție, stabilesc ierarhii de putere și caută prestigiu; în același timp, resursele naturale sunt supra-exploatate, cu costuri enorme pentru mediul înconjurător, punând în pericol viitorul generațiilor următoare. De aceea, diplomația globală trebuie să se bazeze pe un recurs comun la rațiune.

„În primul rând, trebuie să fim conștienți că acțiunile noastre au capacitatea de a afecta întreaga planetă. În al doilea rând,  trebuie redus potențialul de conflict rezultat din așa-numita tragedie a resurselor globale comune. În al treilea rând, indiferent cum vom modifica structurile de guvernanță globală, obiectivul general trebuie să fie sustenabilitatea. Și, în al patrulea rând, acțiunile noastre trebuie să se bazeze pe date riguroase; adevărul științific nu dispare dacă ne facem că nu îl vedem – din contră, consecințele sale devin mai acute”, a punctat Ion Jinga.

În final, ambasadorul a amintit că miercuri, 7 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, președintele României, Klaus Iohannis, găzduiește la București un eveniment organizat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, pe tema „Schimbările climatice, relația om – natură și sănătatea publică”, obiectivul fiind generarea unei dezbateri cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice, relația dintre degradarea mediului înconjurător și apariția pandemiilor, precum și măsuri pentru a întări reziliența sistemului românesc de sănătate în fața acestor provocări. 

Continue Reading

ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU a pledat pentru protejarea resurselor de apă la reuniunea ONU la nivel înalt pe tema „Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”

Published

on

În cadrul reuniunii ONU la nivel înalt cu tema „Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”, desfășurată la New York, Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a subliniat luni  rolul critic pe care apa îl are pentru existența tuturor formelor de viață, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Amintind sărbătorirea, în aceeași zi, a Zilei Mondiale a Apei,  a remarcat că: „”Apă” este sinonim cu ”viață”, dar accesul la apă este astăzi pus în pericol la nivel global, datorită cererii tot mai mari și degradării resurselor – consecințe ale schimbărilor climatice, poluării și distrugerii biodiversității. Lipsa apei poate deveni în curând noul normal în multe părți ale lumii”, 

Diplomatul român a exemplificat cu o serie de date recente: „În prezent, 785 milioane de oameni nu au acces la servicii de bază ce implică apa, iar două miliarde nu au acces la servicii de salubritate. Până în anul 2040, unul din patru copii sub 18 ani din întreaga lume – circa 600 de milioane – vor trăi în zone cu deficit ridicat de apă. Până în 2050, lipsa apei poate afecta 5,7 miliarde de oameni. Peste 90% din dezastrele naturale sunt legate de apă, iar frecvența în creștere a inundațiilor amenință să contamineze numeroase facilități de aprovizionare cu apă potabilă”.

Referindu-se la implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat că apa și sistemele de salubritate sunt teme transversale pentru cei trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, drepturile omului, dezvoltarea – iar apa este necesară nu doar pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 6 (ODD6 – apă curată și sisteme de salubritate pentru toți), ci și pentru îndeplinirea a aproape tuturor celorlalte obiective ale Agendei 2030, de la sănătatea globală la securitatea alimentară.

În acest context, a notat importanța asigurării unor ecosisteme de apă reziliente și durabile, a rezervelor sigure de apă și serviciilor de salubritate pentru prevenirea și combaterea pandemiilor: „Apa și salubritatea au un rol cheie în combaterea pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, trei miliarde de oameni – 40% din populația globului – nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini acasă. Aceste reflecții sunt bazate pe o realitate amară, iar răspunsul se află în mâinile noastre. Avem acum șansa de a corecta această situație și există conștientizarea publică a nevoii de acțiune”. 

Subliniind contribuția României la transpunerea angajamentelor politice internaționale în implementare concretă, a arătat că: „România este pe deplin angajată în eforturile globale privind soluționarea acestor provocări. În perioada în care România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene, Consiliul a adoptat un set de concluzii pe tema „Către o Uniune tot mai sustenabilă până în anul 2030”. România este un participant activ la lucrările Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, precum și în cadrul Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării. În 2016, țara mea a cosponsorizat rezoluția 71/222 a Adunării Generale a ONU privind implementarea Decadei de Acțiune a Apei (2018-2028), iar în 2019, România a deținut președinția Strategiei UE pentru fluviul Dunărea”.   

Ambasadorul Jinga a menționat, totodată, parteneriatul dintre România și Centrul Regional al ONU pentru Diplomație Preventivă în Asia Centrală, contribuția financiară acordată de țara noastră pentru implementarea proiectului „Întărirea cooperării pentru utilizarea în comun a apelor transfrontaliere în bazinul Mării Aral”, precum și faptul că România a alocat 10% din Planul Național 2020 pentru cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară țărilor mici insulare în curs de dezvoltare (Small Island Developing States – SIDS), cofinanțând proiecte menite să îmbunătățească securitatea în domeniul apei, conservarea biodiversității și pregătirea împotriva dezastrelor în Tuvalu, Vanuatu și Palau, și a donat contribuții voluntare Agenției privind managementul de urgență a dezastrelor în Caraibi și Alianței statelor mici insulare (AOSIS).

Acesta a încheiat arătând că: „Acum este momentul să acționăm, pentru a inversa ciclul de declin pe care obiceiurile noastre cumulate l-au indus resurselor de apă. Așa cum spunea cel de-al 35-lea președinte al SUA, John F. Kennedy: „Cu toții ne tragem din mare. Și este un fapt biologic interesant că noi toți avem în vene exact același procent de sare care există în apa oceanului. Avem sare în sângele nostru, în sudoarea noastră, în lacrimile noastre. Suntem legați de ocean. Și când ne întoarcem la mare, ne întoarcem acolo de unde am venit””.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.6 mins ago

Germania: Annalena Baerbock, nominalizarea istorică a Verzilor pentru funcția de cancelar

PPE27 mins ago

Grupul PPE solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European privind amenințarea rusă la adresa Ucrainei

COMISIA EUROPEANA30 mins ago

Comisia Europeană: Proiectul Super Ligii, anunțat de 12 cluburi de fotbal, este contrar valorilor UE de ”diversitate” şi ”incluziune”

CONSILIUL UE37 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO2 hours ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.3 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending