Connect with us

INTERNAȚIONAL

ONU: Transformarea ecologică a transporturilor post-Covid-19 ar putea crea până la 15 milioane de locuri de muncă în întreaga lume

Published

on

European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Transformarea sectorului de transport pentru a fi mai ecologic în urma pandemiei COVID-19 ar putea crea până la 15 milioane de noi locuri de muncă în întreaga lume și ar putea ajuta țările să evolueze către economii mai ecologice și mai sănătoase, potrivit unui raport susținut de ONU și publicat marți, precizează un comunicat

Studiul susține că recuperarea din criză nu poate însemna o revenire la „business-as-usual” pentru un sector care reprezintă peste 60 de milioane de locuri de muncă la nivel global. În schimb, oferă o oportunitate de a consolida efortul colectiv de a realiza o dezvoltare durabilă pentru toți oamenii și planeta, până în 2030 prin intermediul ODD (Obiective de Dezvoltare Durabilă).

„Pentru a îndeplini obiectivul modelării unei societăți durabile și ecologice, este nevoie de o transformare structurală a economiei, incluzând atât modificări ale produselor și serviciilor din ofertă cât și ale proceselor de producție”, a declarat Catherine Saget, Team Leader la Organizația Internațională a Muncii (OIM) și co-autor al raportului. „Această transformare structurală, care ar include sectorul transporturilor, are potențialul de a crea condiții de muncă decente și de a proteja lucrătorii și familiile acestora, dacă este însoțită de politici adecvate”, a adăugat aceasta.

Realizarea „schimbării verzi”

Raportul – ,,Locuri de muncă în transporturi verzi și sănătoase: Realizarea schimbării ecologice– este rezultatul activității OIM și a Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), cu sprijinul Parteneriatului pentru locuri de muncă în transporturi ecologice și sănătoase – parte din Programul Pan-European pentru Transport, Sănătate și Mediu.

Documentul examinează implicațiile asupra ocupării forței de muncă a patru scenarii de „transport verde” în aproape 60 de țări, din America de Nord, Europa, Caucaz și Asia Centrală, care sunt membre UNECE.

Scenariile – care prevăd o extindere accelerată a transportului public, precum și electrificarea transportului privat de pasageri și de marfă – sunt comparate cu o abordare „business-as-usual.

Autorii au descoperit că, dacă jumătate din toate vehiculele fabricate de acum înainte ar fi electrice, se estimează că peste 10 milioane de locuri de muncă ar putea fi create în întreaga lume; aproape o treime dintre ele în regiunea UNECE. În plus, aproape cinci milioane de locuri de muncă ar putea fi create dacă țările UNECE și-ar dubla investițiile în transportul public.

Un apel la acțiune

Aceste măsuri ar putea genera, de asemenea, crearea de locuri de muncă în afara sectorului transporturilor. De exemplu, reducerea cheltuielilor cu combustibilii din transporturi ar putea duce la o creștere a cheltuielilor pentru bunuri și servicii, în timp ce electrificarea ar putea stimula crearea de locuri de muncă în sectorul energiei regenerabile.

Alte avantaje potențiale includ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, poluarea aerului și a zgomotului și decongestionarea traficului.

„Sectorul transporturilor interne este esențial în economiile regiunii noastre, atât în ​​ceea ce privește ponderea sa din PIB, cât și ocuparea forței de muncă”, a declarat secretarul executiv al UNECE, Olga Algayerova. „Acest studiu evidențiază câteva dintre oportunitățile cheie de transformare a sectorului și de a-l face mai ecologic, mai sănătos și mai durabil”, a mai precizat oficialul.

Aceasta a descris raportul drept „un apel către guverne și sectorul însuși să facă alegerile corecte și să investească masiv în transportul public și în tehnologiile ecologice pentru a profita de aceste oportunități.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

COVID-19: Germania critică decizia SUA de a se retrage din OMS într-un moment în care cooperarea internațională este „mai necesară ca oricând”

Published

on

© Jens Spahn/Twitter

Germania a criticat decizia Statelor Unite de a se retrage din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un moment în care cooperarea internațională pentru combaterea pandemiei de COVID-19 este „acum mai necesară ca oricând”, informează dpa, preluat de Agerpres

Ministrul german al Sănătății, Jens Spahn, și-a exprimat dezamăgirea legată de această decizie, într-un mesaj pe Twitter:

„Retragerea SUA din OMS este un regres pentru cooperarea internațională. Dinamica infecțiilor globale arată că este necesară o acțiune coordonată. Avem nevoie de mai multă cooperare internațională pentru combaterea pandemiei, nu de mai puțină”, a punctat oficialul german, a cărui țară se află, de la 1 iulie, la președinția Consiliului Uniunii Europene.

 

De asemenea, Spahn a menționat că statele europene vor fi cele care vor iniția reformele privind OMS, aspru criticată de SUA pentru modul în care ar fi gestionat criza pandemică.

La rândul său, China a vorbit ulterior despre această problemă, îndemnând comunitatea internațională să-și intensifice sprijinul pentru OMS.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a declarat miercuri că decizia „subminează eforturile internaționale anti-epidemice și, în special, are un impact negativ grav asupra țărilor în curs de dezvoltare care au nevoie urgentă de sprijin internațional”. El a adăugat că OMS „este cea mai autoritară și mai profesionistă instituție internațională în domeniul securității sănătății publice la nivel global”, citează Deutsche Welle.

SUA, cel mai mare contribuabil al organizației, au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea din OMS. Ulterior, organizația cu sediul la New York a confirmat că decizia va intra în vigoare la 6 iulie 2021. 

Președintele Donald Trump a subliniat în dese rânduri că OMS a promovat „dezinformarea” din partea Chinei în legătură cu virusul SARS-CoV-2 care probabil a determinat o răspândire mai largă a acestuia decât ar fi fost cazul dacă organizaţia cu sediul la Geneva ar fi gestionat corect criza. Ca urmare, în aprilie, șeful de la Casa Albă a decis suspendarea contribuției financiare a SUA la OMS, iar în mai a amenințat cu o încetare definitivă a acesteia dacă organizația nu „se angajează să procedeze la îmbunătățiri substanțiale” în termen de 30 de zile, care să-i dovedească, totodată „independența față de China”. 

În acest context, Europa, principalul aliat al Statelor Unite pe plan global, a făcut apel la administrația Trump să nu dispună încetarea relației cu OMS într-un moment în care lumea are nevoie de multilateralism și nu de acțiuni unilaterale. Cu toate acestea, Donald Trump a anunțat la 29 mai încetarea relaţiei dintre ţara sa şi OMS.

SUA sunt cea mai afectată țară din lume de pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în China. Din cele aproape 12 milioane de cazuri de infectare la nivel mondial, peste 3 milioane sunt înregistrate în Statele Unite. Peste 133.000 de decese din cele 543.000 la nivel mondial sunt înregistrate în SUA.

Continue Reading

SUA

SUA: Dispoziția prin care studenții străini sunt obligați să părăseasca țara dacă sunt înscriși la cursuri online va încuraja redeschiderea campusurilor

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Directorul adjunct al Departamentului de Securitate Internă, Ken Cuccinelli, a declarat marți că dispoziția care impune studenților internaționali să participe la cursuri în persoană sau să se întoarcă acasă pentru semestrul de toamnă va încuraja școlile din SUA să redeschidă campusurile, informează dpa, preluat de Agerpres.

Într-un interviu acordat CNN, Cuccinelli a spus că dacă școlile nu redeschid campusurile fizice, „nu există un motiv” pentru studenții internaționali să rămână în S.U.A.

„Acum se stabilesc regulile pentru un semestru, pe care le vom finaliza mai târziu în această lună, și care vor încuraja din nou școlile să se redeschidă”, a spus oficialul american.

Citiți și SUA nu mai acordă vize pentru studenții străini înscriși la instituții care țin cursuri online: „Trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri”

Cuccinelli a sugerat, de asemenea, că prevederea, care încă nu a fost finalizată, este deja mai flexibilă decât normele actuale ale Departamentului, care permit studenților internaționali să parcurga cel mult un curs online pe semestru.

„Extindem masiv flexibilitatea la un nivel la care nu am mai făcut-o niciodată până acum, astfel încât școlile să poată folosi modele hibride”, a continuat el.

În timp ce normele actuale ale Departamentului permit studenților internaționali să parcurgă un curs online pe semestru, Programul de vizitatori pentru studenți și schimburi (SEVP) s-a modificat în primăvară pentru a permite studenților internaționali să rămână în S.U.A., în timp ce participă la cursurile semestriale de primăvară și vară online. SEVP a declarat luni că cei care nu respectă noul regulament s-ar putea confrunta cu „consecințe din prisma imigrării, inclusiv, dar fără a se limita la, inițierea procedurilor de returnare”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Campaniile de spionaj ale Partidului Comunist Chinez, cea mai mare amenințare pe termen lung pentru securitatea SUA

Published

on

© FBI.gov

China are ”preferinţe” pentru viitoarele alegeri din SUA, a apreciat marţi Christopher Wray, directorul Biroului Federal pentru Investigaţii (FBI) din Statele Unite, menţionând că “la fiecare zece ore” este deschisă o nouă anchetă de contraspionaj care implică Beijingul”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Campania de influenţă dăunătoare a Chinei vizează politicile şi poziţiile noastre 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an (…) Oamenii din Statele Unite sunt victimele a ceea ce reprezintă furtul chinez pe o scară atât de masivă încât reprezintă unul dintre cele mai mari transferuri de avere din istoria umană“, a declarat Christopher Wray într-un discurs rostit la Institutul Hudson din Washington și care face parte dintr-o serie de alocuțiuni pe care oameni importanți ai administrației americane – inclusiv secretarul de stat Mike Pompeo, consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien și procurorul general William Barr – le-au susținut recent cu privire la influența malignă a Chinei.

În opinia lui, nu există ”nicio ameninţare specifică” privind scrutinul din 3 noiembrie, în care preşedintele republican Donald Trump va candida pentru un al doilea mandat împotriva democratului Joe Biden. Dar aceste presiuni ”permanente” au ”evident implicaţii pentru alegeri”, a apreciat el. Şi chinezii ”fără îndoială au preferinţe”, a adăugat directorul FBI fără a da detalii.

În cadrul discursului său, el a descris pe termen lung eforturile crescânde ale Beijingului de a avea acces la secretele tehnologice americane. “Timp de zece ani, am asistat la o creştere de 1.300% a dosarelor de spionaj economic care implică China”, a spus el, referindu-se la “unul dintre cele mai mari transferuri de informaţii din istoria umanităţii”.

Pe lângă dosarele de acest tip se adaugă peste 1.000 de alte anchete legate de furtul de date cu caracter personal, intruziuni în cercetări universitare sau presiuni asupra disidenţilor refugiaţi în Statele Unite, a a menţionat, de asemenea, oficialul american.

“Am ajuns în punctul în care FBI deschide o nouă anchetă de contraspionaj legată de China la fiecare zece ore”, a menţionat directorul FBI. “Chiar acum, China lucrează pentru a compromite (…) cercetarea americană privind COVID -19″, a precizat Christopher Wray. În opinia sa, aceste campanii coordonate de Partidul Comunist Chinez reprezintă ”cea mai mare ameninţare pe termen lung’‘ pentru securitatea Statelor Unite ale Americii.

Guvernul lui Donald Trump a adoptat în ultimele luni un ton foarte critic faţă de China, pe care preşedintele american o acuză că a ascuns amploarea răspândirii noului coronavirus atunci când acesta apărut în centrul ţării, la sfârşitul anului 2019.

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump în luna mai și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”.

Retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

Din punct de vedere economic, SUA critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

Din perspectivă de securitate, Statele Unite solicită Chinei să se alăture negocierilor americano-ruse privind edificarea unui acord strategic de limitare a armelor nucleare, în timp ce Beijingul continuă să se refuze să se ralieze acestor eforturi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending